1,734 matches
-
țevi de plastic prin fudul apei. Acolo, într-o o casă din cutii de tablă, suspendată pe stâlpi, trăiește un acuarelist ( lucrează fantastic) care întâi a învățat să picteze și apoi să scrie. Nu a plecat de acolo niciodată. Este băștinaș. Are lucrări în colecții din toată lumea. La toate marile muzee din lume, inclusiv colecțiile reginei Angliei , șeicului Dubai-ului etc. Banii se duc în comunitate, oricum cere puțin. Spunea că are tot ce îi trebuie. Lucrările lui sunt fabuloase. Deci în
Interviu cu Anca Tofan by http://www.zilesinopti.ro/articole/3156/interviu-cu-anca-tofan [Corola-blog/BlogPost/97353_a_98645]
-
si turcul îmi zicea că-mi ștric mâinile. dar nici o treabă... V.: Dar cum erau turcii din localitate în acele vremuri? Doamna: Nu aveai treaba cu ei, foarte buni oameni, ți-am zis și de acest meseriaș. Mai răi erau băștinașii, care tot timpul treceau în satul nostru și furau. V.: Cum adică "satul nostru"? Doamna: Noi etnicii germani, de acolo unde-i Colci, ști colțul ăla, nu? acolo aveam noi construit că un fel de ...cum îi ziceți voi? postament
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
Colci, ști colțul ăla, nu? acolo aveam noi construit că un fel de ...cum îi ziceți voi? postament așa un fel, altar cu cruce, ce era ca un fel de hotar, apoi la fel și la capătul satului. Da, si băștinașii erau mai rău ca oricine aici, erau și săraci pentru că erau leneși, nu munceau. La noi germanii nu există să fie unul care să nu aibe, cu toate că familiile erau numeroase, pentru că mamele nu făceau avort din cauza credinței, dar toți munceau
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
meargă să stea acolo în frig? Acel sat mai tarziu l-au râs, am auzit... biserică stiiam că a rămas însă, că era construcție solidă, deși era o biserică mai mică că a noastră. Răi mai erau... Odată vine un băștinaș la tata și l-a întrebat dacă nu vrea să cumpere bocanci, dar, când tatăl meu a văzut că erau plini de sânge, l-a scos afară din curte! Încă nu veniseră mocanii să ocupe casele rămase goale, dar în
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al Mării Negre. El a trecut Dunărea și s-a afundat în Pusta Getică. Condițiile climatice, lipsa de apă potabilă și atitudinea dușmănoasă a băștinașilor, l-au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a ajuns dincolo de Nipru și chiar Don. O politică expansionistă articulată în zonă a început să fie promovată abia după formarea Regatului Macedonean și, mai ales, de către Alexandru Macedon
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
astfel de excursie ai parte și de adrenalină, scufundări în care trec pe la picioarele tale rechini (hrăniți de localnici astfel încât să nu fie nimeni atractiv), imagini neschimabate de mână și mintea omului, fie că sunt vulcani, atoli, plaje, păduri sau băștinași care se ocupă cu aceleasi îndeletniciri dintotdeauna, îl determină pe autor să spună: „Am fost parcă în afara timpului - să mă relaxez și să uit de tot și de toate...”. Volumul scris de profesorul Florentin Smarandache se poate încadra într-o
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-am-ajuns-in-rai-sau-in-cautarea-timpului-viitor-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
nu exact cum voiseră. Evreii khazari nu se puteau împăca cu ideea că un "popor neînsemnat"li se poate opune tocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea creării unui fel de Nou Israel, în care ei să reprezinte aristocrația privilegiată, iar băștinașii români, forța brută de muncă. Bogdan Petriceicu Hașdeu publica, tot în anul adoptării Constituțției, 1866, la București, lucrarea Studii asupra iudaismului, în care arăta că evreii, nu numai de la noi, dar din întreaga lume, sunt caracterizați de hidoasa cununie a
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
de cornișe ascuțite... O călătorie de orice fel este o poveste în sine! Dacă închid ochii acum, văd un templu în apus de soare... sau o stradă îngustă, plină de farmec medieval... un felinar ... zâmbetul pe jumătate ascuns al unui băștinaș dintr-un cătun de departe...mersul neînduplecat al cămilelor în caravana lor nesfârșită... unduirea nisipoasă a umbrelor în deșert... valurile mării, șoptind întâmplări de necrezut... Daaaa! Sună absolut fabulos. Și... nu este doar un vis. Sunt lucruri aievea, pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/iordania-regatul-minunilor/ [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând-o la un crud război, Care va aduce pieirea Crăiesei Zăpezii Și va semăna o nouă oblăduire
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în traducere românească. Pentru o bună înțelegere a specificului etnografic al acestei localități trebuie avută în vedere și componența ei etnică unde pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților. Locuitorii orașului Nessebar au
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
duminica, deoarece cununia religioasă era obligatorie. Miresele purtau rochii albe lungi, iar mirii purtau costume negre și cămăși albe. Populațiile strămutate aici și-au păstrat propriile tradiții și obiceiuri, reușind chiar să impună o parte din ele și în rândul băștinașilor. Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Viețile ce-n jar se curmă Și-mbrăcați-le-amintirea În veșmântul Nemurirea! CĂUTÂND O NUANȚĂ Ochii mei, Obosiți de atâta gri, Caută un temei De a visa în roz. Și-adună hergheliile verzi Pierdute prin mlaștini, Prin cântec de flaut, Necunoscut străvechilor băștinași. Întorc pe toate fețele Paleta, penelul, Căutând o nuanță Care să picteze Cât mai real meiul. Au nevoie, hergheliile mele De acest tain, Altfel ar rămâne Pentru vecie rebele, Îngropate în pustiul hain. Când zorii își deschiseră geana Și ploile
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1456375751.html [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul documentar despre tradițiile, credința și datinile băștinașilor români de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă documentară, am stăruit să redau nu doar tradițiile sărbătorilor creștine ale crăsnenilor, cum
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
extremitatea de sud a Calabriei, într-un superb defileu, pretinsul combatant, sedus de susurul apelor ce se revărsau spre litoral printr-o sumedenie de defileuri adânci, se întoarce triumfător, visând încă la crestele lanțului principal a munților Aspramonte, pe unde băștinașii coborau cu animalele de samar încătărămate în harnașamente și pe unde insurgenții intenționau să ia cu asalt forturile Punta di Pazza, Alafiumore, Torre de Cavalo, Scila. Fără a avea loc vreun sufragiu, vreun vot cenzitar, nominal sau de vreo altă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
numele The Romanian Route și Khang Shilling (6.360 m)...” ceea ce spune multe despre caracterul său onest. Onorant! Tibetul, acoperișul lumii, oferă o lume a simplității de mult pierdută în bătrâna Europă. Aici, Cătălin are revelația dexterității îngurgitării alimentelor de către băștinași. La fel ca strămoșii noștri acum vreo câteva decenii bune! Par prozaic, dar nu pot trece peste uimirea educatului narator! Oricum, veșnic călătorul este avid de noutăți, de lucruri și obiceiuri noi, care îi creează stări catharsiene ! „Nu sunt singura
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1429007592.html [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
vă semnalez câteva idei importante existente în cartea mea, pe care le regăsesc, foarte bine concentrate, în câteva expresii ale domnului Ion. N Oprea: ”De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor - descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1355340886.html [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
cântat și uneori lacrimi de vărsat»; «...scriu cu reculegere, cu evlavie, cu respect pentru acest trecut pe care, dacă nu l cinstim, nu vom avea nici viitor»”. Cartea domnului Petruțiu e responsabilă, scrisă cu îngrijorarea că „veșnicia a plecat odată cu băștinașii, când aceștia nu s-au mai purtat cum le era portul și n-au mai vorbit cum le era vorba”. „Aflându se și ei în calea răutăților, s-au risipit în cele patru zări. De multe ori stau să mă
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1458675190.html [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
cusurgiilor” au fost pe dată reduse la tăcere de replicile “tăioase” ale “exogenilor” puțin statornici în smerenie ... Neputând cuceri Monterey Bay, mica sa armată descoperea la nord de acesta golful San Francisco, astfel că toată California a fost preluată de la băștinași fără ca practic să se tragă vreun foc sau să se încrucișeze vreo spadă. Prozelitismul lui Junipero Serra, supranumit și “apostolul Californiei” va grăbi înființarea de noi misiuni - de-a lungul coastei sudice, de la San Diego până în nord, spre Sonoma - mulți
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
să-l traznesc în cap. Celălat mă ține. Ce mă, ai turbat? Păi dacă tu mă-nveți a ucide, pe tine te-oi ucide. Asta a fost în ’50, la un an de cînd ne-au adus. Sibiriacilor de acolo, băștinașilor, le era milă de mine și mă întrebau ce rău am făcut eu, un biet calic, de m-au adus aici în Siberia. Dar ăncăvediștii ceia din sat îi mințeau pe oameni. E, nu știți ce-a făcut el. El
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
ÎNTÂMPLĂ, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011. Mâine se întâmplă Când vei trage o linie se naște un pom, o pădure muzică într-o figurație veșnică haină omului în flăcări el extrădat cu toate că-i băștinaș tu rămâi șomer născut din frunze ondulate, floare și mirare dacă te trezesti la dimineață altora cunoști înstrăinarea în trunchi, obraz pleoape împovărate cu păsări nevătămate suzana deac ... Citește mai mult Mâine se întâmplăCând vei trage o linie se naște
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
rece și mai neprimitoare decât zona Arctică (Polul Nord). Urși polari în nord, pinguini în sud. Antarctica este al șaselea continent. Nu există animale mamare în Antarctica. În zona polară nordică există indigeni (eschimoși) trăind acolo. În Antarctica n-au existat băștinași. Marea Britanie, Franța, Australia, Germania și Chile au pretins sectoare antarctice la începutul secolului XX. * Din punct de vedere geologic, acum 32-40 milioane de ani exista un singur continent în sudul globului, numit Gondwana sau Gondwanaland, care treptat s-a împărțit
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
acum le-a venit ideea să lăsam moștenire urmașilor noștri aurul care a mai rămas, nu au decât să le spună Munților Apuseni să le mai facă aur! Uite dom'le, cine stă în cale noi strategii economice globaliste, niște băștinași amărâți. Trebuie să intru tare în ei, îi raportez și generalului să aducă port avioane pe Arieș și Crișuri, ce americanii-s ca romanii cu legiuni în sandale? „Să nu mă inerveze, eu nu-s Băsescu!'' - Am înțeles, să trăiți
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_generalul_si_ratanul_corneliu_florea_1354580325.html [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
acum le-a venit ideea să lăsam moștenire urmașilor noștri aurul care a mai rămas, nu au decât să le spună Munților Apuseni să le mai facă aur! Uite dom'le, cine stă în cale noi strategii economice globaliste, niște băștinași amărâți. Trebuie să intru tare în ei, îi raportez și generalului să aducă port avioane pe Arieș și Crișuri, ce americanii-s ca romanii cu legiuni în sandale? „Să nu mă inerveze, eu nu-s Băsescu!'' Douăzeci și trei de
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_generalul_si_ratanul_corneliu_florea_1354580325.html [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]