378 matches
-
mai fi ajuns până la noi secretul vechi de 1000 de ani al dumnezeiescului Brie de Méaux care își revarsă faldurile galben-mirositoare pe fundul de lemn ce-ruit, care odihnește acum la doi pași de mine, pe un raft în cămară? Făcea băcanul rău cuiva? Dimpotrivă. Și câtă culoare dădea el vieții! Protestam, protestam cu gândul la diferențele care dădeau omenirii splendoarea în varietate. Astăzi, însă, știu foarte bine că nu se poate vorbi despre "omenire" ca despre o specie unitară, ba chiar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
așa cum este girafa, elefantul sau cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul ajungea, prin felul lui de a fi, să rupă omenirea în două, făcând ca o parte a ei să nu se poată recunoaște în alta și să-și simtă totodată, prin cealaltă parte, existența pusă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul ajungea, prin felul lui de a fi, să rupă omenirea în două, făcând ca o parte a ei să nu se poată recunoaște în alta și să-și simtă totodată, prin cealaltă parte, existența pusă în pericol. Așadar, pot eu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se termina, rămânea pe gogoși o calitate de mătase numită „băcan”, care moale fiind, se torcea fiind folosită pentru bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deloc să fie deținătorul aproape obișnuit al celor 10 Downing Street! Tories-ii, partid al lui Disraëli și Winston Churchill, au practicat un pragmatism inteligent, atît timp cît au fost conduși de gentlemeni; ascensiunea parveniților, simbolizată de Doamna Thatcher fiică de băcan sau John Major fiu de acrobați -, i-a făcut dogmatici și rigizi, pînă la transformarea Marii Britanii în laborator de serviciu al teoriilor monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga domnie a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «țăranul», să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit și că vinde cu «ocaua mică», dar nimeni nu-l putea prinde cu înșelăciunea. Jupâne negustor, nu-ți iau bani, s-a tocmit «țăranul» ci ne învoim ca la șase
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
într-o manieră emfatică. Ultima expresie a identificării domiciliului cu personajele rezidă într-o concentrare care nu lasă loc nici unei intercalări: "Numai doamna Vera odăi cu pelargonii la fereastră și brizbiz cu dantelă cu igliță model greu doamna Vera, soacra băcanului casă corp coloniale-delicatese-băuturi, peste drum de casa Rim doamna Vera, necunoscînd genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare." Eticheta onomastică se completează aici, ironic, cu elemente de proprietate... imobiliară, care se construiesc ca apoziție în toată regula. Un determinant material exprimînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și, totodată, căldura confortului sub protecția realului. La întrebarea stăpânei: Ce-i afară, Safto?, ea răspunde simplu: Bine, cocoană, ce să fie! și apoi adaugă: „Da’ pân-acuma n-am putut închide ochii: toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț; acu d’abia s-a spart cheful. Adineauri a trecut p aci vreo câțiva, se duceau pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistole... obicei mitocănesc.“ (Actul I, Scena V) Cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
la „putere“ în secolul al XVIII-lea? Majoritatea reclamațiilor adresate justiției aparțin oamenilor simpli, uneori foarte săraci care își câștigă existența cu brațele, fie țărani, fie mici meșteșugari din mahalalele orașelor și târgurilor: abagii, cojocari, curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași și negustorii sunt de asemenea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
citind cu voce tare la cartea 42, titlul 12, lista 343 unde zice „că muierea ce va vrăj măși viața bărbatului cu orice mijloc sau va ști pă alții că-i vrăjmuiesc viața și nu va spune, despartă-să“. Așa că Dobre băcanul din mahalaua Golescului obține divorțul mai repede decât s-ar fi așteptat. Capul spart și rănile proaspete îi conving pe clerici că viețuirea cu o femeie afurisită nu este de loc ușoară. În plus, pentru că a în drăznit să ridice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
familiile cu ei; cei de pe urmă, în schimb, fug, împotriva voinței părinților, și fac apel la un popă dintr-o altă parohie pentru a se cununa. Din acest motiv, se simte nevoia unui asemenea document. La 20 martie 1768, Gheorghe băcanul din mahalaua Puțul cu Zalese pune chezaș pentru Alexie, ambii sunt veniți de la Zagora (Epir), iar primul jură cu mâna pe Evanghelie următoa re le: „că-l știu că iaste tot dintr-un sat cu mine și până acum n-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
re, mul țu min du-se numai cu experiența trans mi să de mamă. Pe lângă aceste „școli pu bli ce“, apare și posibili ta tea in strui rii băieților prin intermediul das că li lor par ticu lari. De pil dă, băcanul Mi hala che din mahalaua Zlă ta ri lor îl încredințează pe fiul său das că lu lui Mi ha la che de la bise ri ca Gre ci lor, căruia îi este elev și uce nic. Se pare că iniția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se adune pe la gar duri. Mai întâi apare Ivan croitorul, vecin în aceeași curte, pus în mișcare de gălăgia auzită și rămas lângă casă din curiozitate. Apoi, de prin prăvăliile și casele din jur, ies și ceilalți: nevasta lui Alecsie băcanul, Constantin grămăticul, Bogdan vătașul. Cearta se încinge în toată regula, iar strigătele se aud din uliță. Cu dovada în mână, o cracă ruptă și găsită prin curte, Tudor îi zice că „de ce primește pe soru-sa în grădină, că știe bine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
disperare pe Tudor „să bage cuțitul în el“. Actul doi al dramei se joacă în mahalaua Toți Sfinții. Întrei rânduri „au venit Tudor de și-au cerut nevasta la socră-său“. Re pe de, întrevederea de generează în scandal, iar Tănase băcanul i-a auzit cum „au început a să și înjura unul pe altul cu cuvinte proaste“. toată mahalaua ia parte la acest nou conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Editura Humanitas, 2004, 270 p.), apărută într-o ireproșabilă versiune românească semnată de Andreea Gabrian și Eva Leonte, este o cronică a localității suedeze omonime în ultimele trei decenii ale veacului trecut, scrisă de colecționarul de autografe Stellan, de meserie băcan, epitrop și, de fapt, narator și personaj detectivist al propriei vieți în conjuncție cu viețile celorlalte personaje. Adevărul e că autorul (1937-2000) și-a trăit în acel orășel turistic din districtul Värmland (leagăn al culturii suedeze, locul de naștere al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un cult bine temperat, de unde și dorința lui de autodepășire prin lecturi, citate, meditații și comentarii varii, bune conducătoare de stil elevat și viziune morală. Spre sfârșitul vieții și al timpului, Stellan va abandona masca ridicolă, prudentă și autocenzurată de băcan și ziarist veleitar, spre a-și da pe față un Alt Eu, cel de zugrav sarcastic al deznodământului: sfârșitul dramatic al "bărbaților celebri", de fapt, expirarea unei mitologii. Printre personajele memorabile, îl amintim pe pictorul Harald, aflat sub semnul unor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
economia locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aceea a unui oraș lipsit de industrie. Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Direcției Creșterii Animalelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, înainta primarului comunei Unțești, la data de 6 aprilie 1943, o adresă semnată de șeful instituției, dr. I. Stadnicov, prin care acesta era anunțat de angajarea lui Râpan I.Constantin din com. Băcani pe postul de agent veterinar. Datorită, cel mai probabil, situației de război, acest specialist urma a deservi mai multe comune și anume: Unțești-centru, Perieni, Ibănești, Sârbi și Băcani. Adres informativă fusese semnată și de către secretarul Serviciului Veterinar, C. Pârlitu. Ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care acesta era anunțat de angajarea lui Râpan I.Constantin din com. Băcani pe postul de agent veterinar. Datorită, cel mai probabil, situației de război, acest specialist urma a deservi mai multe comune și anume: Unțești-centru, Perieni, Ibănești, Sârbi și Băcani. Adres informativă fusese semnată și de către secretarul Serviciului Veterinar, C. Pârlitu. Ca și acum, la angajare erau necesare diverse documente. Din copia certificatului de naștere a lui Râpan I. Constantin am aflat că acesta se născuse la data de 19
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
angajare erau necesare diverse documente. Din copia certificatului de naștere a lui Râpan I. Constantin am aflat că acesta se născuse la data de 19 martie 1912, fiind fiul lui Ion și al Ioanei. La acea vreme primar al comunei Băcani era Constantin Papuc. Directorul Școlii primare mixte din satul Drujești, îi eliberase petentului Râpan o adeverință din care rezulta că acesta absolvise patru clase la această instituție de învățământ cu media generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din satul Drujești, îi eliberase petentului Râpan o adeverință din care rezulta că acesta absolvise patru clase la această instituție de învățământ cu media generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim Alexandru, pe atunci higienist al Circumscripției sanitare Băcani, semna un „Certificat medical” care atesta starea bună de sănătate a numitului Râpan Constantin. Tot în 1942, dar la 13 aprilie, primarul comunei Băcani, P.Munteanu, atesta sub propria-i semnătură întărită de ștampila primăriei că „... locuitorul Râpan I.Constantin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim Alexandru, pe atunci higienist al Circumscripției sanitare Băcani, semna un „Certificat medical” care atesta starea bună de sănătate a numitului Râpan Constantin. Tot în 1942, dar la 13 aprilie, primarul comunei Băcani, P.Munteanu, atesta sub propria-i semnătură întărită de ștampila primăriei că „... locuitorul Râpan I.Constantin nu a făcut nici un fel de politică până în prezent” dar și că același locuitor „...se bucură de o bună purtare și moralitate”. Toate aceste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
La data de 15 iunie 1949, veterinarul-șef al județului trimitea Prefecturii un tabel cu numele tuturor agenților veterinari propuși de către Serviciul Sanitar Veterinar cu ocazia „...înființării celor 15 agenții Veterinare”. Iată care erau aceștia: „Bertea Constantin (Coroești), Râpan Constantin (Băcani), Stancu Gh. Vasile (Fruntișeni), Avram Nicolae (Vinderei), Tașcă Alecu (Pochidia), Burghelea Ion (Adam), Pârțu C.Gheorghe (Cârja), Arsene T.Chiriac (Ghermănești), Ocrain Emanoil (Plopana), Vasile C.Istrate (Rădeni), Ifrim Aurel (Coroești), Balaban Tiberius (Puiești), Popa N.Vasile (Punitșeni), Popa I.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]