380 matches
-
apoi strada Vienei, Wilson - iar astăzi, Dem. I. Dobrescu), acolo unde s-a deschis băcănia Petrache Ioan. Amândouă, mai ales aceea a lui Colțescu - băcănii de lux. Petrache Ioan n-a prea făcut treburi, dar Colțescu a ieșit milionar. Actualii băcani Ciobanu și Dragomir 147 au făcut ucenicia la Colțescu. Piața Palatului este toată refăcută. Totul e nou: vechiul București a dispărut aci cu totul.* În locul refugiului din fața Palatului regal și a clădirii în care este instalat Automobil Club148 era un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chestrei Teatrului Național din București; este autorul muzicii imnului național român Trăiască Regele, pe versurile lui Vasile Alecsandri. băcănii: Bucureștiul a avut întotdeauna băcănii bine garnisite fiindcă românului i-a plăcut să trăiască bine. Deși am avut în București atâția băcani de frunte, totuși aproape nici o firmă n-a ajuns până în zilele noastre. Și din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor și lipsa spiritului de continuitate ne deosebește. Cel mai însemnat băcan al timpului era Staicovici. Negustor de vremea veche
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăiască bine. Deși am avut în București atâția băcani de frunte, totuși aproape nici o firmă n-a ajuns până în zilele noastre. Și din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor și lipsa spiritului de continuitate ne deosebește. Cel mai însemnat băcan al timpului era Staicovici. Negustor de vremea veche, ponderat, cinstit, conștiincios, serios, figură impunătoare, parcă-l văd încă în ușa prăvăliei de pe Calea Victoriei, într-un lung pardesiu cenușiu, cu ochelarii pe nas, privind de sus. Era prototipul negustorului din vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pe fiii săi în frunte cu doctorul Staicovici, oculistul distins și medic șef al Capitalei. A fost cel dintâi român care a îndrăznit să atace această industrie, și cel dintâi care a sustras clientela românească birniciei conservelor străine.274 Băcani mari mai erau: Păun Popescu în Hanul Zlătari, Martinovici 275 și Fundescu în Lipscani, Sălcianu în Câmpineanu (azi Hotelul Simplon), Colțescu și Petrache Ion în casele Crețeanu (astăzi Palatul Băncii Națiunii), Cavadia, Rietz 276 în strada Carol, Anghelescu în fața Palatului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
69, 75 Amedeo de Savoia (regele Spaniei): 200 Anagnostiadi (familia): 122 Ananescu, Dimitrie: 56 Anastasievici, Mișa: 127 Anastasiu, Mihai: 300 Anastasiu, Tache (Take): 269, 289, 294 Andrássy de Csik-Szent-Kiraly, Gyula 271, 334 Andronescu, Gr. (Dulap): 192 Andronescu, Nicolae: 258 Anghel (băcan): 147 Anghel, Toma: 269 Anghelescu (băcan): 146 Anghelescu, Al.: 319, 383, 384 Anghelescu, George: 345 Angheluș: v. Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Spaniei): 200 Anagnostiadi (familia): 122 Ananescu, Dimitrie: 56 Anastasievici, Mișa: 127 Anastasiu, Mihai: 300 Anastasiu, Tache (Take): 269, 289, 294 Andrássy de Csik-Szent-Kiraly, Gyula 271, 334 Andronescu, Gr. (Dulap): 192 Andronescu, Nicolae: 258 Anghel (băcan): 147 Anghel, Toma: 269 Anghelescu (băcan): 146 Anghelescu, Al.: 319, 383, 384 Anghelescu, George: 345 Angheluș: v. Dinicu, Angheluș Angheluș (lăutar din Ploiești): 144, 145 Angonescu, C.: 82 Anicuța („coana“): 403 Antonescu, A.: 266 Antonescu, Sașa: 143 Antoniadi (senator, 1876): 288 Aosta (general spaniol): 200 Apostoleanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
221, 222, 224, 231, 234, 236, 238, 239, 241, 243, 245, 247, 261, 275, 279, 282, 283-285, 288, 289, 291, 292, 294-297, 300, 302, 305-307, 308, 310, 315, 316, 333-336, 404-406, 411, 416 Catulescu, Veniamin: 54 Cațichi, Iancu: 82 Cavadia (băcan): 146 Cavadia, George: 387 Cazes, Henri: 133 Cazimir, P.: 288 Cazimir, Șt.: 141 Călin, Liviu: 391 Călinescu (colonel): 288 Călinescu (procuror): 274 Călinescu, Dimitrie: 377 Cămărășescu, N.: 288, 352 Cămărășescu, T.: 266 Căpitanovici, Theodor: 158 Câmpineanu, Constantin: 133 Câmpineanu, Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
429 Chiselev, A.: 82 Chițu, Gh.: 269, 272, 288, 296, 322, 330, 331, 339, 354, 373, 416, 421, 422 Chițu, Ioan: 82 Christof, Francis: 203 Christopolu, Vas. H.: 250 Christu („dedu“): 417 Cichindel: v. Țichindeal, Dimitrie Cimbru, Al.: 276 Ciobanu (băcan): 121 Ciocârlan, Costache: 273, 300, 358, 419 Ciolac, Cristache: 134 Cipariu, Timotei: 87 Ciuchi, C.Ș: 357 Ciuflea, Ioanid (colonel): 128, 398 Ciuflea, I.: 297 Ciulei, Anastase: 82 Ciura, Aurelius: 148 Ciurcu, Al.: 381, 382, 421 Clemenceau, Georges: 287 Cocris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Androcles: 149 Fournier, Marc: 218, 233 Fraivalt, Victor: 102 Franchetti, Benedetto („Papa“): 108, 137, 138, 234 Francudi, Epaminonda: 293, 294 Frederic al II-lea, cel Mare: 363 Freval (actor): 103 Frunzescu, Dimitrie: 129, 178 Frunzescu, Emilian A.: 8, 9 Fundescu (băcan): 146, 149 Fundescu, I.C.: 7, 166, 168, 172, 285 Furculescu, N.F.: 269, 272, 352 Fusea, C.: 269, 272, 273 Gablitz: 88, 89 Gagel, W.: 126, 143 Galiga, C: 24 Galino, M.: 137 Galli, Emile: 382, 421 Gane, C.: 83 Ganețki
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129 131, 148, 168, 218, 389 Martin, Paul: 120, Martinovici (băcan): 146, 149 Marx, Karl: 246 Massim, Ion C.: 54, 65, 90, 218, 364 Mateescu, N.: 233 Mavrocordat, D.: 288 Mavrocordat, Iorgu: 288 Mavrocordat, N.: 82, 83 Mavrody, Șt.: 82 Mavrogheni, Petre: 59, 72, 100, 101, 177, 213, 219, 220, 239
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
131 Rădulescu (dr.): 127 Rădulescu, Ghiță: 300 Rădulescu, Ion: 253 Rădulescu, T.: 87 Râmniceanu, C.: 266 Râșcanu, D.A.: 289 Remington, Philo: 332 Resch, Joseph: 119 Rhona, Albina di: 103, 104 Riegler (patron de cofetărie și cafenea): 120, 134, 162 Rietz (băcan): 146 Rioșanu (familia): 125 Rissdörfer, Iulius: 148 Ristori, Adelaida: 107, 108, 139 Ritoride (proprietar): 124 Robescu, C.: 300 Robescu, C.F.: 168 Romanescu, Aristizza: 138, 174, 232, 233, 389 Romanescu, Ion: 138 Romanescu, N. P.: 266 Romanit, Gr.: 122 Romano, Mihail
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deloc să fie deținătorul aproape obișnuit al celor 10 Downing Street! Tories-ii, partid al lui Disraëli și Winston Churchill, au practicat un pragmatism inteligent, atît timp cît au fost conduși de gentlemeni; ascensiunea parveniților, simbolizată de Doamna Thatcher fiică de băcan sau John Major fiu de acrobați -, i-a făcut dogmatici și rigizi, pînă la transformarea Marii Britanii în laborator de serviciu al teoriilor monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga domnie a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
colierele ei la gât? Și pantofii ei. Și noi ne distram foarte tare când te vedeam târșâindu-ți picioarele și luându-ți poze de mare doamnă... — Mami. Fii atentă. Trebuie să vorbesc ceva foarte important cu tine. — Și au același băcan, acolo în sat. Cel care-ți vindea Mivvis de căpșuni. Îți mai amintești când ai mâncat până n-ai mai putut și ți-a fost rău? Am râs, amintindu-ne. — Mami... — Și familia Tiverton stă tot acolo... dar... — Ce? — Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
într-o manieră emfatică. Ultima expresie a identificării domiciliului cu personajele rezidă într-o concentrare care nu lasă loc nici unei intercalări: "Numai doamna Vera odăi cu pelargonii la fereastră și brizbiz cu dantelă cu igliță model greu doamna Vera, soacra băcanului casă corp coloniale-delicatese-băuturi, peste drum de casa Rim doamna Vera, necunoscînd genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare." Eticheta onomastică se completează aici, ironic, cu elemente de proprietate... imobiliară, care se construiesc ca apoziție în toată regula. Un determinant material exprimînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
excelează într-un domeniu. Asta te obligă. Orice ai face, ești raportat la el. Și, desigur, la o anumită vârstă mai fragedă, comparațiile nu au cum să te avantajeze. Poate de asta fiul lui Kant s-a împlinit profesional ca băcan. Nu mai e ce-a fost. Asta poți să înțelegi. Acum îmi povestește despre un poet obscur, împreună cu care a petrecut o noapte și a fost inițiat în viața de noapte a Bucureștiului. Demult. - Am fost la un local de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
face o jucărie din oameni și din destinul lor. Tacit, Anale PE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN două mahalalele copilăriei mele, Mihai Vodă și Izvorul de o parte, Brezoianul și Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor cu rele nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și pe bărbie, de-mi lasă și astăzi gura apă. și când făceam fotografii (pe care le păstrez) și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevastă-sa să-și cultive amân doi, În acest climat de luxurie tarifată, respectivii lor hormoni sexuali obosiți de o Îndelungă practică a amorului conjugal. DOMNU’ BUSUIOC, COFETARUL MAHALALEI NOASTRE, ERA un chiul băieților, de o seamă cu mine, ai băcanului Ghiță Tănă sescu, botezați mai toți de tata; În [cofetăria lui] cu prăjituri din albuș de ou vopsit și cu cofeturi pentru colivă, toate decolo rate În vitrina prăfuită, nu intra nimeni. Fiindcă adevărata Îndeletnicire a lui domnu’ Busuioc, pe după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajunul nunții sale; apoi, pungulițele mele Întocmite dibaci din peticele de oaie vopsite În cafeniu, În galben și În roz tandru, cu zeamă de coji de nucă, de scumpie, de ceapă și alte buru ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
N. Filimon. Un „boier negustor“ va apărea și în Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi, sub chipul lui Chir Lacherdopolos, pretendent la mâna eroinei titulare: „Chera mu! Eu sânt un boiar neguțitor, pentru că desi sinto sluziaris [= sluger] sinto și bacalis [= băcan].“ Semiotica, spune Umberto Eco, „este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți. Dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minți, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul; de fapt, nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și apoi În Vestul țării, În anii mei cei mai sensibili, mai vii, mai „lacomi de realitate”, și ochii acelui copil - ce sunt aproape Întotdeauna „oglinzi carnivore” - au putut contempla cu calm tipurile fundamentale umane și sociale, eterna tipologie romanescă: băcanul, ofițerul, curtezana, ratatul, preotul și funcționarul, țăranul chiar - aflat În mediu străin, orășenesc, dar și la el acasă, În vacanțele lungi la mătușile mele, Nemțoaice, În Banatul sârbesc și cel românesc! -, intelectualul care era adesea profesorul, deci autoritatea, o anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
marcând patimile Mântuitorului și resurecția acestuia. Focurile trase în aer însoțesc și alte sărbători, dar deja obiceiul este perceput într-un registru peiorativ ca mitocănesc. „Da’ pân-acuma n-am putut închide ochii : toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț ; acu d-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p- aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări ; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt ; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc.” În sfera sărbătorii cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hârtie în cap, încins cu o sabie enormă și având, se-nțelege, tot aerul sever necesar situa- ției... Artistul meu ședea picior peste picior pe laviță și le comanda, cântându
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
I. Nicolae 0,39 27 Monea Grigore 0,58 28 Aurel i Banciu la Cârța 0,34 29 Grovu Mihăilă la Șomartin 0,34 30 Mandan Gheorghe 0,34 31 Tarcea Andrei 0,58 32 Gheța Nicodim 0,58 33 Băcan Gheorghe 0,58 34 Stoica Petru 0,34 35 Banciu Toader 0,58 36 Grovu Pavel la Cârța 0,89 37 Bucurenciu Ieronim 1,42 38 Budac Onisim 0,58 39 Tarcea Traian 0,58 40 Stoica Pavel la Șomartin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]