398 matches
-
sprijin unui medic neamț, cu care doctorul român împărtășea același statut de prizonier de război. După vreo lună, cu auzul slăbit, Manole Pintilii revenea în lagăr, inapt însă pentru muncă. La puțin timp după accidentul lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu ultimele puteri, se ruga de el, plângând, să nu se mai apropie de lazaret. Nădejdea lui era acum în supraviețuirea fratelui mai mic, căci numai el le mai putea ține loc
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole însă rezista bine. Rupea de la gura lui din cartoful fiert, primit o dată pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său. Avea cu el și o carte de rugăciuni, o epistolie, pe
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
POVESTEA PUIULUI DE CERB - baladă: http://www.youtube.com/watch?v=pjpKwXUthYM Maria Butaciu, o voce emblematică, din comoara folclorului românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce ploaie vine de la Cluj M-am dus din Ardealul meu Trandafir cu creanga-n apă Balada puiului de cerb Firule, măi fir de iarbă Și câte și mai câte alte cântece minunate interpretate pe poarcursul anilor
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
te înseninezi, chiar să râzi. Chiar și de o oală spartă. Umorul spumos, revigorant, îi e necesar românului acum, mai mult ca oricând. El îl ajută să traverseze timpuri amarnice, războaie, criză, foamete, secetă, sărăcie lucie. Să ne amintim de bădița Creangă și de ale sale reflecții umoristice: „sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de când mă știu, n-am fost niciodată”. Dar nu spune aceasta cu amar, ci mai degrabă cu umor neaoș, moldovenesc. E drept că literatura
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
ÎNCEPUT DE DRUM - ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE, de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Gânduri la început de drum - apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de răsărit". Dragi iubitori ai cântecului popular, într-o interpretare de excepție, din LIBOTIN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
vă bucurați. Le-a adunat precum florile într-un buchet, le-a dat glas, numind acest prim ... Citește mai mult Gânduri la început de drum -apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit:,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT".Prezentare:,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de răsărit".Dragi iubitori ai cântecului popular, într-o interpretare de excepție, din LIBOTIN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
luminoase, contopite cu lumea din care provine. Titlul celei dintâi povestiri amintește de termenii de înrudire în limba română, temă abordată într-un important studiu de lingvistul părvean Vasile Scurtu, din comuna vecină cu Rebra, în care cuvântul ,, bade'' sau ,,bădiță'' are sensul de frate mai mare, prin care, cel mai mic își exprimă sentimentul lui de respect : ,, Badeee... vin cu tine. Nu stau singură în casă. Mi-e frig....îs flămândă ! Băiețelul și-a luat surioara în spate și a
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
iar copiii noștri (a oftat din rărunchi iar ochii i s-au împăenjenit de lacrimi) s-au înstrăinat de tot: rar le mai calcă tălpile picioarelor țărâna sfântă unde s-au născut. Fiecare trăiește unde-i este dat de soartă, bădiță Constantine, așa că nu te mai supăra și le pune la inimă toate necazurile, ai răbdare că-ți vor veni ficiorii să te vadă cât de curând, l-a îmbărbătat sfântu Petru. Vă rog să vă urcați în car, că la
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
ciufulit însă cu tăcerile foarte bine puse la punct Cafeaua pare să dicteze deja gustul zilei al sinuciderii noastre colective Scârba mi se scurge de pe ochelarii de cal pe foia imaculată ca autostrada bucu rești-constanța și retur Finis coronat hopus Bădiță Mihai Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377869_a_379198]
-
Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin, Iubesc doina cea frumoasă, Iubesc balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui, Iubesc... Iubesc tot ce
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
mele, Că sunt darul mamei mele. Am să vă distrez cu ele, Că sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Că sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. Ochișori aș
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
de-ar fi păzit. Ochișori aș săruta, gurița ca zmeura... Câinele nu m-ar lătra, vecinii nu ar afla. Mie-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, dragul meu bădiță! Dorul l-aș strânge-n căpițe, L-aș pune în sân; ascultă la mine! Lângă inimă să-l țin... C-are mireasmă de fân, Și l-aș crește în bluziță. Să-l ia neicuța Gheorghiță, Ochișori mi-ar săruta, gurița
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
-l ia neicuța Gheorghiță, Ochișori mi-ar săruta, gurița ca zmeura... Câinele nu l-ar lătra, vecinii nu l-ar afla. Mie-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, dor la inimă nu pune!” Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță! Fânul l-aș fi răspândit La mine în pat; ascultă la mine! Îl țineam îmbrățișat... Dorul m-ar fi sărutat; Lângă el aș fi dormit Și mi-l făceam fericit, Ochișori-mi săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe mă
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Așa-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, neicuță iubit! Dorul nu-i fân de cosit, Că l-ai luat cu tine; ascultă la mine! Te rog, fă bine...bădiță, Adu-mi-l să-i dau guriță. Te rog, fă bine...Gheorghiță, Adu-mi-l să-i dau guriță. Ochișori vei săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe te-oi legăna, că-i plăcută dragostea;. Așa-mi spune inima: „Iubește, fetița
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Colo-n cimitir, pe iarbă, Cu Ceaslovul lângă noi, Prindeam între sfinte file Întreg neamul de bâzoi. L-am păzit, cănd coropcarul A furat 'n-amiaza mare, Adunând în sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar ce-am plâns după Bădița Cel cuminte că o fată Ce-a fost prins că, după lege, Prin străini să fac-armata! În nopți reci, cu luna plină, Pe o laița stă Nica, Și torcea, cu alte fete Lâna de pe-o furca mică. Am luat
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
oraș romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Sufletul din piept mă doare, Cum pe Tine te-a durut, Când fiul Ți L-ai pierdut. Tu ești singura pe lume... Numai Ție îți pot spune: Măicuță, îți cer iertare!... Neagră sunt de supărare, De ce sunt uitată, oare? Pe bădița mi l-ai luat Și singură m-ai lăsat. Neicuță, de aș putea!... Din viața mea eu ți-aș da: S-o-mpărțim pe jumătate Și să trăim pân’ la moarte; Aceeași cruce s-avem - Din lume dacă plecăm. Cine
O COPILĂ PLÂNGE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377773_a_379102]
-
redacție, în locul lui Haralamb Zincă). Starea de obediență față de modelul cultural sovietic o ilustrează primii ani de existență a publicației. Apar lungi poeme politice, cum sunt Despre pământ (3/1954) și Ție-ți vorbesc, Americă! (39/1954) de Maria Banuș, Bădița Ion de Nicolae Labiș (8/1954). G.l. include un fragment din epica lui Petru Dumitriu, Cronica de la câmpie, intitulat Vântul de noapte (7/1955), fragmente din ediția a doua a romanului Pasărea furtunii de același autor (28/1955), dar și
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 341-346; Popa, Ist. lit., II, 1197; Dumitru Micu, Stimate domnule Spiridon Vangheli, LA, 2002, 13 iunie
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 341-346; Popa, Ist. lit., II, 1197; Dumitru Micu, Stimate domnule Spiridon Vangheli, LA, 2002, 13 iunie; Mihai Cimpoi, Critice, II
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi-l coși, / Tinerețea-n alții nu-i, / Ochi căprui, ochi căprui”; „A plecat bădița sus, / Sus în stână și mi-a spus / Că-mi ia dragostea cu dor, / Până-n vârful munților.” P. este și autorul unui volum de evocări, Pe cărările tinereții (1979). Ca arhivist, a dat la iveală prețioase materiale cu privire la istoria Banatului
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]