290 matches
-
De-o dorești cu dinadinsul, Fie-i dat ca totdeuna El să simt - adânc într-însul, Dorul după ce-i mai mare N-astă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit Și să-și vadă la picioare Acest dar neprețuit. Ele pier. Iară băietul A crescut cum L-a menitu-l, Se făcu frumos cu-ncetul, Cine-l vede L-a-ndrăgitu -l. Și deși ca leul tare, Era gingaș ca o floare Și isteț era cu duhul, Cum a toate-s știutoare Doară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a răsuna, Doina când o tragănă Frunza toată-o leagănă, Că o cântă trăgănat Codrului de legănat. Nime-n juru-i nu era Numai mierla fluera, Iară el se cobora Unde apa tremura. Cucul cântă, mierla-i zice: Ce cați tu, băiet, pe - aice? Zice codrul liniștit; M-am pus de am înfrunzit Pentru că tu m-ai dorit". Iară valurile sună Mișcătoare se adună, Pintre mrejele de frunze Cearcă soare să pătrunză, Ard în umbră la răcoare Petele scînteetoare 99 {EminescuOpVI 100
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
maiurile se juca cu niște bulgărași cu alți băieți pe afară. Vine un moșneag; - Dragul moșului, ce faci tu aici? -Ia, mă joc, moșule! - Hai cu moșu, că ți-a da pere și mere (știi ca la copii) - înșală pe băiet și-l ia cu dânsul. Da acela era un vrăjitor grozav - îngheța apa. Ș-acu el tot vrăjind pin pădurea - neagră, a dat de ceva strașnic, care el nu putea face, numai c-un copil. Se duce - acolo cu băietu-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o chee. Să iei cheea ceea, s-o pui în brâu și să vii înnapoi la mine. Da, na-ți ș-o veriguță de fier, că făr de veriga asta nu poți intra (acolo era pe ceea lume, zice - că ). Băietul se ia, merge-ncetișor și intră pîn-în grădina ceea. Da, acolo așa era o mîndreață, grădină cu pomi, cu poame de aur... încît băietul s-o mirat când o intrat acolo, și știi, ca copilul, mai de grabă a alergat la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de fier, că făr de veriga asta nu poți intra (acolo era pe ceea lume, zice - că ). Băietul se ia, merge-ncetișor și intră pîn-în grădina ceea. Da, acolo așa era o mîndreață, grădină cu pomi, cu poame de aur... încît băietul s-o mirat când o intrat acolo, și știi, ca copilul, mai de grabă a alergat la pere și la mere decât la cheea moșneagului. Știi cum e treaba noastră - era cu cămeșoi și cu curălușă bună-ncins, ș-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iar pe scară sa ias-afară - că știi D-ta că el bătrînu, deși avea putere, nu putea intra în rai, dar ista ca copil... Când a ajuns în gură să iasă, moșneagul a strigat: - Stai nu ieși! Dă-mi cheea! Băietul zice (era mic, da tot cu cap): - Ba lasă-mă să ies întîi afară! - Ba nu te las. - Nu-ți dau cheia! (știi d-ta nici mâna nu pute vîrî, că era păcătos). - Am să te omor. - Omoară-mă, numa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te las. - Nu-ți dau cheia! (știi d-ta nici mâna nu pute vîrî, că era păcătos). - Am să te omor. - Omoară-mă, numa dacă poți. El face tranc! cu picioru-n pământ și se-nchide pământul. Ce să facă bietul băiet? Ia să se-ntoarcă, să se ducă iar prin grădinile cele. Când colo era-nchis pământul, nu mai era mîndreața ceea. Începe băietul a plânge. Plângând așa își freca mînele. Șterge pe veriga ceea ce i-o dat-o moșneagul și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
numa dacă poți. El face tranc! cu picioru-n pământ și se-nchide pământul. Ce să facă bietul băiet? Ia să se-ntoarcă, să se ducă iar prin grădinile cele. Când colo era-nchis pământul, nu mai era mîndreața ceea. Începe băietul a plânge. Plângând așa își freca mînele. Șterge pe veriga ceea ce i-o dat-o moșneagul și vine-un om. 22* 339 {EminescuOpVI 340} Omul cela era de fier. Era duh necurat, om de-ai noștri de fier, unde să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și vine-un om. 22* 339 {EminescuOpVI 340} Omul cela era de fier. Era duh necurat, om de-ai noștri de fier, unde să poate? - Măi băiete, cine te-o adus pe tine aici? - Iaca cum și iaca cum - spune băietul tot. - Eu te-oi scoate, băiete, da întîi să te duci de - aici să-mi tai v-o douăzeci de vaci, să-mi frigi, să am de mâncat pe drum când te-oi duce (că știi D-ta, nouă ni
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am de mâncat pe drum când te-oi duce (că știi D-ta, nouă ni s-a părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a fi foame, să tai cu cuțitu din carne, să-mi dai să mănânc, și când mi-a fi sete să-mi dai cu ulcica apă. Și merge el, merge - zi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n sus, cîtu-i soarele de mare? - Il văd pe jumătate. - E - apoi iacă tot mai am o bucată bună! Când acu era mai aproape de ieșit afară, demâncatul se gătise - apă tot mai era. - Dă-mi demâncat că mi-i foame. Băietul ce să facă el? Ia cuțitul și-și taie o bucat-de pulpă și-i dă apă și pornește iar. Iaca a ieșit pe iasta lume. Când îl pune jos: - Să-mi spui tu drept, de unde mi-ai dat tu De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
poți mînca? - Hei, acolo era largul meu și strâmtul tău - de-acu ești prea bun la D-zeu și nu te lasă să te mănânc (știi D-ta, că sub pământ era locul dracilor). Și omul se face nevăzut. Da băietul era saracul flămând, da el uitase că are merele cele-n sân și cheia ceea. Se ia el ș-aleargă, ș-ajunge la casa mîni-sa. Da, știi d-ta, el era leneș, da era de duh, nu așa (parcă numai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de fier în casă. - Ce vreți stăpînilor? (El era să-nconjure lumea cu cheea aceea; c-atunci avea cheea iadului, putea face cu dracii or - ce ). 340 {EminescuOpVI 341} {EminescuOpVI 342} {EminescuOpVI 343} Femeea strașnic s-o înfricoșat de dânșii. Da băietul mehenghiu îndată s-o priceput. - Masă vrem și vin bun. Îndată o venit niște sufragii și-o pus masa, și ce n-o pus! și după ce-a ospătat ei bine, a strâns aceia și s-a dus. - Ei, mamă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a strâns aceia și s-a dus. - Ei, mamă! Cheea asta o strâng eu. Acu se făcuse holtei, bun de - nsurat. -- Mamă, eu am auzit că Fata - mpăratului e frumoasă. Mă duc s-o ieu eu. - Dragu mamei, tu un băiet așa sărac să iei pe Fata - mpăratului? Ce mai vorbești nebunii? - Dacă eu vreau așa. Du-te, mamă, staroste. - Da cum, dragul mamei, să intru eu acolo? - Du-te, mamă. El o mâna. - Cum să mă duc eu cu mâna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și s-o despicat sacul și de-atunci s-o împlut lumea de povești ș-am învățat și eu una și ț-o spun d-tale. Era odat-un om ș-avea doi feciori. Acu femeea era-ngreunată ș-o făcut un băiet, da el era sărac, n-avea cine i-l boteza. Iaca Pe - acolo era D-zeu și sf. Petrea. Și D-zeu i l-o botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
avea doi feciori. Acu femeea era-ngreunată ș-o făcut un băiet, da el era sărac, n-avea cine i-l boteza. Iaca Pe - acolo era D-zeu și sf. Petrea. Și D-zeu i l-o botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-așa era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era-ngreunată ș-o făcut un băiet, da el era sărac, n-avea cine i-l boteza. Iaca Pe - acolo era D-zeu și sf. Petrea. Și D-zeu i l-o botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-așa era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vorbă-n astă sară. Era un om - așa era el de cu putere că, să ertați de cuvântul cel prost, câți copii se năștea el îi boteza, câți flăcăi se-nsura el îi cununa. Ș-avea o fată ș-un băiet. Fata așa era de frumoasă de la soare te puteai uita, dar la dânsa ba. Toți împărații din lume au cerut-o, dar nici vrea să se ducă, nici tată-său nu vrea s-o dee. Pe acea vreme îmbla Sf.
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe dânsa teafără. Ea și-a făcut o gropiță și bea apă și se hrănea, furnici și gândaci mânca, așa să trăiesc eu! Așa au dat D-zeu și sf. Petrea - că ea era săraca nevinovată - ș-au făcut un băiet. D-zeu știind ce se petrece au pornit s-o vadă în pustietatea ei și ea l-a rugat să-i boteze copilul, și i-au pus numele Vasilie - finul lui Dumnezeu. Așa cât creștea altu-ntr-un an, el creștea într-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu tot, atunci să-i dee drumu să se ducă să se răsplătească de dracul. Și copacul cela în trei ani așa s-a făcut de gros cât nu-l puteai cuprinde c-o frânghie cât de aici la Dorohoi. Băietul când s-o făcut mare o-ntrebat: - Mamă, unde-i tata? 357 {EminescuOpVI 358} Ea i-a spus lui, că nu știe cine-i. Zice: - Eu mă duc, mamă, să-l cat. - Te-i duce, dragul mamei, da dacă-i pute
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a dus. S-a dus să vadă pe măsa că tare-i era dragă. Pe drum s-a întîlnit cu mama balaurilor. - Bună cale, voinice, zice baba. - Mulțămesc, mătușă. - Tare te-aș întreba, voinicule, de ceva. Nu mi-ai văzut băietul? Așa era, cu douăsprezece capete. Strașnic de puternic. - Da, zice, D-ta câți feciori ai? - Numai doi. - Ba eu știu de feciorul d-tale, l-au omorât un voinic de la curtea boierului estui din sat. Ea i-au mulțămit și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
între cuvinte, Cade-o lacrimă fierbinte. Câte una mai fudulă Poartă-ntr-una o căciulă. Parcă-ar fi o cobiliță Care stă pe verticală; După ea, o vorbuliță Nu-i deloc o vorbă goală. De citați vorbele mele, Vă rog, puneți... Fiind băiet, cutreiera păduri Și se culca ades lângă izvor; Visa cum zâne dănțuiau în zbor Și gâze mici, care purtau conduri. Ce vă-ntreb nu e o glumă: Care... creangă-i... boț de humă? A mâncat și caș și urdă, Pe la
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră. Ei înotau în orbitele lor - un zâmbet fin și cu toate astea atât de inocent trecu peste fața lui la spectacolul ce-l privea. - Ce era adică: Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi și care fără îndoială nu era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
afară de aceea, determinat prin naștere la nepozitivism. În introducerea acestor șiruri am surprins unele din cugetările care-l preocupau în genere - și cu-n asemenea cap omul nu ajunge departe - și mai cu seamă cel sărac - și Dionis era un băiet sărac. Prin natura sa predispusă, el devenea și mai sărac. Era tânăr - poate nici optsprezece ani - cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?... Un copist avizat a se cultiva pe {EminescuOpVII 95} apucate, singur... și această libertate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]