271 matches
-
urmă, mormăind ceva din care nu se înțelegea nimic. I se încleiau pașii, așa încât fiu-său se întoarse din drum să-l ajute. Îl goni. Nu vroia să fie ajutat, îl înjura pe Mărgărit și dădea să fugă după el bălăngănind din mâimi și din picioare ca o păpușă dezarticulată, Mărgărite, încă-mi ești dator mânca-ne-ai, la care Mărgărit prompt, păi, cum să nu, nea Ghețule, și la matale, și la Zizi sunt dator și că io te respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Eu sunt Sam, m-am recomandat. Sam Jones. — Janice King. Ne-am zâmbit reciproc. În curând, gura mea avea să crape de atâta veselie și bunăvoință. — Ți-am mai auzit numele, am zis, arătând spre băiețelul de pe scaun, care-și bălăngănea picioarele din toate puterile. El trebuie să fie al lui Derek, nu? Îi seamănă foarte mult. — Devon Îl cheamă. Da, e a lui Derek. Seamănă deja cu tatăl lui. Janice Întinse mâna ca să-l potolească, dar Devon, plin de avânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
așteptat de Janice, pentru că doar două numere aveau stație aici. Ne-am ridicat amândouă În picioare. Devon și Tariq se urcară grămadă pe scări, În fața adulților, și alergară urlând către capătul mașinii, unde se azvârliră pe scaune. Picioarele li se bălăngăneau foarte drăgălaș peste margine, fără să atingă podeaua. — Până unde mergi? mă Întrebă Janice, arătându-i șoferului permisul ei și al lui Devon. — Până În Regent Street, am zis, rostind numele ultimei opriri de pe traseu. — Chiar așa? Și eu. Îl duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
să gângurească: ma-ma! ta-ta! O pală de vânt mă dezechilibrează serios. Curtea școlii răsună: oooo! ăsta o mierlește la sigur! Mă răsucesc și fac un salt până la geamul secretariatului. Mâna mi se încleștează de pervaz. Picioarele mi se bălăngăne în aer, apoi reușesc să le aduc înapoi pe cornișă. Curtea urlă: bravo, spidermanee! Pe coridor lumea e extaziată. Primesc un semn de admirație: țoc-țoc! pe ambii obraji, de la profesoara de informatică, stăpâna viselor liceene. Președintele de comisie are acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trotuarului din fața liceului și i-au zis: bă, vezi că ești pe marginea acoperișului școlii, dacă ai făcut un pas, cioburi te faci! Și s-au cărat stricându-se de râs. Într-un târziu, văzând momâia cu pătură-n cap bălăngănindu-se pe bordură, portarul liceului a ieșit în stradă și i-a strigat: ce faci, băi nene, la ora asta p-aici? te dai fantomă? Profesorul însă a urlat: nu mă atinge! nu mă atinge! cheamă pompierii să mă dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
era că Sabina își biruise rivala. Și hai, ginerică, dansează-ți soacra și mireasa! Maestre, muzica! Maestrul avea gusturi subțiri, așa că am dansat pe Marșul nupțial al lui Mendelssohn și pe Corul sclavilor din Nabucco, de Verdi. Pe lângă noi se bălăngănea fericită și nepoțica, fiica verișoarelor. După petrecere ne-am întors la apartament. Fără să mă mai schimb, mi-am luat geanta și am plecat la gară. Văzându-mă că-mi iau toate lucrurile, Sabina s-a posomorât: nu te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
priză! îl ponegrește și Vierme. Iar Sile, pare să-i dea dreptate momentan, Micuțului. Mai întâi, Matahala paralizează ca hipnotizată, petrecând cu privirea balansul lichidului auriu, șampanizat, cu bule mici, din recipientul agitat prin fața sa, de piticotul cel straniu. Încet-încetișor, bălăngănindu-și tălpile bocancilor, expandate de un platfus dublu, uriaș, Sile se urnește și se dislocă pe tânjeală înscriindu-se, cu o dexteritate lentă, de vâslaș, pe o traiectorie aproximativă, cu apexul și punctul de coliziune, în încheietura mâinii fantomatice, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se strecoară tulpinile viclene și alburii ale florilor de piatră. Jos, peste cărămizile tocite ale curții, peste florile mov-galben-roz, este sicriul lucios, în care l întind. La fel ca și cu cearșaful, acum trag de sub el cuvertura. Capul i se bălăngăne, rămâne strâmb, i-l așază decent în sicriul împrumutat, urcă sicriul pe umeri și-l duc spre camionul drapat, al cărui motor hârâie de mult în poartă. — Eeei, cum ? Io ? Dacă-l cunosc io - pe el ? ... Auzi ! Spune și tu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acum? întreabă tot prin gesturi Curelaru. Ne ținem după el! îi răspunde Chițu printr-un gest hotărât. Nu-l slăbim din ochi! Domnul Panciu traversează strada aproape fără să se asigure că nu dă vreo mașină peste el, cu servieta bălăngănindu-i-se dezordonat și ciocnindu-i-se de picioare. De partea cealaltă s-a ivit restaurantul Aurora. Băieții sunt cinci la număr. Traversează, la rândul lor, pe urmele profesorului lor de matematică, în grup răzleț, mimând graba și hlizindu-se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
phoebe? Cine ești? Vino înapoi, nu văd cine ești! Vechiul pod se zgâlțâia, iar ea își strecură mâna pe sub mâneca hainei lui. El se opri și o măsură: un accident șocant. Ea se uită în jos și-și văzu mâna bălăngănindu-se ca a unei școlărițe. Valentine’s și Memorial Day la un loc. Îi atinse ușor cu dosul degetelor arămiul de monedă nouă al părului ei. Un experiment de naturalist. —Mai ții minte când te verificam cât de bine știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spune Rupp -, o cămașă de blugi destul de curată și cea mai bună cravată pe care o avea. E altceva, dar nu-și dă seama ce. Bonnie îl duce la Upper Room, tăcută. Și așa rămâne două ore, cât ține spectacolul, bălăngănindu-și capul dintr-o parte în alta, uitându-se la el de parcă lui tocmai i-ar ieși un păianjen din nas. După ce se termină, când se urcă din nou în mașină, își trage de rochie, nervoasă, de parcă brusc n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu-l poată auzi. — Crezi în îngeri păzitori? Era un chin pentru Weber să-și amintească: fusese cel mai evlavios copil. Un copil căruia nimic nu-i făcea mai mare plăcere decât să-și pună un anteriu alb și să bălăngăne ceva din alamă, care scotea fum. Până și părinții lui îl considerau deranjant de spiritual. Credea că era responsabilitatea lui să îndrepte lumea spre ceea ce era vechi și reverențios. Preocuparea lui față de puritate, un fel de manie compulsivă pentru curățenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
întorc către copil. Pui pariu că are ochii verzi ? Copilul continuă să se uite peste umărul meu spre o lume de frunziș verde și nu-mi răspunde. Mă opresc la semafor. Copilul scâncește. Nu-i place lipsa de mișcare. Îl bălăngănesc cu căruciorul pe loc. E fericit. Toma trece pe roșu și dispare în mulțime. Sunt sigură că el a fost, deși n-am apucat să-i văd ochii. Plus - n-am mai dormit de o sută de zile. De când s-
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
ochi. Apoi : Două paragrafe... scrie-le și lasă-le așa o vreme. Nu te atinge de ele. Te rog eu. L-am rostogolit pe burtică și-acum îl frec cu ulei de măsline extravirgin. Asta nu-i mai place. Își bălăngăne capul dintr-o parte în alta și scâncește. Are căpățâna mare cu un moț fix în creștet, marca genetică a lu’ ta-su. — Drept să-ți spun, nu cred că o să mai scriu nimic. Nu mai am chef. Sunt obosită
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
pahar cu apă. Pe masă strălucea încărcătorul uitat de inginerul Ionescu. Sprâncenele i se arcuiră. Scarlat părăsi ascunzătoarea. ― De ce nu-l poftiți înăuntru, domnule Dragu? E un tip onest! Merită cu prisosință recunoștința dumneavoastră. CAPITOLUL V TENTATIVĂ DISPERATĂ Șoferul își bălăngănea mâinile privind rătăcit în jur. Bătrânii uitau speriați fără să scoată un cuvânt. Melania Lupu clipea ca și cum o lumină prea puternică i-ar fi supărat ochii. " Ești îngrozitor de neatentă, fetițo! Ar fi trebuit să-ți dai seama de la început că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să-ți închipui că ai uitat. O mică păcăleală care nu are de ce să te supere..." Bătrâna trase lanțul și își șterse zâmbetul de pe buze. Intră în sufragerie, strecurîndu-se ca o umbră la locul ei. Cârnul stătea pe marginea biroului bălăngănindu-și picioarele în gol. Prin ușa deschisă se vedeau un colț al sufrageriei Premier Empire, o piesă originală cu efigia lui Napoleon și a Mariei-Louise țintuită pe spătarele scaunelor. Statuile și vulturii de bronz care susțineau servanta luceau dulce, păreau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de pe știuleți pentru a duce boabele la moară, și elevii se hârjoneau, la un moment dat vărul meu Ștșefan a aruncat cu o ipcăț(chie) spre un alt elev dar care s-a înfipt în capul meu deasupra frunții și bălăngănea ca o săgeată înfiptă în intă. În timp ce sângele curgea șiroi, a apărut directorul șșcolii Pavel Merișcă și a zis ,,Lasă Ghivirel că o să iasă un jidan de acolo, iar vărului Ștșefan nu i-a zis nimic că știa că suntem
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
efortul de a discuta cu dumneata problema delictelor, dar nu face greșeala de a te lua de mine. Polițistul îl apucă pe Ignatius de braț și se trezi lovit în cap de punga cu partituri. Coarda de lăută care se bălăngănea în afară îl plesni peste o ureche. — Hei! strigă polițistul. — Așa-ți trebuie, strigă Ignatius, observând că în jurul lor cumpărătorii curioși începuseră să se adune în cerc. Doamna Reilly se afla în magazinul D.H. Holmes la raionul de patiserie, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
boabe uscate de fasole, monede de argint, mărgele de rozariu, clopoței pentru ușă, perle false, perle veritabile, pietricele din ocean, orice Îi putea aduce vești din lumea paranormală. Uneori vorbea cu aprindere cu umerii ei, pe care, pretindea ea, stăteau bălăngănindu-și picioarele doi djinni invizibili. Cel bun pe umărul drept și cel rău pe umărul stâng. Deși știa numele amândurora, pentru a nu le rosti cu voce tare, le spunea pur și simplu doamna Sweet și, respectiv, domnul Bitter. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu faceți asta! Kobayashi l-a lovit cu cazmaua în cap. Gaston nu a avut îndemânarea să se ferească, așa cum făcuse Endō. Surprinzător însă, nu a căzut din pricina loviturii. A rămas pe loc, în picioare, ca un colos, cu mâinile bălăngănindu-i-se pe lângă trup. A închis ochii de parcă îi era mai ușor să suporte durerea. Și Kobayashi și Endō înghețară o clipă, neputându-și lua ochii de la Gaston. A început să-i picure sânge din rana de la cap, dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ale ceasului de deasupra oglinzii retrovizoare, care arătau 5.47, și lampioanele de pe malul fluviului lung și Întins ca o masă de biliard, și o lumină hipnotică galbenă ce se oglindea pe parbriz - un semafor legănat de vânt, care se bălăngănea pe cerul plin de nori. Meri zări o patrulă de poliție alb-albastră și Ago Încetini. Pentru o clipă, Zero Își imagină că ofițerul avea să Întindă paleta. Cineva luase numărul mașinii, iar acum toate forțele de ordine din Roma Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Moartea. Previziunea o înfiorase puțin, dar cuvintele călugărului i se păreau destul de încâlcite: întâlnire cu Moartea, dar nu pericolul de moarte... Ieșise zâmbind ostentativ. În camera mare, pe același divan pe care îl lăsase, o aștepta Mihnea, picior peste picior, bălăngănindu-și cu eleganță o talpă încălțată cu cizme scurte împodobite cu catarame argintate. - Ce ți-a zis? o întrebase, făcându-i semn să se așeze pe banchetul mic din fața lui. - Nu mi-a zis nimic. Tâmpenii. Apoi bărbatul începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Jancsi n-a mai manevrat gramofonul, ne-am oprit și noi, amețeam, totul se învârtea în jurul meu, de parcă aș mai fi dansat încă, pământul mi se ondula sub picioare, abia mai puteam să stau drept, se clătinau și ceilalți, se bălăngăneau înainte și-napoi, aburii spirtului păreau un fumegai cenușiu, prin care, ca printr-o pâclă, am văzut cum caporalul, întins la pământ, scoate o cutie de chibrituri, încercând să aprindă unul, însă i-a luat foc toată în mână, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
obrazul fetei se Încruntă, alarmat. „Bună..., repetă el; poți să-mi spui unde sunt principalele centre de vânzare a dulciurilor? — Ce?”, făcu ea, ridicându-se Într-un cot. Abia atunci văzu Bruno că fata avea căști pe urechi; se retrase bălăngănindu-și brațele ca Peter Falk În Columbo. Inutil să insiste: era prea complicat, prea greu de priceput. Înaintând pieziș În direcția mării, Încerca să păstreze În memorie imaginea sânilor fetei. Deodată, chiar În fața lui, trei adolescente ieșiră din valuri; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
întreaga casă pare pustie. Tocmai vreau să renunț și îmi croiesc drum cu greu pe alee, când, brusc, ușa se deschide larg. În fața mea se află o femeie cu păr blond lăcuit până la umeri și cercei lungi, care i se bălăngăne. E foarte fardată, are pantaloni lungi de mătase într-o nuanță ciudată de piersică, o țigară într-o mână și un cocktail în cealaltă. — Bună ziua. Trage din țigară și mă privește ușor suspicioasă. Ești de la agenție ? ȘASE Habar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]