596 matches
-
șosele bătrâne, ceața înlăcrimata e ocărâta de toți; burgu-i bolnav de sihaștrii păgâne și iarna-i pornită și trasă pe roți. Ninge fanatic, și vântul parcă te taie, baierile cerului s-au rupt prea ușor; la miezul nopții, aceeași doamna bălaie spulberă în mine, o năluca de dor. Referință Bibliografica: Năluca de dor / George Pena : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NĂLUCĂ DE DOR de GEORGE PENA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350111_a_351440]
-
zi mă-nveselești cu-n cântec, Tu nu mă lași să plâng, m-obligi ca să zâmbesc. Când unii-n răutate a tale aripi taie, Tu iei aripi de înger- napoi cu împrumut. Mă-nveți să zbor ca tine, minunea mea bălaie, Să iert, să las în urmă tot chinul ce-a durut... Tu, zi de zi îmi dai o lecție de viață! Mă-nveți că suferința se stinge cu un zâmbet. Când lacrimile-mi curg să am din nou speranță Și
COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350240_a_351569]
-
ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și suntem atât de singuri!/ Și atât de fericiți!/ Numai luna printre ceață/ Varsă apelor văpaie,/ Și te află strânsă-n brațe/ Dulce dragoste bălaie. Mai târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, de societatea nedreaptă în care își ducea traiul, Eminescu creează poezii profunde, din ce în ce mai triste și mai pline de renunțări. Începe să exprime regretul, tristețea, cât și durerea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului căsuța de pe deal ascunsă-i printre nuci un semn de viață-i da doar fir de fum subțire cocoșu-n vârf de gard, de oaspeți da de știre și iute-un cap bălai se-ndeasă-ntre uluci. cine-i străină ce pe cărare urca, ce dor o poartă la ceas târziu de seară pe căraruia-ngustă pășește, parcă zboară, să fie oare-un om ori poate-i doar năluca. și râset de copii cuprinde locul și
CĂSUŢA DE PE DEAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362069_a_363398]
-
o zi întreagă și aleargă spre el. Îl îmbrățișează cu mânuțele ei pufoase de copil, îi acoperă fața de sărutări și începe șirul întrebărilor. - Tăticule, ce-ai făcut la servici? - Contabilitate, îi răspunde acesta scufundându-și fata în părul ei bălai și trăgând adânc aer în piept. Erau de neînlocuit aceste clipe în care își strângea copilă la piept. Și-o dorise mult... *** Era iarnă grea! Troiene înalte așa cum nici bătrânii nu apucaseră. Scârțâia zăpada sub picioare, iar mașinile circulau cu
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
să ajungă acasă! În deznădejdea sa, își aduse aminte de nepoțeii săi rămași în satul vecin. Apoi își adusese aminte de nevasta sa, de căsuța lor caldă, unde cuptorul duduia de lemne de fag. Îi veni în minte Katya cea bălaie, dar și ceilalți copii ai lui. Îi dădură lacrimile. Dacă nu va ajunge repede acasă, va muri înghețat de frig! „Doamne, ajută-mă să nu rătăcesc, să ajung cât mai repede acasă!”, se ruga el. Nici nu termină de rostit
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
Dar când era tânăr ... Povestea cum, într-o primăvară, mama lui, văzând că treburile casei mergeau cam rău, fata cea mare s-a măritat nu prea bine, omul ei și-a lovit piciorul la tăiat lemne în pădure, vaca cea bălaie și-a pierdui laptele, și după ce văzu că nici slujbele plătite la biserică, și nici cele la sihastrul de la schit n-au ajutat-o mare lucru, apoi având ea și alte multe greutăți pe suflet, și-a zis să-l
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
vizitesc în urmă cu câțiva ani, prin bunăvoința profesorului Nicu Negoiță și am fost onorată. De fapt, mă consider o norocoasă pentru că am pășit pe aleea din curtea casei părinești, i-am atins leagănul copilăriei și i-am privit chipul bălai din fotografii. Acum însă... a plecat. Și a ales o zi de mai, o zi înmiresmată de salcâmi înfloriți, o zi de 24 al cărei ecou va rămâne în inima fiecăruia dintre noi. ,,Îngerul a strigat” , a fost strigătul ce
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
i-a oprit Și-i numără-n boltă cu bățul. Mort pare și calu-nlemnit Și omul ce mânuie hățul. Tot ce ține de evenimentul morții este operația scriptologică a înregistrării: În colț un condei Înseamnă cadavrul și-al unei femei. Bălaie, subțire, ea-și ține deschis Pe lespede, trupul, defunct paradis Pe când își arată gândul hâd Paznicii vii care râd. În mediul hoților plutește un foc de lirism tainic, într-o atmosferă realistă. În narațiuni ca „Ucigă-l toaca” și „Pui
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
am vrut să ning’acum? De nimic nu te mai teme, Înspre moară niciun drum, Înainte-i vreme bună, Nu te mai uita înapoi, Toată noaptea împreună Măcinând poeme noi... Să nu vină să te ducă Somnul, cel cu chip bălai, Ninge peste noi, nălucă Nu pleca de-aici, mai stai... Referință Bibliografică: Ninge peste noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
NINGE PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346660_a_347989]
-
lecție. În privința asta avem puncte de vedere diferite și e normal să fie așa, fiindcă suntem două personalități distincte, doi oameni cu viziuni perpendiculare, care au totuși un punct comun: respectul față de cel din fața lui. Fata mea gingașă cu părul bălai - așa cum îmi place mie să-i spun - reprezintă sensibilitatea însăși, este un suflet de elită care și-a păstrat nealterată esența și profunzimea, debordează de frumos și netezește cutele frunții, este îngerul meu scăpat din cer, energia melancolic-binefecătoare a diurnei
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
să mă privesc, ochii mi se umeziseră, iar mintea îmi lucra febril. Auzeam în urechi o voce cunoscută care-mi șoptea atât de profund versurile lui Eminescu: „Din valurile vremii, iubita mea răsai/ Cu brațele de murmur, cu părul lung, bălai" și, scoțând un un oftat dureros, a-nceput să cânte atât de nostalgic „Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?". M.V.G: De ce așa nostalgice cuvinte pentru o tânără care nici nu intrase bine în lume? Rodica Anghelescu: Erau
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
lui Dragobete care, după spusele bătrânilor, era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia. Despre ea se credea că ar fi fost fiica lui Decebal, și... că însuși Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soție. Cine o vedea cu părul bălai împletit în cosițele ce-i atârnau pe spate, cu ochii precum seninul cerului, cu obrazul alb ca marmura și cu buzele roșii cu miresme de frăguțe, rămânea înmărmurit de frumusețea ei. Fata locuia într-o colibă la poalele muntelui, și
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
popor Cum n-a mai fost vreodată Și-un crai din Lupi coborâtor Cu o superbă fată Pe care-un mare împărat Trufaș și-n plină fală O vru cu tot cu-al ei regat Dând cu război năvală... Părul bălai de aur-spic Pe spate-n lungi cosițe, Ochi de safir pe-obrazul mic Cu ștrengărești gropițe, Cu trupu-i ca un fir de stuf Subțire și mlădie, Ușoară ca un puf de puf, Când vântu-abia adie. Ci doar gingașă surâzând Cu
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați șapte ani de acasă... poți să cauți în toate cărțile lumii, dar nu vei găsi nicio asemănare între cele două cuvinte, fiindcă numai eu am simțit în acest sfârșit de vară, încă
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
Acasa > Cultural > Artistic > NICI LAIE, NICI BĂLAIE... Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privesc pe fereastră cu inima chircită de frigul ce-l simt intrat până-n oase și-n inima-mi îndurerată de trista priveliște ce apasă perdeaua
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
a fi iarnă dar parca nici primăvară după noaptea asta și nu seamănă cu ceea ce știm că se cheamă a fi acest anotimp dar nici vară sau toamnă nu este și îl putem defini ca fiind nici laie dar nici bălaie se pare că este... Și cum tristețea din suflet se bagă în încăperea în care îmi macin trăirea ce fuge departe de mine și nu pot s-o aduc mai aproape pentru a-i spune degrabă povestea ce-mi macină
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
ce-și vede lucrarea neterminată și găsesc că răspunsul e unul mai clar decât clarul seninului cer din amiaza de vară ce îndelung se lasă așteptată și-mi spune că-i clar că nu-i laie dar nici că-i bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat ceva mai bun... A fost doar intenția de a vă binedispune, dragii mei! Cu prietenie, Marian Referință Bibliografică: NICI LAIE, NICI BĂLAIE
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat ceva mai bun... A fost doar intenția de a vă binedispune, dragii mei! Cu prietenie, Marian Referință Bibliografică: NICI LAIE, NICI BĂLAIE... Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
dormit. - Dar eu n-am dat de nici un castel. - Poate e un castel fermecat și tu nu poți să-l vezi. - Și ce tot îndrugi de Ileana Cosânzeana? Ai văzut-o tu? - Sigur, mamă. Era așa de frumoasă cu părul bălai ca spicul grâului, cu o rochie albă ca spuma laptelui, avea cercei de cireșe la urechi. M-a luat în brațe, a alergat cu mine prin poieniță, am cules amândoi flori. - Cu... Ileana Cosânzeana? - Da, mamă. - Și era și zmeul
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Autorului un copil, după ulucă, casă-i face la o nucă. suflă vântul, bate ploaia, i-o fi frig, că vorba aia, a căzut din rămurică și-acum zace zgribulită. din vreascuri îi face-ndat o căsuță cu cerdac la acoperiș, bălaie, fiindcă are-un clop de paie. iarna bine a trecut și-n primăvara-a văzut două frunze, și-apoi trei, nucul creștea dragii mei. acu-i mare pișicher a ajuns cu fruntea-n cer. pe o bancă, cu o furcă
UN COPIL, DUPĂ ULUCĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355758_a_357087]
-
ascund. Se apleacă, culege în mânuța ei firavă câteva floricele mici... care instantaneu zugravesc pe chipul ei un surâs divin. Vântul începe să adie ușor, Scuturând petalele vișinilor ca niște lacrimi zburătoare care încep sa se contopească cu părul fetiței bălaie, născând imaginea unui înger... un înger cu părul de aur și cu ochi triști și plânși. ȘI DACĂ Și dacă ar fi să fim sortiți unui alt trai, Și dacă ai fi și tu un muritor de rând, Și dacă
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
lin, Pe mijloc șerpuiește, lucrată de un faur, O mică cingătoare, bătută în rubin. Obrajii-i sunt petale din rozele magnolii, Pe buze poartă pârgul cireșilor de mai, Prin genele-aplecate își slobozește solii, Iar briza se dezmiardă în părul său bălai. Suflarea sa topește zăpada ascunsă-n grote, Câmpia se răsfață în sute de culori, Privighetoarea-nalță superbul tril de note, Spre bolta azurie și fără pic de nori. E primăvară iarăși în insula de gheață Și-n suflet- primăvară, că
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]