622 matches
-
din România ar avea mult mai puține speranțe pentru un viitor mai bun. Pentru copiii din orfelinate sunt numeroase organizații care ajută, iar una dintre cele pe care le recomand eu este ‘Desenăm Viitorul’, care a fost creată de Vișinel Bălan, un tânăr actor care și-a petrecut copilăria pe străzi, la orfelinate și în grija unor asistenți maternali, care din păcate au fost departe de conceptul de ‘părinte’. O organizație care își propune să îi ajute pe adulții care și-
Cel mai bun cadou de sărbători () [Corola-blog/BlogPost/338274_a_339603]
-
Zirndorf, Germania 2013 - >>>>al revistei (virtuale) „ProLitera”, Zirndorf, Germania http://prodiaspora.de/ 2015 - >>>> Creator al revistei (virtuale) personale „Australiană”, Sydney, AU ——————————————————————- Referințe critice: - BĂCIUȚ, Nicolae, „Anchetă despre exilul românesc” - Revista Confluente Literare, 8 martie 2015, http://confluente.ro/nicolae baciut 1425825225.html - BĂLAN, Dimitrie, „Oamenii cetății și nopțile lor albe” - (Interviu cu George Rocă, pp. 142-145), Editura Arca, Oradea, 2006 - BOTEZ, Adrian, „Interviu cu scriitorul australian George Rocă, jurnalist și promotor cultural”, Revista Cetatea lui Bucur, Nr. 11, ianuarie 2010 http://cetatea-lui-bucur.com
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
tuturor personajelor din român, iar tatălui meu i-a scurtat numele din " Rosenkranz" în " Rosen". "Israel însângerat" , român de I.Peltz (pag.316-319), 1946. Într-o dimineață toate echipele de evrei fură adunate în curtea interioară a depoului. Un locotenent bălan, săltăreț și nervos îi chemase la" raport". Făcuse o inspecție undeva și găsise, în timpul pauzei, doi-trei oameni fumând. Era furios. În mijlocul platoului, cu cravasa în mână, clipind necontenit, se învârtea de colo-colo, mârâind ceva printre dinți. ---Atenție! strigă el. V-
O SCENĂ LA ZĂPADĂ ( FRAGMENT DE ROMAN) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340126_a_341455]
-
Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță în cocârjeală de
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
VS. ATEISM București 3-7 septembrie 2012 Luni 3 septembrie 10-11 DESCHIDEREA CURSULUI Cuvântul Decanului Facultății de Filosofie 11-13 Prof. dr. Romulus BRÂNCOVEANU Universitatea din București, Facultatea de Filosofie - „Rațiune publică și credința” 13-14 PAUZĂ DE MASĂ 14-16 Lector dr. Marin BĂLAN Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, „Teismul clasic și teismele recente” 16-18 Conf. dr. Constantin STOENESCU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, „Teismul și problema posibilității cunoașterii religioase” 18.30 - Victorița DUȚU - „Imaginea -cunoaștere și devenire în Hristos” VERNISAJ - EXPOZIȚIE
INVITAŢIE LA VERNISAJ de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/342492_a_343821]
-
Margareta Nistor] 16:00-17:00 Expoziție foto: Essential Street de Vlad Eftenie [vernisaj] • Curtea Domneasca 16:00-20:30 Volunteer Power [VP] • Cinema Dacia 17:00-18:00 Filme de Piatră: Offcomp PIATRĂ + Q&A Mișcarea în voluntariat, documentar, 19', r. Brândușa Bălan Piatră Neamț 365, 4'30", r. Ovidiu Slătineanu O zi din viața lui Cvadri, animație, 3'40", r. George Mihalache [P] Păpușă de cârpa, experimental, 4', r. Geo Bărcan, Luca Nicolaescu, Delia Tărcăoanu Little România, experimental, 3'40", r. Andrei
Filmul de Piatra [Corola-blog/BlogPost/100115_a_101407]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > EVENIMENT EDITORIAL: CRISTIAN PETRU BĂLAN - DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEȘTI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 135 din 15 mai 2011 Toate Articolele Autorului Prof. Cristian Petru BĂLAN - Chicago (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Artă și Științe (ARA), membru de onoare al
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > EVENIMENT EDITORIAL: CRISTIAN PETRU BĂLAN - DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEȘTI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 135 din 15 mai 2011 Toate Articolele Autorului Prof. Cristian Petru BĂLAN - Chicago (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Artă și Științe (ARA), membru de onoare al colectivului redacțional al revistei Armonii Culturale, ne invită SÂMBĂTĂ - 28 mai 2011, începând cu ora 13.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
de Cultură a Sindicatelor din Ploiești, va fi - cu siguranță un eveniment deosebit - ce va reuni sub auspiciile sale oameni de cultură, prieteni și apropiați ai marelui scriitor. Redacția Armonii Culturale, Adjud - mai 2011 Referință Bibliografică: Eveniment Editorial: CRISTIAN PETRU BĂLAN - Dublă lansare de carte la Ploiești / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 135, Anul I, 15 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > CRISTIAN PETRU BĂLAN - „RĂZBUNĂTORII” - ROMANUL LUPTEI ANTICORUPȚIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAȚII Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 140 din 20 mai 2011 Toate Articolele Autorului Moto: „Se cuvine mai multă iubire/ Și nici urmă de ură,/ Ca și cum am
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu’ Novac/ Cu mustéță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
textele cântecelor ce le-a interpretat corul din Leșu, începând din anul 1953 încoace, sunt auzite de la Maria Precup. Bine-nțeles, mai puțin doine. Care devin dificile în cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ on an/ Nu
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ o lună/ N-ai cântat niși de-o
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m’ cânț’ o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu' Novac/ Cu musteță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
textele cântecelor ce le-a interpretat corul din Leșu, începând din anul 1953 încoace, sunt auzite de la Maria Precup. Bine-nțeles, mai puțin doine. Care devin dificile în cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m' cânț' on an/ Nu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m' cânț' on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m' cânț' on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ți-am plătit să-mi cânți un an/ Nu mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
CHEȘCĂ, Marius HRISCU, Cristian SANDACHE, Ionel PINTILII, Victor MORARU, Gheorghe BOBÂNĂ, Andrei DUMBRĂVEANU, Eugen CARAGHIAUR, Mirel Dumitru POPA, Maria MINA RUSU, Ioan DĂNILĂ, Zanfir ILIE, Nicolae DOBROVICI BACALBAȘA, Catinca AGACHE, Constantin FĂTU, Ana CĂLIN, alături de necunoscuții la vremea startului Romică BĂLAN, Cătălin și Andrei ANTOHI, Ștefănuț și Iulian PRODAN, Ciprian GANEA, Anton STANCIU, Marcela BARBU, Ștefan NICA, Ion ZAHEU, Marius CIOAREC, Sebastian GOLOMOZ, Vera CRĂCIUN, Aida ZAHARIA, Corneliu STOICA, Lucian Diaconu SOLOMON, Stan GRĂDINARU, Cristian BEJENARU, Dan Eugen MUNTEANU, Eugen EMERIC
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
de el se apropie o femeie tinerică: “Hai, măi, acasă, i se adresă ea, ce naiba, că te-apucă noaptea cu ele pe-aici, când le mai mulg eu?” Avea în cap o basma neagră, pe spinare un cojocel de miel bălan și în picioare niște sandale crăpate. O privii de sus până jos, făcu și ea la fel cu mine și, până la urmă, văzându-mă străin, intră-n vorbă cu mine: “Pi șine cătați domniavoastră?” “Aveam aici la mânăstire o fată
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
vorbă cu mine: “Pi șine cătați domniavoastră?” “Aveam aici la mânăstire o fată pe care-o iubeam, pe nume Agneta, venisem pe la ea să văd ce mai face!” “Cum arăta surioara?” “Era cea mai tânără fată din mânăstire, era frumoasă, bălană, cu gropițe-n obraz.” “Gropițeeee...” - se gândi femeia câteva clipe. “Da, și de statură potrivită!” “Bine, dar mânăstirea o fost evacuată, au mai rămăseseră câteva măicuțe și vreo doi călugări bătrâni... Dar o venit blestemul ăsta pe capul lor, pe
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]