721 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POVESTE DE IARNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Din nou astăzi ninge liniștit, Iar zăpada încet s-așterne, Peste pământul ce e băltit, Că a plouat prea multă vreme. Dar mii de steluțe cad încet Și îmbrăcă al pomilor ram, Ele inspirându-l pe poet, Ca să cânte albul diafan. Te farmecă peisajul de vis Ce blânda iarnă l-a dăruit. Ea a zugrăvit
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită, care băltea, dizolvând găinațul consistent din jur. După un dulap cu geamuri sparte și polițe căzute, observă o ușă scundă, încuiată cu lacăt. Nu știa de ușa asta. Probabil că taică-său și Ghiță săpaseră un beci secret cu intrarea pe aici
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
de pe cap, spusese, să vedem dacă nu cumva alții înaintea noastră or fi umflat potul. Aleea pe care apucasem spre așa-numita fermă, cândva îngrijită după toate aparențele, era noroioasă, desfundată de vehicule grele. În făgașele adânci rămase în urma acestora băltea o apă tulbure. Urme de pași, mai mari sau mici, se zăreau pretutindeni, ca și cum ne-ar fi precedat o întreagă procesiune. Ceva nu este în regulă, a mormăit prietenul meu, pe aici s-a circulat de curând ca pe corso
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
Nainte de-a fi carne, dintr-un fuior de duh, Să sparg dimensiunea ce m-a ținut închisă, Să îmi împrăștii toată ființă, în văzduh. Nu mai găsesc cuțitul ce nimicește ceață, L-am rătăcit prin lume, sub malul unor bălti, Lăsând să cadă storuri, mi-e neagră dimineață, Mi se chircește trupul sub rană unor dălți. Văd uneori tunelul care m-ar duce-acasă, Inelele vibrânde cum se rotesc în jur, Dar nu știu să-mi iau zborul, iar lanțurile-apasă, Apoi
IAR TIMPUL E-O MINCIUNĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374150_a_375479]
-
mistice, dincolo de care stă poate, palidul optimism sau cromatica cenușiu- rozulie a stării de bine. Dar, de la aparență la esență, multă cânepă investigativă este. Dragostea sub diferitele ei forme poate fi înțeleasă ca un pretext necesar priceperii nimicului în care băltim grav. Formele, straturile, sau vălurile lui amor sunt înrudite între ele și coexistente spiritual, metafizic, rațional , devenind în cele mai multe cazuri niște puncte coplanare, totodată putând fi și divizibile. Astfel, din iubirea profană va rezulta: libertatea, elanul, fidelitatea, profunzimea, instinctul ( sinonim
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
torente. Apa spumegând ia totul Și pământul îl afundă, Vine peste noi potopul, Ne îneacă, ne inundă... Vine marea viitură, Oriziontul nu mai vădu-l, Ne vom îneca în ură, Ne va potopi prăpădul... Plouă cu blesteme ude, Peste lumea ce băltește Ca un iad de paparude, Vom avea branhii de pește, Solzi băloși, operculi, coadă Și membrane-notătoare De amfibieni de pradă În adâncuri planetare.. Ori vom fi apă în apa Care ne va decompune În lichidul de sub pleoapa Unei lumi care
NE VA POTOPI PRĂPĂDUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371074_a_372403]
-
o apă. Apă fiind elementul necesar supraviețuirii, al doilea ca importanță după aer. Întotdeauna în vechime urmarindu-se accesibilitatea acesteia prin proximitate. Deoarece, distanța nu foarte mare față de brațul sf. Gheorghe, se pare că este totuși un spațiu mlăștinos, cu bălti și/sau lacuri, canale de la care până la cetate se puteau construi ușor - viaducte - “tehnică” apărută de altfel prima dată la greci, în ciuda termenului latin. Cu toate că, așa după cum se obișnuia în general, cetățile române se structurau de obicei pe dealuri/ coline
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
apele fluviului în urmă lucrărilor ce se făceau la baraj.Toți turiștii eram curioși să vedem ultimele imagini ale acestui picior de pământ oriental implantat în mijlocul apei ,între două lumi .Drumul din port până în interior șerpuia deasupra unor canale unde băltea apă Dunării. Îmi amintesc de case dărăpănate și fără curți, sau cu fragmente de garduri. Geamia am găsit-o închisă ,dar ea totuși domină insula și cu minaretul ei înalt era ușor de recunoscut chiar și de pe mal .,de departe
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
MAI - PITEȘTI - ORĂ 19.00 - TEATRUL „AL.DAVILA”, SALA LIVIU CIULEI - 10 MAI - CÂMPULUNG MUSCEL - ORĂ 19.00 - CASĂ DE CULTURĂ A SINDICATELOR, NR.DE TELEFON: 0746.078.414 - 11 MAI - ROMÂN - ORĂ 19.30 - CASĂ DE CULTURĂ - 12 MAI - BĂLTI, ORA 19.00 - TEATRUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI” - NR. DE TELEFON : 00373 68 065 457 - 13 MAI - BACĂU - ORĂ 19.00 - TEATRUL „ GEORGE BACOVIA ” - 14 MAI - FOCȘANI - ORĂ 19.00 - ATENEUL POPULAR „MR. GHEORGHE PASTIA” - 15 MAI - ADJUD - ORĂ 19.00
CONFLUENTE LITERARE PARTENER MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347785_a_349114]
-
mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu băltească în dreptul curții. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paști. La slujba de Înviere, unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoș alb și o lumânare
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
ai festivalului, care au venit mai înainte, sau au fost participanții altor evenimente culturale și literare, si cunosc rigurozitățile și condițiile de încadrare. Or, acest fapt e dovedit prin ceea ce s-a reușit la Liceul Teoretic Republican "Ion Creangă" din Bălti, care a organizat și a desfășurat la Bălti etapă de preselecție; pedagogii, elevii entuziasmați fiind de sarcinile și condițile, pe care le-am oferit, din start, în calitate de membru al juriului etapei de preselecție și la care au participat peste 60
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
au fost participanții altor evenimente culturale și literare, si cunosc rigurozitățile și condițiile de încadrare. Or, acest fapt e dovedit prin ceea ce s-a reușit la Liceul Teoretic Republican "Ion Creangă" din Bălti, care a organizat și a desfășurat la Bălti etapă de preselecție; pedagogii, elevii entuziasmați fiind de sarcinile și condițile, pe care le-am oferit, din start, în calitate de membru al juriului etapei de preselecție și la care au participat peste 60 de elevi ai liceului. În acest sens, buna
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
multe ediții din proza acestuia. Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre povestirile și românele lui Istrati; traducerea romanelor Codin, Cosma, Ciulinii Bărăganului și a povestirilor Direttisimo, O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1962) și câteva nuvele (Ochi de urs
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
învățase să deslușesc siluete pariziene în inima unui mare oraș industrial de pe Volga, ea mă încătușase în trecutul acela visat, din care aruncam priviri distrate spre viața reală. Și viața reală era stratul de apă pe care, tremurând, îl văzusem băltind în fundul gropii, în ziua înmormântării. Sub o ploaie măruntă de toamnă, încet, coborau sicriul într-un amestec de apă și de noroi... Viața reală s-a făcut simțită și o dată cu sosirea mătușii mele, sora mai mare a tatălui meu. Locuia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
, revistă social-culturală apărută la Iași, neregulat, între 18 martie 1934 și mai 1938, cu subtitlul „Organ al Asociației studenților creștini-centrul Iași”. Condusă de un comitet, publicația îl are ca redactor responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
Elenei (n. Botez) și al lui Petru Stați, mic comerciant. Își face studiile la Liceul Național și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, absolvita în 1926. A fost profesor la Soroca, la Liceul „Ion Creangă” din Bălti și prim-redactor al revistei „Cuget moldovenesc” (Bălti, 1932-1937, Iași, 1938-1943). Întors la Iași, preda la Liceul Național (1938-1943), apoi se transferă la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova. Că delegat al corpului didactic românesc, participă la congrese în Elveția, Italia
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
latini (1967), Poeți latini (I-II, 1973). O culegere de eseuri despre Eminescu, dar și despre literatura deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, Poteci albastre (1940), îi completează profilul. SCRIERI: Din timpuri de urgie, Iași, 1930; Spre viitor, Bălti, 1932; Icoane de lumină, Iași, 1936; Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere bibliografice: Traian Georgescu, „Icoane de lumină”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Predescu, Encicl
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
, Leonard (10.XI.1951, Bursuceni, j. Bălti - 4.XI.1975, Moscova), poet și prozator. S-a născut într-o familie de intelectuali. Este fratele poetei Leonida Lari. Studiază la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1973-1975). Ț. a nutrit interes pentru mării filosofi stoici ai Antichității
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
să merg la toaleta bărbaților. Probabil că e lucrul cu care mi-a fost cel mai greu să mă obișnuiesc. Eram scandalizat de mizeria din toaletele bărbaților, de mirosurile râncede și zgomotele porcești, de grohăielile și șuierăturile din cabine. Urina băltea Întotdeauna pe jos. Bucăți de hârtie igienică mânjită erau lipite de closete. Când intrai Într-o cabină, cel mai adesea te Întâmpina o problemă de canalizare, un flux maroniu, o supă de broaște moarte. Și când mă gândesc că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
acest lucru, se sprijini cu genunchiul drept de punguța roz de plastic pe care o Îndesase În plasa pentru reviste. Înăuntru se găsea simbolul umanității dăruit de bătrâna smochinită din piață, o sută de grame de napi murați și picanți băltind În propriul suc. Dar trecuseră deja trei ore, ultima jumătate de oră fiind petrecută În dureri Însoțite de o transpirație rece. Bennie uitase de umanitate și murături. Mintea lui era concentrată În totalitate asupra tulburărilor din măruntaie. O nouă crampă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ciudat. Pachetele cu sarin fuseseră puse în primul vagon, la a treia ușă. Exact locul pe unde mă urcasem eu mereu. Le-am văzut după ce toată lumea a coborât din metrou. Niște pachete pătrățoase. Un lichid se scurgea din ele și băltea pe podea. Îmi aduc aminte că mă întrebam dacă nu cumva aceea era cauza. Până nu au coborât toți călătorii din metrou, nu le-am observat. Înăuntru era aglomerat și nu se vedea nimic. Bătrânelul care a stat în fața pachetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
evadarea. Aur avea Zlota, chiar în trupul lui, dar pentru a obține cantitatea necesară îi trebuia timp de care iarăși nu ducea lipsă și singurătate. Refuză să muncească, motiv pentru care fu băgat într-o carceră fără lumină, în care băltea în permanență o apă rece și murdară. A râcâit cu unghiile mortarul, reușind să desprindă din zidăria celulei o bucată de gresie, cu care își hârșia în fiecare noapte călcâiul pentru a obține câteva fire de praf de aur. Se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
hotărâse ce avea să facă: o va duce cu el dincolo de Rin, ca un fel de pradă a sa câștigată în misiune, fără să-i pese de probabilele proteste ale lui Gualfard. Aruncându-se la picioarele lui în iarba ce băltea deja, Frediana făcu o ultimă încercare de a-l opri. Nu! Nu, te rog! N-o face! Nu-l ucide! îl rugă printre lacrimi. Cu un mârâit de nerăbdare înfundat, Balamber o apucă de subsuori și o târî prin iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]