2,820 matches
-
din Europa de Sud-Est din München, zilele trecute a ieșit de sub tipar antologia „Literatur in der Temesvarer Zeitung 1918-1949“ (480 de pagini), volum îngrijit și redactat de cunoscutul istoric literar și jurnalist Eduard Schneider, un pasionat cercetător al tradițiilor literare bănățene. Impozantul volum cuprinde poezii, schițe, recenzii, interviuri, comentarii literare, anecdote, documente literare etc. apărute în cotidianul timișorean în perioada interbelică și în anii de după cel de-al doilea război mondial. Din literatura română au tradus în limba germană pentru „Temesvarer
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziția de sfârșit de an a studenților Facultății de design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor al XIX-lea și al XX
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
Ruga Apostolilor În 27-29 iunie, în Calea Lipovei din Timișoara, la Piața Nouă va avea loc cea de-a doua ediție a Rugii cu hramul Sfinților Măriți Apostoli Petru și Pavel organizate de PENCOOP. Cei care iubesc tradiția și folclorul bănățean sunt invitați să petreacă cu muzică și joc alături de Ansamblul „Timișul“ al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și de soliștii vocali Carmen Popovici Dumbravă, Liliana Laichici, Dumitru Stoicănescu, Lucuța Stelian, Ianăș Roma, Vasilia Radu și Dana Fanu. Nașul Rugii
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
De 700 de săptămâni suntem prezenți pe piața presei bănățene De 700 de săptămâni suntem prezenți pe piața presei bănățene În 11 februarie 1990 apărea primul număr al săptămânalului „Agenda“. O publicație modestă, cu doar patru pagini, dar care a reușit să se impună de la bun început datorită echidistanței sale
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
De 700 de săptămâni suntem prezenți pe piața presei bănățene De 700 de săptămâni suntem prezenți pe piața presei bănățene În 11 februarie 1990 apărea primul număr al săptămânalului „Agenda“. O publicație modestă, cu doar patru pagini, dar care a reușit să se impună de la bun început datorită echidistanței sale, faptului că nu s-a implicat politic, ci s-a
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
a implicat politic, ci s-a dedicat unui crez - respectul față de cititori. Anii au trecut. Astăzi, sărbătorim apariția numărului 700, ceea ce înseamnă că de aproape 14 ani, fără întrerupere, am fost prezenți la fiecare sfârșit de săptămână pe piața presei bănățene și citiți de mai bine de 400 000 de cititori. Despre „Agenda“, cea care la începutul anilor ’90 reprezenta o modestă încercare publicistică, putem afirma astăzi cu mândrie - datele statistice ne dau acest drept - că este cel mai mare săptămânal
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
Pedagogic. Actualmente este învățătoare la Școala Generală nr. 12. Colaborator permanent la „Agenda“ din septembrie 1994. Se ocupă de paginile dedicate celor mici. TITUS BĂLAN Născut în 1959, la Timișoara. A absolvit Liceul „H. Coandă“ Timișoara. A colaborat cu „Realitatea bănățeană“. A mai colaborat cu publicații și edituri în calitate de fotograf. Este angajat la „Agenda“ și „Agenda zilei“ din 1997. IOAN N. BÎTEA Născut la 9 mai 1952, în Timișoara. A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie. Este doctor în filologie. Din
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
Corala feminină americană a susținut numeroase turnee pe mai toate meridianele globului. Grație prezenței lui Alexandru Gagiu la pupitrul dirijoral, în repertoriul corului din Seattle sunt incluse cele mai reprezentative compoziții românești. SIMONA POPOVICI Pictură modernă l Străini în galeriile bănățene Până la sfârșitul săptămânii viitoare, Galeria „Helios“ găzduiește expoziția personală a artistului plastic Miguel Epes din Republica Argentina, care este un colaborator permanent al companiei Walt Disney. În ultima decadă a lunii iulie, expoziția se va transfera în Galeria „Pro Arte“ din
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
cu Corala Camerata Academică Timisiensis și a lansat un nou CD. Speră ca tot în acest an să mai apară un nou CD realizat cu corul Filarmonicii de Stat Arad. De curând, a publicat un studiu despre dirijorul și compozitorul bănățean Peter Rohr. I. STANCIU Fashion și Pro DJ l La Discoland În această noapte de vineri, 11 iulie, de la ora 22, la Discoland începe Fashion Party, o prezentare de modă a colecției de vară pentru bărbați și femei aparținând firmei
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Contra - ambasadorul bănățean la curtea regelui Fotbal „Guriță“ a devenit, de săptămâna trecută, Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara Nu știm să existe o statistică care să releve numărul celor care, excelând în profesie, sunt considerați ca fiind primii în domeniul lor de
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
căpitan al „Craiovei Maxima“ și antrenor, la momentul respectiv, al Politehnicii - Costică Ștefănescu - îl cooptează în lotul de seniori al echipei, debutul pe prima scenă fotbalistică consemnân- du-se pe 26 februarie 1994, într-un meci al orgoliilor pentru tot bănățeanul microbist: Poli - U.T.A. 1-0. 23 de meciuri și 2 goluri în tricoul alb-violet. Suficient pentru ca Steaua, Dinamo, Craiova sau „U“ Cluj să îl dorească în rândurile lor. Și Cosmin pleacă la Dinamo, deoarece Cornel Dinu se dovedește cel
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
pelerini din Ungaria, România, Serbia, Germania, Austria, conduși de un episcop din diecezele regiunilor de pe malurile Dunării. În acest an, pelerinajul din Germania va fi condus de E.S. Stanislav Hocevar, arhiepiscop romano-catolic de Belgrad. Pentru prima dată, din inițiativa șvabilor bănățeni, în acest an se va organiza și o întâlnire a tinerilor romano-catolici din centrul și sud-estul Europei. Cu acest prilej Episcopia romano-catolică de Timișoara va fi reprezentată de un grup de opt tineri conduși de pr. Szilvágyi Zsolt, responsabil diecezan
Agenda2003-28-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281237_a_282566]
-
000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziția de sfârșit de an a studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Sub semnul Ierusalimului“ - artă fotografică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Miguel Epes
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Contribuții bănățene la valorificarea vânătorii De la pasiune, la știință Încă din anul când opera romantică a compozitorului german Carl Maria von Weber a fost prezentată pe scenă (1821), celebrul cor s-a impus ca un adevărat imn al vânătorilor de pretutindeni. Veche
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
Elveție în mic, așadar, un spațiu restrâns în care etniile, limbile vorbite și implicit culturile există, conviețuiesc și se dezvoltă într-o interdependență complexă. În acest ansamblu, un Turn Babel sui-generis, o notă aparte o reprezintă sârbii, apropiați de românii bănățeni pe de o parte prin istoria comună, dar și datorită identității religiei creștin-ortodoxe. Minoritatea națională sârbă are în România o continuitate de peste un mileniu, fiind astfel cea mai veche parte a diasporei poporului sârb, neatingând însă, numeric vorbind, proporții spectaculoase
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
breasla învățătorilor. Confruntat, în toate timpurile și oriunde, cu proverbiala sărăcie și cu greutăți de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu cerințele timpului, se introduc așa-numitele „conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni, de diverse neamuri conlocuitoare. Învățătorii români nu iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei astfel
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
000 de lei pentru al doilea și 7 000 de lei pentru al treilea, ajutoarele de înmormântare variau între 35 000-40 000 de lei, iar ajutoarele de boală se plăteau în funcție de natura bolii și situația materială a membrilor. Asociația Învățătorilor Bănățeni S-a născut din fuzionarea asociațiilor din Timiș-Torontal și Caraș Severin, în adunarea generală ținută la Timișoara în 7 aprilie 1924. În 1926, noua asociație decide intrarea, ca asociație de sine stătătoare, în Federația generală a asociațiilor învățătorești din România
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
zilele de 6-7 decembrie 1929, constituie definitiv Asociația generală a învățătorilor din România și alege primul comitet în frunte cu D.V. Țoni. Din Banat fac parte în primul comitet Patrichie Rămneanțu, Petru Savii și Pavel Jumanca. Congresul admite rezerva asociației bănățene de a-și păstra statutul și de a rămâne singură și definitivă proprietară a averilor sale. În primii ani, asociația bănățeană a înregistrat o frumoasă activitate, adunările sale fiind tot atâtea manifestații românești și de afirmare dăscălească, dar cu timpul
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
Țoni. Din Banat fac parte în primul comitet Patrichie Rămneanțu, Petru Savii și Pavel Jumanca. Congresul admite rezerva asociației bănățene de a-și păstra statutul și de a rămâne singură și definitivă proprietară a averilor sale. În primii ani, asociația bănățeană a înregistrat o frumoasă activitate, adunările sale fiind tot atâtea manifestații românești și de afirmare dăscălească, dar cu timpul au început să apară o serie de probleme, nevoile dăscălimii erau tot mai mari, în special în anii 1931-1932, când nu
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
Alina Borcean, directoarea oficiului. Obiectul expoziției îl constituie păsările, aici urmând a fi prezentate 16 rase de găini: rase de găini grele - Brahma, Cochinchina; rase de găini mixte - Plymouth, Rhode Island, Gât Golaș; rase de găini ușoare italiene (decorative) - Pitica Bănățeană, Moțată Olandeză, Cochin pitic; rase de găini combatante - Combatantă indiană. Ineditul acestei expoziții îl constituie rasa de găini mixtă Dresdener, importată din Germania, precum și Cochinchina uriaș, culoarea viandot - penele sunt albe, tivite cu negru și cu galben. Printre exponate se
Agenda2004-4-04-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281986_a_283315]
-
persoanele invitate să-și exprime puncte de vedere asupra subiectelor puse în discuție în cadrul emisiunilor informative sau de dezbatere. ( C. V.) Seminar apicol În 24 ianuarie, în Sala Orpheum din Piața Libertății nr. 1, de la ora 11, în organizarea Asociației „Stuparul bănățean“ și a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara se vor desfășura lucrările unui seminar pe teme de apicultură. Cei interesați vor fi puși la curent cu substanțe acceptate/interzise în tratamente la albine, combaterea bolilor, activitatea
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
cu cloruri de calciu. De abia atunci s-a trecut la construirea primelor stații de epurare. Tot în Anglia au fost puse bazele monotoringului, parametrul „consum biochimic de oxigen“ (CBO5) fiind introdus în 1898, în concordanță cu realitățile englezești. Secvențe bănățene Apa este cel mai important aliment, care nu poate fi înlocuit cu nimic. Dar ce fel de apă? Fiind înconjurată de mlaștini și băltiri de apă, pentru Timișoara... apa a fost dintotdeauna o mare problemă. Nu întâmplător, între primele măsuri
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]