976 matches
-
băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe pieptul salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem, oare? Mai bine
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
pe care n-o poți atinge decât cu aripile sufletului. Și Nichita a fost un om de suflet!” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona august 2011 Referință Bibliografică: NICHITA TOMESCU - Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioților și poet al Bărăganului! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Acasă > Strofe > Creație > BĂRĂGAN Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Acum nu rămâne decât să închid ochii și să respir încet pentru că vreau să te simt, primăvara, si sa te îmblânzesc, frumoasa și gitana cum
BĂRĂGAN de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364281_a_365610]
-
respirare piano perché ți voglio assaggiare, primavera, ed addomesticare, bella e gitana che șei e distanțe, e la tua corazza di mistero e vetro și dissolve nel tramonto che t'accoglie, nel tramonto che riveste îl tuo cammino.. Referință Bibliografica: BĂRĂGAN / Luca Cipolla : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 939, Anul III, 27 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Luca Cipolla : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BĂRĂGAN de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364281_a_365610]
-
Doamne sfinte, Dumnezeul nostru, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Ziditorule și Făcătorule a toate, îți mulțumesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe tâmple. Puhoaiele, cucereau ca niște hoarde rebele, stârvurile lăsate de vânturi pe sânii câmpiei. La marginea satului, fântâna zemuia în mușuroiul de insecte și larve ce-i gustau, îmbătate de mirosul de moarte, cenușa. Sub tălpile înțepate de ciulinii Bărăganului, pământul își țuguia buzele, trăgându-și cu înverșunare năvoadele pline de solzii însetați ai uitării. Nicăieri nu fu mai crâncenă răzvrătirea șuvoaielor. -Ți-a mai rămas ceva Ioane? -se auzea, câte un glas stins în bulbucii de apă și mâl. -Nimic
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de douăzeci de ani Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe aripi de vis prin ea. Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul depărtărilor vaste, creat de netezimea câmpiei, au provocat și fascinat pe toți cei care s-au încumetat să-i pătrundă și să-i străbată sălbăticia. Darnicul Timp a fost generos cu Bărăganul, ascunzându-i prin tufișuri atâtea vietăți, fapt care l-a determinat pe Alexandru Odobescu să-l numească „Arcadia românească a vânătorilor”. În vremea lui, acele animale și păsări sălbatice atrăgeau cetele de vânători, care erau tentați de legendarele cârduri de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
infinit, a- nghițit fără urmă de regret atât romanticul pustiu al lui Odobescu, cât și peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu vom reveni la peisajele evocate de talentații scriitori pomeniți mai sus, cu tot farmecul și frumusețea lor. Deși, alarmanta încălzire globală riscă să transforme Bărăganul într-un înfricoșător deșert, lipsit total de viață. Eu cred că vrednicii oameni ai acestor locuri, care au sufletele împletite cu „fire de Bărăgan”nu vor permite așa ceva. Ei sunt oameni din țara sufletului meu, care vor reface sistemul de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
cred că vrednicii oameni ai acestor locuri, care au sufletele împletite cu „fire de Bărăgan”nu vor permite așa ceva. Ei sunt oameni din țara sufletului meu, care vor reface sistemul de irigații, apoi se vor strădui să aducă în arterele Bărăganului și apele Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu tablourile Bărăganului, pictate de eternul Timp. Dar, în toate aceste peisaje există „ceva”care
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu tablourile Bărăganului, pictate de eternul Timp. Dar, în toate aceste peisaje există „ceva”care a rezistat capriciilor nemilosului „pictor”, ceva care apare în toate zările din toate vremurile. Este vorba de acele fântâni denumite odinioară de Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai întâi, pentru pământul său veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi în zare, de la mari depărtări. Cumpene rugătoare cu ciuturile mereu goale. Cumpene încremenite în fundalul siniliu din străvechile timpuri...Doar burduful acelor vremuri a fost înlocuit cu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
o beau, însă oamenii...Rare, chiar foarte rare sunt fântânile cu apă vie, bună de băut. Din această cauză, oamenii locului aduc apa de băut de la mari distanțe. De aceea, o spun cu durere, că suferința cea mai mare a Bărăganului este suferința apei. Și pentru pământ și pentru vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
această cauză, oamenii locului aduc apa de băut de la mari distanțe. De aceea, o spun cu durere, că suferința cea mai mare a Bărăganului este suferința apei. Și pentru pământ și pentru vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat, apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
pentru vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat, apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului „Rugă pentru apă”. Și, pentru că o consider un
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat, apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului „Rugă pentru apă”. Și, pentru că o consider un simbol caracteristic acestor meleaguri românești... din „vremea aceea”. Imagine pe care am privit-o în adâncul Timpului și am „văzut-o”...in illo tempore, cum zicea Mircea Eliade. Text și foto, Năstase
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
românești... din „vremea aceea”. Imagine pe care am privit-o în adâncul Timpului și am „văzut-o”...in illo tempore, cum zicea Mircea Eliade. Text și foto, Năstase Marin Galați,iulie 2009 (Din ciclul „Țara din suflet”) Referință Bibliografică: FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
nume de femeie, pierdut în aerul acru, ca borșul coclit Natalia... Natalia... Oameni cu și fără bilete treceau indiferenți cu privirile șterse pe lângă bătrânul atins de trenul rapid prea fragil să se smulgă din ghearele azilului de bătrâni în Câmpia Bărăganului scuturat de furtună Iorgu Bugan fugi încet... fugi încet... picioare de salcie ... tălpi timide... dincolo de ceruri fără nori moșia furată cu forța pământuri duse pe apa sâmbetei conacul lui dus pe apa sâmbetei sufletul lui înghețat în negură lumina se
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]