565 matches
-
braț al râului Ravi, care În sezonul uscat rareori are vreun strop de apă. Pe malul său drept e un zid Întins, dincolo de care se află un stabiliment al Artileriei. Planșa 16 Jerah, sau Jerrah, sau Jurrah (chirurg), sau Nai (bărbier), sau Hajam (cel care ia sânge). Bărbierul e reprezentat cum rade În cap un client. Lângă el se află instrumentele necesare. Condus de un gust Înțelept, regele neîndurător Al animalelor doar din sânge și ucidere trăiește; Tigrul, asemenea deprins cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
uscat rareori are vreun strop de apă. Pe malul său drept e un zid Întins, dincolo de care se află un stabiliment al Artileriei. Planșa 16 Jerah, sau Jerrah, sau Jurrah (chirurg), sau Nai (bărbier), sau Hajam (cel care ia sânge). Bărbierul e reprezentat cum rade În cap un client. Lângă el se află instrumentele necesare. Condus de un gust Înțelept, regele neîndurător Al animalelor doar din sânge și ucidere trăiește; Tigrul, asemenea deprins cu carnea crudă, Ar muri de foame În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Mărgărit); James Hilton, Nu suntem singuri, București, 1947; Horace MacCoy, Giulgiurile nu au buzunare, București, 1949; Albert Maltz, Curentul subteran, București, 1951; Tirso de Molina, Don Gil de Ciorap-Verde, București, 1957 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Giovanni Germanetto, Memoriile unui bărbier, pref. Palmiro Togliatti, București, 1960 (în colaborare cu Constanța Tudor); Claude Lévy-Strauss, Tropice triste, București, 1968 (în colaborare cu Irina Pâslaru-Lukacsik). Repere bibliografice: [Eugen Schileru], „Fapta”, 1946, 570; Virgil Mocanu, „Scrisoarea de dragoste”, RL, 1971, 50; Andrei Savu, „Scrisoarea de
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
Însemnări literare”, „Viața intelectuală”, „Știri” ș.a. Se publică versuri de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în proză, aparținând lui Emil Isac (Însemnări orientale, Două femei, Impresii exotice, Annie), Liviu Rebreanu (Boierul și bărbierul), Ion Minulescu (Imperiul modei), Gala Galaction (Bisericuța din Răzoare), I.Al. Brătescu- Voinești, Dimitrie Anghel, I.C. Vissarion, V. Demetrius, Petre Aldea, Al. Cazaban. Dramaturgia este ilustrată de Al. Davila, Victor Eftimiu, E. Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
MUNTEANU, Donar (16.VI.1884, Podu Bărbierului, j. Dâmbovița - 1972, București), poet. M. a făcut școala primară în comuna natală, unde tatăl său, originar din Munții Apuseni, era învățător. Cursul secundar l-a urmat la Colegiul „Sf. Sava” din București, după care s-a înscris la Facultatea
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
1. 480. Bercovici J. B. 7 apartamente, București, str. Marin Niculescu 5. 481. Banu Constantin Maria și Ionescu Angela 9 apartamente, București, str. Aureliu 3, str. Toamnei 2, 3. 482. Bădescu Constantă, 5 apartamente, București, str. Elenă Doamna 30. 483. Bărbieru Vasile, 6 apartamente, București, str. Sergent Nuțu Ioan 69. 484. Braunstein Ada, 3 apartamente, București, str. Puțul Înalt 2. 485. Berger Ernestina, 3 apartamente, București, str. Frigului 3. 486. Berger Aurelia, 5 apartamente, București, str. Dr. Istrate Nr. 26. 487
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
9, str. România Muncitoare 90. 517. Burduseanu Anghel, 6 apartamente, București, Sos. N. Titulescu 77. 518. Brega Vlad și Ecaterina, 6 apartamente, București, B-dul A. I. Cuza 105. 519. Buzdugan Dimitrie și Constantă, 14 apartamente, București, str. Sft. Ionică 6. 520. Bărbieru Niculae, 5 apartamente, București, B-dul Banu Mantă 57. 521. Bunger Victoria, 13 apartamente, București, str. Horațiu 5, str. Făinari 31, 33. 522. Blumen Marcu, 6 apartamente, București, Calea griviței 35. 523. Banescu Silvia, 3 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 9
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București str. Sirenelor 36 4453. Mihăilescu P. Dumitra, 7 apartamente, București str. Ferentari 78 4454. Marian I. N. Octav, 4 apartamente, București str. Șerban Vodă 74 4455. Munteanu Axente, 5 apartamente, București calea Rahovei 62; str. Dr. Iosif 3 4456. Bărbier Ioana, 12 apartamente, București str. Princip. Unite 36-34; str. Mitropolit A. Șaguna 18 4457. Marinescu Dumitru, 3 apartamente, București str. Laptelui 54 4458. Marcus S., 12 apartamente, București str. Uranus 109; calea Rahovei 124 4459. Ivanov Gheorghe, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Sándor (3.III.1897, Șomcuta Mare, j. Maramureș - 16.XII.1941, Cluj), traducător. Român după tată, are numele de familie Hapca, dar a publicat sub numele mamei, Kibédi László Anna. După ce a lucrat ca bărbier, muncitor constructor, actor, artist de circ, debutează în 1920 cu poezii, colaborează la ziare provinciale, iar ulterior, stabilindu-se în Cluj (1924), publică poezii, nuvele, articole în „Keleti Újság”, „Ellenzék”, „Brassói Lapok”, „Pásztortűz”. Din 1931 este redactor responsabil al revistei
KIBÉDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]
-
aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu geamurile portocalii, ca și nuvelele și povestirile din Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au o scriitură de factură postsimbolistă (în linia Henri de Régnier, Marcel Schwob, Albert Samain, Huysmans, Maeterlinck), cu filoane romantice (E.A. Poe, Nerval, E.T.A. Hoffmann), care presupun o atmosferă bizară, enigmatică, exotică sau onirică, încărcată de
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
V. Voiculescu), a fantasticului de extracție rurală. Infiltrarea de umor, grotesc și sarcasm (cu surse în Gogol și mai ales în I.L. Caragiale) adaugă acestor proze unele note suprarealiste. Romanele Roșu, galben și albastru (1924), Corigent la limba română (1928), Bărbierul regelui Midas și 3 și cu Rezeda 4 (1933) sunt (auto)biografii imaginare scrise cu multă eleganță stilistică și într-o perfectă estetică a oralității (Paul Zarifopol). Se vizează fresca socială și comedia de moravuri, răspunzând gustului public pentru un
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
1924; Manechinul sentimental, București, 1926; Allegro ma non troppo, București, 1927; Spovedanii, București, 1927; Amantul anonim, Craiova, 1928; Corigent la limba română, cu ilustrații de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1928; Cetiți-le noaptea, București, 1930; Strofe pentru toată lumea, București, 1930; Bărbierul regelui Midas, București, 1931; Porumbița fără aripi, București, 1931; 3 și cu Rezeda 4, București, 1933; Nu sunt ce par a fi..., București, 1936; Nevasta lui Moș-Zaharia, Oradea, 1937; Ciracul lui Hegesias, București, 1939; Versuri, București, 1939; Când doi se
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Afectul poate ajunge la abreacție - descărcarea de nocivitate - grație unei acțiuni precum răzbunarea, dar și prin limbajul „echivalent actului”. Freud remarcă faptul că, în cazul unei situații resimțite foarte puternic, reacția normală și adaptată este comunicarea verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând să păstreze un secret (regele avea urechi de măgar), nu a putut să nu se descarce, confesându-se trestiilor, în absența unui interlocutor veritabil. Freud mai notează rolul binefăcător al acestei „grandioase instituții istorice care este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În proza, A. a tradus un volum de povești și legende al lui Washington Irving. SCRIERI: Ielele, București, 1892; Foc de paie, București, 1896; Fiica lui Radu cel Frumos, București, 1905; Marieta și alte nuvele, București [1912]. Traduceri: P.-J. Bărbier, Vinceneta, București, 1888; Sofocle, Oedip Rege, București, [1894] (în colaborare); Racine, Împricinații, București, 1901; Euripide, Medeea, București, 1907; Washington Irving, Povești și legende, București, 1909. Repere bibliografice: V.A. Urechia, Sofocle, „Oedip Rege”, AAR, partea administrativă, ț. XVIII, 1894-1895; Predescu
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
fost utilizate, însă, ca scenarii radiofonice sau de televiziune. Povestirile, reportajele și însemnările de călătorie, scrise între timp, B. fie le-a rostit la Radio, fie le-a încredințat unor reviste sau almanahuri. Traduceri: Beaumarchais, Nunta lui Figaro, București, 1946, Bărbierul din Sevilla. Nunta lui Figaro, pref. Mihai Mugur, București, 1967 (în colaborare cu Valentin Lipatti); A. P. Cehov, Nuvele, I-II, pref. Vera Călin, București, 1950-1952, Opere, I-IV, București, 1954-1956, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Valeria și Profira Sadoveanu
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
bluzei. Pe 6 septembrie 1922, generalul Hajienestis, comandantul suprem al forțelor armate grecești din Asia Mică, s-a trezit cu impresia că avea picioare de sticlă. Pentru că Îi era frică să se dea jos din pat, l-a alungat pe bărbier, renunțând la bărbieritul de dimineață. După-amiază a refuzat să se ducă pe mal ca să-și savureze obișnuita Înghețată de lămâie În portul Smirna. În schimb, a stat Întins pe spate, nemișcat și vigilent, poruncindu-le aghiotanților - care veneau și plecau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fibula de fildeș în formă de semilună din dreptul gleznei. Un pic mai jos, se impacientează, n-o să se vadă pe sub togă. Draperia care maschează una dintre uși se mișcă în mod vizibil. Cine e? întreabă enervat. — Eu, stăpâne, îndrăznește bărbierul să se arate, cu plecăciuni până la pământ. Se apropie și sărută mâna întinsă. — Azi n-ai nevoie de mine? Nu mai tăiem barba un pic în jurul gurii, să nu te jeneze când mănânci? Germanicus își pipăie cu grijă barba. Atât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tânărul. Lasă-l în pace! Își aranjează dezinvolt pletele la spate. Ce au toți cu părul lui? Este ce-i drept un picuț mai lung decât se poartă, dar îi stă bine. Îl îndepărtează cu un gest al mâinii pe bărbier și se îndreaptă în tăcere către camera de odihnă. În dreptul perdelei se oprește și trage mai întâi cu urechea să și dea seama dacă soția e îmbrăcată sau nu. Abia când o aude răstindu-se la slujnice ridică ușurel de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu apă caldă. Vederea lui îi smulge un suspin disperat lui Tiberius. Calvarul bărbieritului începe. O tiranie de care nu-i chip să scape. În spatele lui Lygdus se profilează deja siluetele celor doi frizeri, înconjurați de ajutoarele lor. Imediat, Panthagathus, bărbierul principal, începe să ascută briciul, o lamă de fier extrem de fragilă. Acesta e defectul ei cel mai mic, oftează nefericit Tiberius. Se simte aidoma unui animal pregătit pentru tăiere. Degeaba îl tot freacă Panthagathus de piatra zgrunțuroasă adusă tocmai din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poezie rustică, în timp ce stă aplecat asupra lui. Orice umflătură de pe trupul robust și suplu al eunucului sugerează mușchi de oțel, în nici un caz grăsime. Își întinde apoi nefericit obrajii, bărbia și gâtul către Panthagathus, să i le înmoaie cu apă. Bărbierul își execută tacticos ritualul. Dexteritatea lui este fără cusur, la fel ca și lentoarea cu care se mișcă. Tiberius ridică precaut un deget în aer să-i atragă atenția. Începe să vorbească abia când se asigură că briciul e suficient
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să vorbească abia când se asigură că briciul e suficient de departe de fața sa. — Grăbește-te, îl repede nervos. Până termini și cealaltă parte, o să-nceapă deja să-mi crească peri albi pe obrazul ăsta. — Imediat, stăpâne, se umilește bărbierul și începe să se miște un pic mai repede. Insuportabilă corvoadă, suspină Nero. Augustus s-ar considera însă jignit dacă ar apărea în fața lui chiar și cu barba de o zi. Doar circumstanțe grave sau dureroase l-ar scuti de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a lucrătorilor Municipiului, a micilor negustori, a croitorilor și a cizmarilor; în iulie, grevele Uniunii Fabricanților, ale tipografilor, ale atelierelor presei zilnice; în august, greva feroviarilor Companiei Portugheze; în septembrie, greva constructorilor civili din Porto și Guimaraes; în octombrie, greva bărbierilor, a muncitorilor din Porto, a topitorilor din Olhao, a lucrătorilor fabricilor de conserve din Setubal și a măcelarilor; în noiembrie, greva cizmarilor din Braga; în sfârșit, în decembrie, greva funcționarilor tramvaielor electrice, a cofetarilor, bucătarilor și lucrătorilor din portul Lisabonei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
altor sentimente. De impaciența mea când ea dezmiardă pe Azor (sentiment care s-a transformat într-o teorie: câinii sunt animale degenerate, devenite lichele), când găsește "bine" mutra vreunui actor din L'illustration (mie mi se par cu toții mutre de bărbieri), când scrie - prea des! - celei mai bune prietene a ei. O singură afecțiune nu mă irită:pentru mama ei. E primordială: n-a început să i-o dea niciodată. Nu are ca principiu selecția. ...Seamăn cu prințul Andrei? Nu știu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de cale, îngenunchiate. La popasuri, ajungeau înainte cei nouăzeci și nouă de bucătari, ascuțindu-și cuțitele. În vremea ospețelor stăteau șirag în jurul cortului celui mare nouăzeci și nouă de baclavagii. De la cel dintăi ceas al zilei, nouăzeci și nouă de bărbieri așteptau scularea marelui stăpân al lumii. Oștile împânzeau satele, vămuind oile și grânele. Navrapii ajungeau cu harmasarii lor până în zările cele mai depărtate, împungând cerul cu sulițe, ca să ieie spaimă neamurile. Astfel stăpânul cel înfricoșat al lumii a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]