KorAP: Find »[drukola/base=bărzăun & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...22 >

546 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799

mai lua în seamă. Părea cu totul absorbit de alte gînduri. Ce-ai rămas așa... ca un triton împotmolit? îl scormoni Bărzăunul. Vrei să-ți spun de ce, ori nu vrei? Hai, spune odată! acceptă, totuși, Virgil. În primul rînd, începu Bărzăunul, îndreptînd iar pistolul spre vîrful unui copac, nu vreau, pentru că, dacă merge Ilinca... înseamnă că merge și Vlad, care se ține scai după ea. Și eu nu vreau să mai aud de Vlad cîte zile-oi mai avea! De ce? Uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
reparat dacă nu contribui și eu cu juma' de preț. Ori asta înseamnă hoție curată și eu nu vreau să fiu păgubaș. E clar? Virgil nu răspunse, nu pentru că i-ar fi dat sau nu i-ar fi dat dreptate Bărzăunului, ci pentru că în acel moment considera mai înțeleaptă politica tăcerii. În sinea lui nici el nu dorea să meargă Vlad. Știa însă prea bine că un asemenea lucru nu se va putea cu nici un preț. În al doilea rînd, continuă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
ci pentru că în acel moment considera mai înțeleaptă politica tăcerii. În sinea lui nici el nu dorea să meargă Vlad. Știa însă prea bine că un asemenea lucru nu se va putea cu nici un preț. În al doilea rînd, continuă Bărzăunul, spionîndu-l printre gene pe Virgil, nu vreau să meargă Ilinca pentru căă... pac!... pac!... pac! trase el iar în vîrful copacului, apoi suflă în țeava pistolului și se făcu că-l pune la loc. Pentru că ce? întrebă Virgil curios. Simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
și ea? Ba ești tu nătăfleț, se răsti Virgil la el, bucuros că-l poate combate cu argumente sigure. Chiar dacă ești sau nu ești de acord, Ilinca se întoarce-n sat în seara asta!... Sîc! Ura!... Ura!... începu să strige Bărzăunul țopăind pe trunchiul sălciei. Te-am prins!... Te-am prins!... Te-ai dat singur de gol fără să pricepi manevra mea! Ha, ha, ha !... Deci tu vrei să mergi în această expediție numai pentru a fi împreună cu Ilinca!... Zi că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
că vorbești fără nici o noimă? Nu tu ziceai mereu că Vlad are ce are cu Ilinca? Acum o-ntorci? Ba n-o-ntorc deloc, stimabile, hai să fim serioși!... O fi avînd Vlad ce-o fi avînd cu Ilinca, și Bărzăunul închise dintr-un ochi în semn că el știa totul, dar eu cunosc faptul că... Ilinca are ce are cu... cu tine, țap împăiat ce ești! Zi că n-am dreptate, față palidă, ori treci și te luptă cu mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
că n-am dreptate, față palidă, ori treci și te luptă cu mine! Lui Virgil i se aprinse toată făptura de zîmbet. Rămase mut cu desăvîrșire. La o asemenea întorsătură a lucrurilor nu se așteptase. L-ar fi strîns pe Bărzăun în brațe de bucurie, dar nu fu în stare decît să scoată un strigăt prelung, apoi se înarmă și el cu două pistoale imaginare și începu o luptă cumplită cu umbrele pădurii. Bărzăunul atîta așteptase. Uită și de tritoni și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
se așteptase. L-ar fi strîns pe Bărzăun în brațe de bucurie, dar nu fu în stare decît să scoată un strigăt prelung, apoi se înarmă și el cu două pistoale imaginare și începu o luptă cumplită cu umbrele pădurii. Bărzăunul atîta așteptase. Uită și de tritoni și de pește și se alătură lui Virgil în lupta pornită. Toată pădurea începu să răsune de strigătele lor pînă ce obosiră și-și dădură seama, amândoi deodată, că li-i grozav de foame

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
de strigătele lor pînă ce obosiră și-și dădură seama, amândoi deodată, că li-i grozav de foame. Porniră deci spre casă făcînd tot drumul planurile expediției extraordinare ce urma să aibă loc în cel mai scurt timp posibil. Și Bărzăunul se lăsă convins ca în această aventură atît de însemnată să participe și Ilinca. Și, de nu vor mai fi alți amatori după vrerea lor, să fie admis chiar și Nuțu lui Răstoacă. Ilinca, Bărzăunul și... tristețea A utobuzul avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
mai scurt timp posibil. Și Bărzăunul se lăsă convins ca în această aventură atît de însemnată să participe și Ilinca. Și, de nu vor mai fi alți amatori după vrerea lor, să fie admis chiar și Nuțu lui Răstoacă. Ilinca, Bărzăunul și... tristețea A utobuzul avea deja o întîrziere de 15 minute. Bineînțeles că asta nu era ceva ieșit din comun și toți sătenii erau obișnuiți cu astfel de întîrzieri. În stație erau cel puțin zece copii care-și așteptau părinții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
comun și toți sătenii erau obișnuiți cu astfel de întîrzieri. În stație erau cel puțin zece copii care-și așteptau părinții de la combinat, precum și alte persoane. Undeva, mai într-o margine, părînd gînditor ca un om cu probleme, aștepta și Bărzăunul. Numai că el nu venise să-și aștepte părinții... Ce, parcă părinții nu se puteau întoarce și fără așteptarea lui? Îl atrăsese cu totul altceva în stație. Dar dacă l-ar fi pus cineva să spună ce anume, n-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
vrut să spună. Totuși îi trebuia, măcar pentru el, un motiv. Și-l găsise: voia să vadă cine-i va ieși înainte Ilincăi... Vlad, ori Virgil ?... Dar, culmea-culmilor, nici unul din ei nu venise s-o aștepte! Asta-i nemaipomenit! gîndi Bărzăunul contrariat. Să nu vină nici măcar Virgil? Mama Ilincăi ședea pe o bancă și se uita mereu spre partea de unde trebuia să sosească autobuzul. Ceilalți care așteptau discutau în grupuri mai mari sau mai mici, iar copiii se jucau. Bărzăunul era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
gîndi Bărzăunul contrariat. Să nu vină nici măcar Virgil? Mama Ilincăi ședea pe o bancă și se uita mereu spre partea de unde trebuia să sosească autobuzul. Ceilalți care așteptau discutau în grupuri mai mari sau mai mici, iar copiii se jucau. Bărzăunul era teribil de furios că presupunerile sale nu se adevereau. Auzi tu, să nu vină nici unul s-o aștepte pe Ilinca!... Păi, în cazul ăsta, Ilinca ar trebui ca nici măcar să nu se uite la ei! Așa! Și nici n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
cazul ăsta, Ilinca ar trebui ca nici măcar să nu se uite la ei! Așa! Și nici n-ar trebui să mai vorbească vreodată nici cu Vlad, nici cu Virgil!... Ehe, ia să se uite ea măcar cît de cît la Bărzăun... ce n-ar face el ca să-i demonstreze cît e de nerăbdător s-o vadă!... Eh, ce mai vorbă! La drept vorbind, ce-l interesau pe el astfel de fleacuri?... Și ce dacă s-ar uita Ilinca la el?... Ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
aștepți... Stai cît vrei, că doar de asta-i stație... Pe cine aștepți? Iaca, pe nimeni! Ce te interesează pe dumneata pe cine aștept eu? Ia uite, dom'le! Ce naiba or fi avînd de n-au venit? se întrebă furios Bărzăunul, apoi se apropie de banca unde era așezată mama Ilincăi. Stătu puțin la îndoială dacă să intre în vorbă cu ea sau nu, apoi își luă inima-n dinți și i se adresă cu mult calm, după ce-i spuse un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
nu, apoi își luă inima-n dinți și i se adresă cu mult calm, după ce-i spuse un foarte politicos "sărut mîna": Îl aștepți pe nenea Tudor, tanti? Mama Ilincăi îl privi peste umăr nici măcar preț de-o secundă și Bărzăunul nu-și putu da seama dacă s-a uitat la el sau la un țînțar. Pe urmă rosti repede, țuguindu-și buzele ca după mere acre: Nu. Atît: "nu". Și întoarse capul în altă parte. A naibii treabă, gîndi Bărzăunul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Bărzăunul nu-și putu da seama dacă s-a uitat la el sau la un țînțar. Pe urmă rosti repede, țuguindu-și buzele ca după mere acre: Nu. Atît: "nu". Și întoarse capul în altă parte. A naibii treabă, gîndi Bărzăunul. Parc-ar avea ceva cu mine. Nu se așteptase chiar la asemenea răceală din partea ei. Doar îl știa foarte bine. Ce-o fi avînd oare?... În definitiv n-a spart capul nimănui, n-a băgat mî na-n buzunarul altuia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
putea fi observat mai bine și luat în considerație ca atare. Eu îi aștept pe-ai mei... pe tata și pe mama... de la combinat, zise el după puțină vreme. Mama Ilincăi întoarse capul în partea opusă, măsurînd din nou șoseaua. Bărzăunul nu se dădu bătut. Cît e ceasul, tanti ? întrebă el cu glasul cel mai dulce. Păi... e trecut de 8, catadicsi ea să dea răspuns, fără să se uite la ceas. Phii, exclamă Bărzăunul clătinînd din cap. A întîrziat peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
partea opusă, măsurînd din nou șoseaua. Bărzăunul nu se dădu bătut. Cît e ceasul, tanti ? întrebă el cu glasul cel mai dulce. Păi... e trecut de 8, catadicsi ea să dea răspuns, fără să se uite la ceas. Phii, exclamă Bărzăunul clătinînd din cap. A întîrziat peste 20 de minute? Oare de ce? Eu știu?... O fi avut, poate, vreo pană... Că hîrburile de pe traseul nostru... mamă, mamă! Mai bine le-ar duce pustiului de pe-aici, ori ar face borș cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
poate, vreo pană... Că hîrburile de pe traseul nostru... mamă, mamă! Mai bine le-ar duce pustiului de pe-aici, ori ar face borș cu ele! Iar pe șoferi să-i tragă pe râzătoare, că tare-s ai focului! Păi nu? Bărzăunul se umflă de bucurie cînd văzu că reușise s-o stîrnească la vorbă. Așa că se hotărî să fie cît mai amabil cu putință: Ai mare dreptate, tanti... Mă uit eu cînd vin ai mei de la combinat. Nu-i zi să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Ai mare dreptate, tanti... Mă uit eu cînd vin ai mei de la combinat. Nu-i zi să nu se plîngă ori că-i fum înăuntru, ori că-s stricate scaunele, ori că... Ce scaune, Ticule? se stropși mama Ilincăi de parcă Bărzăunul ar fi fost vinovatul principal. Poți veni și-n picioare, la o adică, dacă n-ai scaun, că nu-i mare lucru o jumătate de ceas, numai să știi că ajungi întreg acasă. Dar așa... cînd încep șoferii să mîie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
picioare, la o adică, dacă n-ai scaun, că nu-i mare lucru o jumătate de ceas, numai să știi că ajungi întreg acasă. Dar așa... cînd încep șoferii să mîie ca la zidul morții, te apucă groaza, nu alta! Bărzăunul oftă și dădu din cap ca un bătrîn trecut prin toate greutățile. Apoi, uitîndu-se țintă în ochii mamei Ilincăi, zise cu o voce plină de năduf: Ce mai oameni!... Dar, dacă ai treabă, du-te acasă, tanti... Că, de aștepți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
aștepți poșta, ți-aduc eu ce-o fi. N-ai nici-o grijă! N-aștept nici o poștă, Ticule, răspunse ea mult mai prietenoasă, zîmbind totodată. O aștept pe Ilinca, nu știi?... Trebuie să vină în seara asta. Pe Ilinca? se miră Bărzăunul de parcă atunci ar fi auzit pentru prima dată un asemenea nume. Dar abia acum vine ea în vacanță? Acum, Ticule... că pînă azi a tot fost plecată prin alte părți cu echipa artistică a școlii... N-are astîmpăr deloc, farmazoanca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
uite ce necazuri îmi face. Of, of! Acum, de-ar veni odată, că am lăsat oala cu sarmale pe plită și... Vine autobuzul! Vine! se auziră mai multe glasuri deodată. Mama Ilincăi se ridică repede și se apropie de trotuar. Bărzăunul stătu cîteva clipe pe gînduri, cu ochii țintă spre autobuzul care se apropia, apoi se hotărî, fără nici un motiv mai deosebit, să plece din stație. Așa crezu el atunci, că-i mai bine să se ascundă după un boschet, ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
totul străine de posibilitatea noastră de a le reproduce. Ba încă mai primi și doi pumni zdraveni în spate. Nu te uiți pe unde calci, bă alifie?! Cuvintele fuseseră rostite de Vlad. Bineînțeles că și pumnii fuseseră tot opera sa. Bărzăunul se strîmbă la el, îi trase un picior într-o anumită parte mai moale a corpului, apoi o luă la fugă pînă la alt tufiș. Văzînd că Vlad nu-l urmărește, se așeză liniștit acolo, cu ochii țintă la autobuzul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
tufiș. Văzînd că Vlad nu-l urmărește, se așeză liniștit acolo, cu ochii țintă la autobuzul care tocmai oprise în stație. Mare-i fu mirarea însă cînd văzu, chiar lîngă el, o mogîldeață neagră, cu fața acoperită de niște frunze. Bărzăunul îl recunoscu imediat și scoase un hohot înfundat de rîs. Era Virgil. Acesta se ridică nemaipomenit de iritat că fusese dat de gol și ieși în șosea, după ce-i adresă Bărzăunului alte cuvinte, de care eu personal nu vreau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]