376 matches
-
a trecut, suntem bine! Vasile a întins mâinile spre ea și a prins‑o cu greu de mijloc tocmai când Ioana se răsucea să se retragă din calea lui. A apropiat‑o de el, i‑a luat palmele mici și bătătorite într‑ale sale și a privit‑o în ochii ce‑l fixau printre lacrimi, cu teamă și ciudă. „A rămas frumoasă și după atâția ani... După două nașteri și atâta muncă. De n‑ar lua fața asta tristă, ar părea
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
ei veșnică?/ Este posibilă pacea în condițiile apocaliptice?/ Există o acumulare a forțelor apocaliptice?/ Există o creștere a puterilor creștine?/ Dacă Hristos e cu noi, de cine ne vom teme? Ioan Ianolide nu pășește pe drumul celor 20 de veacuri bătătorit de șirul opiniilor, ereziilor ori sectelor proapocaliptice, ci cerne istoria lumii prin filtrele naturii tuturor crizelor: religioasă, morală, spirituală, psihologică, etică, educațională, socială, economică, culturală, politică, juridică, masonică, răsfrânte atât din afară cât și dinlăuntru, de irozii și iudele creștinismului
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
în care s-a delectat trăirea sa. Fire viguroasă, naturală, surprinsă de unda dreptei măsuri, de reverența smereniei împodobită cu simplitatea profundă a cugetului, aprinsă de Rugul spiritual al existenței, al definirii ca taină de sine, pe care și-a bătătorit destinul profetic-Far ce luminează Calea multora aflați la început de drum. Partea a III-a-Spovedania unui deținut Deținutul profet-lucrare de o mare amploare și atitudine teologică este sortită unui Testament mistic cu caracter național și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
VINOVAT... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nu te-am întrebat niciodată de ce gândurile noastre stau agățate de nori; le-am văzut - ghirlande lucitoare strecurând în inima îngerilor fiori. Palmele noastre bătătoresc paradisul în timp ce frământă azimă pentru zei; picuri de sudoare cad harnici - boabe de mei- ofrandă pentru porumbei. Nu te-am întrebat niciodată de ce-ți înlănțui grijile în temnița tăcerii și nu le scoți de-acolo nici măcar acum, în pragul
APUSUL ÎŞI PLEACĂ GENELE VINOVAT... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340735_a_342064]
-
și biologice ale solului se înrăutățesc și în final chiar și fertilitatea acestuia. Calitatea producției de masă lemnoasă este afectată prin răspândirea putregaiului, care pătrunde prin rănile produse pe rădăcinile arborilor, afectand si capacitatea de regenerare a arboretului. Solul se bătătorește și se degradează (compactitatea crește iar umiditatea scade), litiera se distruge, capacitate de retenție a precipitațiilor ca și intensitatea de infiltrație a apelor în sol scade. Pășunatul constituie un factor de dereglare a ecosistemelor forestiere, el duce la înrăutățirea condițiilor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
și biologice ale solului se înrăutățesc și în final chiar și fertilitatea acestuia. Calitatea producției de masă lemnoasă este afectată prin răspândirea putregaiului, care pătrunde prin rănile produse pe rădăcinile arborilor, afectand si capacitatea de regenerare a arboretului. Solul se bătătorește și se degradează (compactitatea crește iar umiditatea scade), litiera se distruge, capacitate de retenție a precipitațiilor ca și intensitatea de infiltrație a apelor în sol scade. Pășunatul constituie un factor de dereglare a ecosistemelor forestiere, el duce la înrăutățirea condițiilor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune cu trei picioare așezate-n semicerc oihnesc bătrâni și mame ce-n comentarii se-ntrec. Noi copiii profităm și le cerem
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
și am urcat chiar și la Cota 1400 cu un IMS[ IMS = mașină de teren, similară cu ARO acum (n. red.) ] de călători. Coborârea am făcut-o pe scurtătură, pe propriile noastre picioare, cu un grup mai numeros. Cărarea era bătătorită, însă tot mai alunecai și te trezeai în zăpada afânată din pădurea de conifere. La ora prânzului, eram departe de cantina noastră din Predeal, așa că am luat masa într-unul din frumoasele saloane ale restaurantului Furnica, întorcându-ne abia seara
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
ci aspiră spre perfecțiunea versului. În ciuda tristeții de care este cuprins și a universului blestemat în care trăiește, Eugen Dulbaba rămâne un spirit activ, dornic să o ia mereu de la început „Încă o încercare este gata/Drumul ascuns/ Să îl bătătorească.” (Pere) Speră în multiplicarea drumurilor „Și drumurile ajunse iarăși/Vor fi încă o dată ramuri.” (Plutiri), în triumful creației și într-o posibilă venire a unui Iisus salvator:„Pe Dumnezeu am vrea să îl întrebăm/ Când se va întoarce Cel mai
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
invită la masa sentimentelor sincere. Povestite cu lux amănunte și datate conștiincios, scrierile devin amintiri vii, le trăiești, alături de ochiul format al autorului. Descrierile momentelor sunt superbe: "Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așează în urma sa, în buchete." Agârbiceanu și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la țară și farmecul fiecărei zile, atunci când încă grijile nu te cotropesc. "Palmele bătrânului
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
muncă, iar firele galbene și uscate, le așează în urma sa, în buchete." Agârbiceanu și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la țară și farmecul fiecărei zile, atunci când încă grijile nu te cotropesc. "Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole." Autorul evocă farmecul copilăriei și al relațiilor familiale : Depăn amintiri, înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
mine-n calendar. Îți jur că nu voi rupe nici o filă, Că fiecare zi va fi un vers; Când poezia-i gata, să ai milă Și să mă iei cu tine-n univers. De n-om putea, rămânem în țărâna Bătătorită-n urme și nevoi; Ne-om zbengui făcând mereu cu mâna Acelor ce-or să vină după noi. Citește mai mult O gură de cafea mai beau și gata...Vârtej de amintiri vin fel de fel;Alerg de colo- colo
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
noaptea te privești în o glindă cu maximă ironie Iar tu mă der bedeule Nu mă lași în pace nici măcar o secundă Taman aici în abisul somnu lui De ce naiba mă tot împingi spre cer Nu vezi că am mâinile bătătorite de flăcări Și în avanpremieră gura blocată de replicile isterice ale morții Ha-ha-ha Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA RÂSULUI ÎN DOI PERI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie
EREZIA RÂSULUI ÎN DOI PERI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378568_a_379897]
-
un colț de lume părăsită, lampa nimeni n-o aprinde, vântul bate la o poartă amorțită, ce scârțâie-n gânduri suferinde. Parcă timpul, însuși s-a oprit, căutând pe uliță vechile cărări, lutul a rămas de amintiri lipit, pe drumul bătătorit de remușcări. Prin copaci foșnetul suspină, tulburând păsărilor somnul, în țintirim se aprinde o lumină, rătăcită, se închină la Domnul. Într-un sat uitat de vremuri, pășesc în conștiința-mi pătată, prin suspine ce se pierd în ecouri, să vă
IERTAȚI-MĂ ULTIMA DATĂ! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379937_a_381266]
-
a trecut, suntem bine! Vasile a întins mâinile spre ea și a prins-o cu greu de mijloc tocmai când Ioana se răsucea să se retragă din calea lui. A apropiat-o de el, i-a luat palmele mici și bătătorite într-ale sale și a privit-o în ochii ce-l fixau cu teamă și ciudă printre lacrimi. „A rămas frumoasă și după atâția ani... După două nașteri și atâta muncă. De n-ar lua fața asta tristă, ar părea
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
nu era calea spre care ne era menit să ne îndreptăm. Uneori suntem nevoiți să decidem, neavând la îndemână toate perspectivele. Sufletul ne șoptește un răspuns, pe care, de cele mai multe ori îl ignorăm, lăsând rațiunii toate drepturile alegerii. Și atunci, bătătorim aleile nepietruite ale unei sorți monotone, cu prea puțină culoare și gust amar, îndulcit doar de mici reușite personale ... Ar trebui să învățăm limbajul instinctual înaintea celui pe care îl dobândim fiind dominați de frica de a greși. Referință Bibliografică
EȘECURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381988_a_383317]
-
cu pana, slova, cazania și liturghia trăirii lor. Ostași și Ofițeri care au făcut din curaj și onoare stindar libertății și biruinței dreptății nației, iar cei mai mulți sunt Sfinte Moaște întregului nostru pământ sacru și binecuvântat de Dumnezeu. Țărani care au bătătorit cu dor Vatra Strămoșească prin cugetul lor curat de înțelepciune, cu dreapta credință nezdruncinată, cu omenia proverbială, cu brațul înarmat și tâmpla de veghe la hotare. Oameni de cultură, de Știință și Academicieni Români care au adus un omagiu ales
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
trei băieți și-o fată!" strigă cu voce tremurândă, cu-o urmă de mândrie, însă obrazul lacrima-i îneacă bătrânului, ce-n brațe ține poza cu draga lui soție. Moartea se plimbă, mândră, cu cheia nemuririi la gât, pe potecile bătătorite de rugile sufletelor din azilul inimilor frânte. Autor, Olguța Luncașu Trifan Ianuarie.13.2015 - Iași - https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3D8o4CReU9HG8&h=kAQEmIeBE Referință Bibliografică: CUM NE IUBIM PĂRINȚII? Olguța
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
să știm, dacă strigoii au o cărare secretă, pe care pot să se ducă oricând doresc, pe tărâmul celălalt și să se întoarcă înapoi. Tata a râs cu bunătate și ne-a alintat pe cap cu mâinile sale mari și bătătorite de muncă, însă atât de plăcute și ne-a întreabat: - De unde v-a venit ideea asta? Ionică îi răspunde: - Azi ne-a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Autorului Orașul Beijing are în partea de miazăzi două ziduri de construcție puternică și se povestește că pe aceste ziduri pot alerga fără nicio piedică 12 călăreți, atât sunt de late, căci între ziduri au turnat pământ de l-au bătătorit... Noaptea, în orașul Beijing veghează străji pe ziduri și pe ulițe, iar ziua străjuiesc în fața porților enuci, care adună taxele de la toți aceia care intră în oraș, însă de la străini nu iau nimic... În orașul Beijinng puține sunt ulițele care
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
trebuie să fie calm. --Bine, rezolv eu problema asta cu lotul din baltă, dar acum, hai să mi le arăți pe cele din câmp! Așa era cum îi spusese maică-sa. Terenuri nelucrate, cu buruieni, mărăcini, mult pelin și porțiuni bătătorite de căruțe și tractoare. Chiar atunci trecea unul cu tractorul. Mărășteanu a sărit în fața tractorului cu mâinile ridicate, amenințând cu pumnul și urlând: --Înapoi! Înapoi, nemernicule! Nu vezi că ai călcat pe o proprietate privată? Tractoristul a oprit, și-a
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]