5,357 matches
-
C. Rogozanu O femeie tânără face plajă într-o curte protejată de privirile indiscrete. Un băiat și o bătrână îi admiră frumusețea din locuri diferite și, bineînțeles în feluri diferite. Doamna în vârstă iese însă, la un moment dat, din boscheții care o ascundeau și-i oferă un vas cu zmeură otrăvită. Povestea se termină brusc, având în prim
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
cititorilor tăi. Îmi poți divulga secretul? Nu vorbesc cu plăcere despre ceea ce am pe masă, poate n-apuc să termin niciodată. Am un fel de roman mozaic, format din capitole scurte, Reits ed onzas (Plase și lațuri). E povestea unei bătrâne oarbe care croșetează pătrate ce vor forma prin asamblare o cuvertură. Fiecare pătrat este o poveste personală sau de familie. Romanul se întinde de-a lungul a trei generații și conține multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
mult nici mai puțin decît refacerea unei coerențe la scară națională." Un program ambițios, cu miză mare, căruia îi dorim deplin succes. * În sumarul primului număr ce observăm? Nume de universitari, prezente frecvent în paginile revistei noastre și ale celorlalte "bătrîne fade", recenzii semnate de foarte tineri critici lansați de "România literară" și care ne-au devenit colaboratori permanenți, noi contribuții la discuțiile și "scandalurile" mai vechi sau mai noi, în jurul numărului Eminescu al "Dilemei" și reacțiilor la el, al cărții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
lucrul cel mai important" în stare să schimbe viața unor semeni, modul de existență, răspunsurile au sunat în fel și chip. Iată doar cîteva asemenea replici: * O viață mai bună pentru mine înseamnă sănătate, pace și iubire, fără foame (o bătrînă din Africa); * Nimeni nu poate să vorbească despre problemele noastre. Cine ne reprezintă pe noi? Nimeni (un tînăr din Orientul Mijlociu); * Nu știu în cine să am încredere, în poliție sau în criminali. Siguranța noastră publică sîntem noi înșine. Muncim și
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
optez pentru singurătate". Și s-a ținut, morțiș de cuvînt. Asta spre deosebire de Minulescu ("nea Minu"), care mergea peste tot, obținînd succese eclatante cu mereu aceeași poezie "În orașul în care plouă/ de trei ori pe săptămînă/ Un bătrîn și o bătrînă/ Două jucării stricate/ Merg ținîndu-se de mînă". Paginile despre Minulescu, inexistentul sub raport literar Al. Cazaban și întreg cortegiul de șezători, mult îndrăgite de memorialist, cu farsele, glumele și chefurile obișnuite, sînt recreate cu culoare aplicată. Una peste alta, amintirile
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
poziția tocmai atunci cînd e nevoie/ de multă umbră pentru a învăța legea focului.// Nicăieri nu se beau atîtea flăcări otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
legături cu Transilvania ale poetului care duc la concluzia că Eminescu nu poate fi înțeles fără Transilvania, că "nici una din cele trei mari provincii românești nu este reprezentată istoric, atât numeric cât și pasionant, în opera lui M. Eminescu, ca bătrâna noastră Transilvanie": în opera lui Eminescu (poezie, proză, teatru, publicistică), Transilvania este o temă esențială. Unul din mentorii săi spirituali, poate cel mai important, este un dascăl al Blajului, pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
pînă cînd sărmanele creaturi devin dezolante amintiri ale frumuseții de odinioară. Izolate în castelul din munți, aceste femei tinere și frumoase sînt private de ochii celorlalți, deci de confirmarea frumuseții lor, ceea ce e suficient pentru a le transforma în niște bătrîne nebune, pe al căror chip vag se mai poate descifra strălucirea de odinioară. Hélène devine și ea o astfel de prizoniera, în vreme ce Benjamin e constrîns la rolul de calau, trimis la Paris pentru a aduce alte prizoniere. Am rezumat cît
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
influență asupra acestuia, cele ce-au fost reverberează în noi, în forme extrem de subtile, nebănuite aș zice, când suntem mai siguri pe noi, cei prezenți, cei fără trecut. Dar într-o povestire de Ray Bradbury (cel cu Fahrenheit nu știu cât), o bătrână le arăta unor copii fotografiile ei de fetița și aceștia o conving că fetița aceea nu e ea, nu are nici o legătură cu ea, cea de azi, e altă persoană. Această speranța a copiilor că nu există trecut, ci doar
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
autoritățile din Sebeș îi dăduseră dispoziție, chiar din ziua fatală, în care globul terestru își atîrnase pe meridianele lui zăbranice lungi de jale și de sfîrșit de lume, - să tragă ore în șir clopotul cel mare al catedralei lor săsești bătrîne de la anul una mie două sute și treizeci de pe timpul cînd Europa ducea cruciatele sale catastrofale și pe cînd Bizanțul oricum încă mai ședea întreg la locul său... Știam că Stalin fusese în tinerețe seminarist. Și mai știam,... sau gîndeam, în
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
caricatură, polemicile la fel. Într-un celebru film al lui Buôuel, Viridiana, într-un castel părăsit de aristocrați - tocmai când se făcuseră pregătiri pentru o nuntă fastuoasa - năvălesc cerșetorii din partea locului. Aceștia organizează ei o nuntă, în stilul lor: o bătrână grasă și știrba îmbracă rochia de mireasă, care plesnește la subțiori, un bețiv nespălat de multă vreme se instalează în rolul de mire, în timp ce ceilalți își înfig mâinile până la cot în tortul de frișca, supraetajat sau duc la gură clondirele
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
Balzac... Secolul, după atîta brutalitate, se termină în grabă printr-un acces febril de frivolitate, în întreaga lume. Cercetați serialele t.v. care au cucerit atenția populației civilizate de pe aproape mai tot globul... Și mereu îmi vine în minte vorba bătrînei pensionare din troleibuzul nu mai știu cît, care îi spunea tristă unei prietene așezată pe aceeasi bancă: "Tu, ai auzit că a murit madam Onedin?!"... Se juca serialul bine cunoscut care a rulat mai bine de doi ani de zile
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
lui Ivan cu fiica îngrijitorului, Julia, îl face să înțeleagă deosebirea între arta lui utilitaristă (sau utilă, căci mai și mânca, la o adică, un creion) și desenele imaginate: „desenele ei par fragmente desprinse din vise”. Totodată, prietenia cu elefanții - bătrâna Stella și puiul Ruby, îl ajută să evolueze artistic. E aici și o lecție despre tristețe, care nu e totdeauna ceva nesuferit. Uneori e doar un gard peste care trebuie trecut; provoacă amintirile, ca apa care face să se vadă
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
erau challangeri pentru titlul de cel mai bun sistem socialeconomic. Capitalismul, adversarul, avea un palmares bogat, el trebuia surclasat dacă nu prin fapte, atunci prin vorbe, promisiuni, proiecte, prin fascinația altei scheme arhitecturale. În primii ani, „Cetatea soarelui“ făcea concurență bătrânei și bogatei, egoistei și crudei lumi a burgheziei, mai ales pe planul suprarealității. Dar ea mai trebuia să aducă și dovezi în sprijinul utopiei, de aceea s-a apucat serios de treabă. A început edificarea și, implicit, marea apologie a
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
deschidere teatrală, ce anunță desfășurări ample. Lumea din Apă neagră stă sub semnul stigmatelor, după cum e și Istoria. Trădarea lui Osman, oferit Securității de localnici, lasă dâre adânci în conștiințe. Ideea e că „lumea-i rea, așa-i făcută”, spune bătrâna Olimpia, refuzând să participe la reconstituirea istoriei în postceaușism. Mihai Pandrea, deși ajută la prinderea lui Osman, e trimis la Canal, unde are revelația că „secretul lumii stă în răutate, lăcomie și nedreptate; că fără forța Răului, lumea nu se
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
după 1989, ei nu pot alege între trecut și prezent, ambele la fel de labirintice. Soluția lui Nicolae Stan e așteptarea ca deznodământ. Căci nimic nu resuscitează o lume fără memorie. Un singur personaj rezistă în așteptare, cultivând, totodată, o memorie revendicativă: bătrâna Ilinca Bustea, care, la 80 de ani, hrănește iluziile ei de „la capătul lumii”. Cum ați observat, romanul nu se poate povesti. Pentru că Apă neagră este povestea unei istorii niciodată încheiate. Titlul cărții duce, pe căi diferite, la același sens
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
plâng, nu vor să mai stea pe scaun. Treptat, vagoanele devin neîncăpătoare pentru toți călătorii și aerul din ce în ce mai înăbușitor. Trenul începe să întârzie din ce în ce mai mult, staționând în cât mai multe gări, spre irascibilitatea călătorilor. La jumătatea drumului, se urcă o bătrână cu haine ponosite, căutând un loc liber. Ea atrage imediat atenția conductorului, care îi cere biletul de călătorie. „Nu am, maică, bilet. Sunt bătrână și bolnavă, nu am bani de bilet”, spune bătrâna cu glas tremurând. Pe un ton hotărât
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
călătorilor. La jumătatea drumului, se urcă o bătrână cu haine ponosite, căutând un loc liber. Ea atrage imediat atenția conductorului, care îi cere biletul de călătorie. „Nu am, maică, bilet. Sunt bătrână și bolnavă, nu am bani de bilet”, spune bătrâna cu glas tremurând. Pe un ton hotărât, conductorul îi cere bătrânei să plătească biletul sau să coboare la prima stație. Călătorii se opresc din orice activitatea pentru a urmări discuția. „Nu am bani. Fie-vă milă, nu am bani! Am
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
căutând un loc liber. Ea atrage imediat atenția conductorului, care îi cere biletul de călătorie. „Nu am, maică, bilet. Sunt bătrână și bolnavă, nu am bani de bilet”, spune bătrâna cu glas tremurând. Pe un ton hotărât, conductorul îi cere bătrânei să plătească biletul sau să coboare la prima stație. Călătorii se opresc din orice activitatea pentru a urmări discuția. „Nu am bani. Fie-vă milă, nu am bani! Am certificat de handicapat și azi e și ziua mea. E Sf.
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
prima stație. Călătorii se opresc din orice activitatea pentru a urmări discuția. „Nu am bani. Fie-vă milă, nu am bani! Am certificat de handicapat și azi e și ziua mea. E Sf. Pantelimon. Faceți o pomană cu mine!”, adăugă bătrâna, privindu-l pe conductor cu sfială. Deși nu dorește să o lase pe femeie să călătorească pe gratis, „nașul” cedează la insistențele celorlalți călători. La câteva locuri mai în față însă, un grup de tineri se amuză pe seama acestei situații
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
lacrimi în ochi, Monica Patriciu, a declarat că a primit vestea dispariției fiului ei de la cineva apropiat familiei. "Azi dimineață am aflat. L-am sunat duminică și nu mi-a mai răspuns. S-a prăpădit în spital", a spus, plângând, bătrâna, scrie Spynews. Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit la Londra, acesta suferind de mai mulți ani de cancer. Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat pentru MEDIAFAX, că omul de
Declarația mamei lui Dinu Patriciu, după ce fiul ei a murit by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22001_a_23326]
-
această săptămână, să aibă grijă de soacra ei, atât timp cât nepoții îi erau plecați. Ce s-a întâmplat în acea curte în noaptea de marți spre miercuri întrece orice imaginație, oricât ar fi de bolnavă. Procurorul criminalist a fost șocat. O bătrână de 80 de ani a fost lăsată de nepoți în grija nurorii ei pentru o săptămână. Dimineață, vecinii bătrânei au alertat autoritățile. Nora femeii se plimba dezorientată cu mâinile pătate de sânge. Ce au găsit procurorii este șocant. Femeia de
Crimă îngrozitoare. Și-a ucis soacra și i-a decapitat câinele by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22041_a_23366]
-
vecinii bătrânei au alertat autoritățile. Nora femeii se plimba dezorientată cu mâinile pătate de sânge. Ce au găsit procurorii este șocant. Femeia de 60 de ani a ucis un miel, animal de companie al victimei, apoi a ucis-o pe bătrâna de 80 de ani căreia i-a tăiat și două degete de la o mână, apoi a ieșit din casă și a decapitat câinele care a mușcat-o, agitat fiind de faptele femeii de 60 de ani. Câinele a mușcat-o
Crimă îngrozitoare. Și-a ucis soacra și i-a decapitat câinele by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22041_a_23366]
-
Anca Murgoci O bătrână de aproximativ 80 de ani a fost omorâtă, miercuri dimineața, de fosta ei noră, în vârstă de aproximativ 60 de ani. Cadavrul bătrânei a fost transportat la morgă pentru efectuarea necropsiei care va stabili cauzele decesului. Anchetatorii nu au descoperit
Arad: O femeie și-a ucis soacra într-un mod șocant by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22161_a_23486]
-
Anca Murgoci O bătrână de aproximativ 80 de ani a fost omorâtă, miercuri dimineața, de fosta ei noră, în vârstă de aproximativ 60 de ani. Cadavrul bătrânei a fost transportat la morgă pentru efectuarea necropsiei care va stabili cauzele decesului. Anchetatorii nu au descoperit răni pe trupul neînsuflețit al victimei, în afară de leziunile de pe mâini, semn că femeia a încercat să se apere. Modul în care a murit
Arad: O femeie și-a ucis soacra într-un mod șocant by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22161_a_23486]