707 matches
-
Ioana viața rurală este ceva foarte normal, fiindcă vacanțele le petrecea la sat unde mediul natural îi era prieten, câmpia fiind ,,liniștea supremă,, iar lanurile devenind ,,culmea bucuriei,, de unde ne crește nouă pâinea cea de toate zilele. Aici în ,,casa bătrânească,, unde este sanctuarul copilăriei, unde oaspeții sunt primiți cu dragoste și respectul specific satului românesc. Mai sunt multe de spus despre creațiile Ioanei VOICILĂ DOBRE, viitorul va descoperi desigur alte valențe ale acestei distinse creatoare de frumos. Ca orice poetă
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
și - după acceptul ușor timid - m-am dedicat întru-totul cuceririi ei. Intrând subtil în vorbă cu Maria, am aflat că tocmai se despărțise de logodnicul care, chipurile, se încurcase cu prietena ei cea mai bună. Clasica poveste, de unde vine și bătrâneasca vorbă: „decât un prieten, mai bine doi dușmani !” Am simțit-o slabă și lipsită de apărare. Emana o uriașă dorință de a fi protejată. În aceeași noapte, după o cină romantică, m-am pomenit în patul ei. După câteva partide
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul din ea, comuna având apă curentă și lumină electrică
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
de Rai Prin contrast, peisajul prezentat în “Vacanță la țară” este odihnitor, lipsit de freamătul și de zbuciumul lăuntric de până acum. Poetul iubește liniștea, de aceea ne spune că: “De vacarmul din orașe fug în fiecare vară/ La căsuța bătrânească, undeva pierdută-n țară./ Câtă liniște deplină este-n acest colț de Rai/ În a cărui puritate disting fiecare grai.” Îndrăgostit de liniștea rurală, romantic prin definiție, Ilie Marinescu cântă o natură feerică, în același timp clasică, în care se
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul din ea, comuna având apă curentă și lumină electrică
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
vezi ripostând fără motiv. La arma pe care o au întotdeauna la chimir, ei nu recurg decât în cazuri speciale, mi-a spus blând un bătrân al locului. Și tot el mi-a recitat două versuri dintr-o ”țâpuritură(5) bătrânească”, lămurind parcă și mai mult portul acestei arme și atitudinea valahului din munți: „Eu cu cuțitul nu tai / Numai mă apăr de bai." Baiul însemnând tot ceea ce ar fi putut să-i spulbere liniștea vieții sale, actul necugetat al unei
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
sfat, / Când greul cată o ieșire. // Și veghetori ce încă-s puși / Să-mi țină neamul în credință, / Și soli la Domnul, când sunt duși, / Cerșind, prin ei, bunăvoință. De nu-i avem, să-i cumpărăm, / Îmi spune-o vorbă bătrânească, / De încă îi avem, nu-i dăm, / Că sunt scânteie pentru iască.// Între TRECUT și VIITOR, / Ei sunt PREZENTUL vieții mele, / Azi, martori încă trăitori, / Ca mâine, pulbere-s de stele” (În spița noastră nu-s bătrâni). Poemul “Moștenita avere
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau două camere cu intrare de pe o sală, și casa mică, unde era și bucătăria. Aceasta avea o singură cameră cu două paturi așezate sub ferestrele de pe ambele părți, unde
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
își are incontestabil valorile ei. Ea poate fi o vârstă eliberată de dorința aurului și a averii pe care să le înlocuiască cu mireasma fânului cosit, cu frumusețea macilor înfloriți, cu doine ascultate în fapt de seară pe pragul casei bătrânești, cu seninul cerului, și oceanul de stele, cu puritatea albului zăpezilor și treptat cu toate minunile simple care dau sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
simfonice românești, este elev la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor, în
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
vest, în ceața zării, de Ceahlăul cel pleșuv, cu țeasta în cer. Un prilej anume hărăzit suferindului care știa, cu o precizie neverosimilă, că, în sfârșit, sosise vremea să-și ia bun-rămas de la Edenul său. Adus îndărat, în patul slabiciunei bătrânești, Vasile Pantilimon îl mai trimise o dată afară pe nepotu-său Vasile, ca să cerceteze semnul cerului pentru sfârșitul vieții sale pe pământ. Muribundul primi repede confirmarea că soarele se afla ridicat deasupra dealului, aproape de lungimea unui băț de prăjină. Era atât de
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
te iubesc, Alma. De luni bune vreau să-ți mărturisesc... - Și ce vrei să fac eu? replică crud Alma. Băiatul rămase o clipă descumpănit. - Tu ești de condiție bună, educată, eu am crescut închis între acești patru pereți ai căsuței bătrânești. Le-am zis alor mei că am cunoscut o fată deosebită... Cum ei au tot felul de fumuri în cap, m-au amenințat că-mi taie subvenționarea pentru studii dacă nu îmi găsesc o prietenă serioasă... Și unde Dumnezeu s-
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
John Miloton, poet englez din secolul al XVII-lea își numise ilustra sa epopee. Acest univers este evocat cu aceeași undă de nostalgie și în poemul „Întoarcere”: „ și, curge ziua goală printre lunci, / averea mea-i aici: copilăria, / în casa bătrânească, la bunici, / ce peste ei trecut-a veșnicia”/ Vechiul și cunoscutul aforism despre scurgerea ireversibilă a timpului este și în acest ciclu de versuri laitmotivul esențial. Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
de valori, care știu atunci când e cazul să râzi, când e cazul să fii serios, sau când e cazul să te lași cuprins de frumusețile înconjurătoare. Vasile Larco este un astfel de om. Mi-a plăcut enorm al său „Sfat bătrânesc”: „Prin lume omul colindând,/Vrea coarda timpului s-o-ntindă,/Dar bine-i ca din când în când/Să se mai uite și-n oglindă!”. Nu a trecut mult până ce am ajuns față-n față cu Florin T.Roman, “Procurorul
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]