2,363 matches
-
și mai grea, acolo se avânta, lovind În stânga și În dreapta cu paloșul său făcând dreptate țării.Și Își Încuraja voinicii cu vorbe bărbătoase și Își Îngrozea dușmanul cu privirea-i tăioasă ca oțelul. Turcii n-aveau Încotro și văzându-se bătuți, făceau cale Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pământeni. Zmeii și balaurii n-au observat că le lipsește din captură, Însă când un țânc Îi trezi țipând că plouă, ei au știut că la mijloc este mâna lui Dumnezeu.Au tăcut chitic, dar nu vroiau să se dea bătuți.Ei aveau un drum numai al lor, numit curcubeu și pe acel drum au luat-o la fugă după ploaie, s-o aducă Înapoi. Dar cine se poate pune cu puterea lui Dumnezeu cel Preabun și Milostiv? De atunci de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
urca mai mult fata pe Ceahlău, cu atât vremea se strica mai tare și se făcea tot mai frig.Începu să ningă liniștit, apoi se porni vântul, viscolul Îi tăia respirația. Și ea urca, urca.Doar n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la foc mic până se „urdește”, după care se alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
duce existența mai departe, își bate joc de viața femeii. Mă sufoc în aerul ăsta scârbos de port. Vreau s-o pornesc în larg, să vâslesc. Chiar de-ar fi să se stârnească furtuna. Vai de cei care se dau bătuți! Cei care îndrăznesc să râdă de mine se pot considera niște învinși. Nu sunt buni de nimic. Necazuri de femeie. De data asta mă doare. Chiar rău. Este absurd ca un străin, care n-a suferit nici pe departe cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
părea-mpietrit, Iar la Muma unde sta tăcută, Nimeni a privi n-au îndrăznit. EPILOG 1 Eu am văzut cum fețe se diformă, Cum de sub gene spaima cată mut, Cum aspre pagini scrise-n cuneiformă Lipește chinul pe-un obraz bătut. Cum plete negre, castanii sau blonde Trec în argint, și într-o clipă trec, Cum pier surâsuri vii de Gioconde Și tremură ca varga râsul sec. Și nu mă rog doar pentru mine, una, Ci pentru toate cele, câte-am
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea N. Stoian și-a exprimat opinia cu privire la cazul Alexandrei Stan, care ar fi fost bătută de manager. Vedem o fată bătută, într-o pijama cu iepurași, fără machiaj, într-o situație defavorizantă. Ce încearcă Alexandra Stan să obțină, la finalul contractului? Ce vrea de la media, de ce vrea să ne fie milă de ea? Încearcă să obțină sensibilizarea opiniei publice și ca
Ce spune Mircea N. Stoian despre Alexandra Stan by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72134_a_73459]
-
doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului e confecționată ,,din hârtie gofrată, aplicată pe un suport de placaj"; peronul ,,e din tablă de cutii de conserve, bătută și îndreptată cu pricepere aproximativă"; trenul are roțile ,,prost fixate în osii de cucută", iar ,,biletele sunt, de fapt, frunze de viță pe care controlorul le perforează pocnindu-le", ca în jocurile din copilărie etc. etc.). Există în această lume
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
neputință și disperare se gândește - nu se poate împiedica să nu se gândească - că dacă ar mai avea ceva bani ar putea încerca să se refacă. Nu, nu (mai) vrea să câștige. Vrea doar să nu plece ca un câine bătut. Și să plece când vrea el! Și nu se poate, e prea târziu. Această senzație de prea târziu, de neputință și de lipsă a oricărui orgoliu (acesta vine tocmai din posibilitatea de-a refuza ori de-a accepta jocul) e
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
aceea care ne gîdilă urechile într-un mod plăcut. Așa o definește Marius Chicoș Rostogan. El și interpretează plin de mîndrie "La Zolfărino ghe vale". Elogiul bătăliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Iozef au fost memorabil bătute, e firesc, chiar după cîteva decenii, la un fost supus chezaro-crăiesc. Are, desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devenit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Elenei Ceaușescu. ( Pe una din cărțile poștale trimise pe adresa Europei Libere se află între paranteze un mesaj adresat securiștilor care sunt rugați să lase să treacă mica epistolă: "noi iubim muzica, iar muzica n-are nici o vină."). Monica Lovinescu, bătută doar, a avut norocul unei intervenții salvatoare, Noel Bernard, Vlad Georgescu, ca și alți directori vor plăti scump pentru curajul lor, înbolnăvindu-se subit de cancer. Supoziția iradierii lor chiar și în lipsa unor dovezi palpabile trimite ca orizont de posibilitate la
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
se sting pe ecran, impresionant chipul emaciat al Monicăi Lovinescu, sentimentul de dezrădăcinare și inutilitate al lui Neculai Constantin Munteanu, întors într-o Românie aflată într-o stare de derută, de prostație, obstinația dizidentei Doinei Cornea, o mînă de om, bătută lunar la securitate, sensibilitatea nevăzătoarei Ana Hompot, sprijin moral pentru Doina Cornea, căreia securiștii la anchetă îi reproșau "orbirea" care o împiedica să vadă ctitoriile epocii de aur, blocurile cu 9 etaje, examenul lucid și sentimentul unei victorii la limită
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
ei/ au fost răpiți în irak pe cinci ianuarie/ ziua de când n-am mai văzut-o nici eu pe florence a mea..."(jurnal). Din fericire, asemenea enumerări sunt condimentate de ironie și aluzii intertextuale. Un poem pe o temă destul de "bătută" astăzi, a internaționalității agresive (tema felurilor de mâncare internaționale... de la nouilles orientales la "căpșunile mari dar nu prea dulci" culese de "concetățenii noștri din spania"), poem care are de fapt miză tragică (înflorirea liliacului odată cu "leucocitele și trombocitele" fiului) e
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
consuma în Caucaz, aceasta asociindu-se cu o sănătate și o longevitate de invidiat a locuitorilor din zonă. În 1908, marele biolog Ilya Metchnikoff, laureat al Premiului Nobel (fig. 2), studiind populații longevive din sudul Europei, a constatat că laptele bătut ocupa un rol important în alimentația lor. Savantul a descris bacteria Lactobacillus bulgaricus care asigura fermentația laptelui, bacterie prezentă și în intestinul localnicilor care consumau regulat acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
și ea a cedat definitiv, după război, expansivei engleze. Articulat ritos amuzat, falș suna în gura teutonului amic Mihai Ursachi în coloarea lui germanică, reacție la vulgaritatea ce bîntuia trotuarele unui Iași ce cunoscuse și el cîndva fragranța cafenelei. Trotuare bătute totuși de amîndoi cu perfidă metodă. Falșul acesta nu era falsul din muzică, nici cel practicat cu superbie de trompe-l^oeil-ul artei de salon opulent, cu atît mai puțin - ca să fim... falși enciclopedici - provocatorul Les Faux-Monayeurs al lui Gide
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
Constantin Țoiu ...VITELI era scumpe, mierea era scumpă, găinili mai nu era în țară. Găina câte un leu, oul câte un potronic (15 parale), oca de untu câte doi orți bătuți (20 de parale), oca de brânză câte doi potronici. Bani ieșisă mulți în țară dar bucate nu era... înțelegem, înțelegem. Asta era situația în a doua domnie a lui Dumitrașcu Vodă. Cele mai rafinate și extravagante petreceri au loc de
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
am vomitat, apoi m-am dus să lucrez sub motor. În timp ce smulgeam șuruburile înțepenite, vedeam cele cinci "tomuri" aruncate pe un drum desfundat, cu foile semănate prin praf, printre cotoare de varză și alte mizerii. Revedeam prima pagină, paragrafele, literele bătute mai slab, cu degetele amorțite de frig, revedeam Tabrizul, umbra plopilor pe pământul înghețat, silueta rebegită a hoților cu șepci trase pe ochi care intrau în birtul armenesc să-și bea gologanii. Toată iarna aceea densă, întunecată, irecuperabilă, consemnată la
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
oului de rață a catadicsit să vină la Filologie ca să se lămurească dacă nu avem arme, nici lacrimile lui Mihai Șora, ministrul Învățămîntului de atunci, șocat de ce vede în facultatea noastră, pe holuri, în celebra bibliotecă, pe fețele profesorilor batjocoriți, bătuți, pe figurile devastate de lovituri ale studenților care se apărau de potopul de învinuiri, de atîta nedreptate, de atîta suferință greu de cuprins aici. Nici devastarea sediilor partidelor istorice, nici amenințările cu moartea, nici urmăririle, nici hărțuiala la care mulți
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
meargă mai departe. Eu m-am purtat cu maximă corectitudine... și discreție. Dar tu, bietul meu Pidot, știi asta mai bine ca oricine. Cred că tu ești acuzat pe nedrept. —Sunt complet terminat. —Curaj, Pidot, niciodată să nu te dai bătut. Am eu un văr de-al doilea care locuia la Londra și care încearcă să pună treaba pe roate. Ai aflat și tu câte ceva, cu siguranță, nu-i așa? — De ce nu ieși de-acolo, să te văd? —E mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în marele proiect Gigi Becali. Traian Băsescu a trecut onorabil un moment dificil, discursul său fiind apreciat ca fiind corect până și de marele său adversar politic, Adrian Năstase. Însă adevărații eroi sunt la Chișinău: cei doi tineri uciși, studenții bătuți măr de miliția comunistă, ziariștii liberi, bravul primar Dorin Chirtoacă. Cele mai sinistre probe de miopie politică vin în aceste zile de la Consiliul Europei și OSCE. Cele două instituții ar fi trebuit să denunțe primele crimele, abuzurile și încălcarea grosolană
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu multe vorbe în doi peri, Pâcu a ieșit, grăind așa, de unul singur: Măi, da’ bun vinișor are Dumitru ista! Dacă știam asta mai de multă vreme, apoi făceam cărare bătută încoace. Da’ nu-i târziu nici de-acu-ncolo. Deși moș Dumitru a auzit foarte bine tot ce a spus Pâcu, l-a întrebat totuși: Ce tot bodogănești acolo, Pâcule? Ei, vorbeam și eu așa, de unul singur, că alta nu am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
n-o ții, nu ne interesează. Noi vrem să aflăm dacă i-o făcut otopsia fimeii și ce îi aceea - a intervenit Ion Cotman, cu privirea luminată de râs. Până luleaua nu a scos fum, Pâcu nu s-a dat bătut. Pe urmă a pus mâna pe ulcica cu vin, a tras o dușcă bună și, cu o privire poznașă, din care se vedea că a întins coarda cât a putut mai mult, a pornit a vorbi: Păi de unde să știe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îl încurajează fata mai mare, ajutându-l să-și pună haina. M-ați nimerit. — Mă bucur. E clar, orice aș face, o să mor duminică, de ziua mea. Clarvăzătoarea a văzut clar. — E o prostie, o nouă coincidență, nu se dă bătută Liliane. — Și dacă mă mai sinucid o dată și scap iar? — Lionel, nu te juca, te rog, cu focul! Lionel o privește lung. A terminat să se îmbrace. Își ia la revedere de la onorata adunare. — Am să plec acum, te-am
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
transmisie pe carosabil. Și acum, cea mai tare: duminică, o să facem un sit-in în jurul blocului. — Ce-i aia sit-in? — Un miting tăcut, la care toți participanții ocupă pașnic o incintă, se așază în fund și nu pleacă de-acolo nici bătuți. De obicei, sunt bătuți măr. E o invenție americană. La noi n-o să fie cazul de bătaie, avem toate aprobările. Să vedem pe unde-o să treacă moartea! râde Gérard ca de o glumă bună. Lionel e de-a dreptul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
școală, am fost cu colegii mei la ștrand... asta prin clasa a X-a... și nu mi-am luat mediile... m-a bătut cu cureaua și m-a udat cu apă, și am calciu pe pereți, și eram toata zgâriată, bătută, plină de vânătăi... eu am lipsă de calciu și din cauza asta mă Înăduș, amețesc și mă uda, mă bătea, mă uda... mama mea era În cameră, nu s-a băgat, nici măcar nu mi-a luat apărarea, zicea ceva că «meriți
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]