310 matches
-
Sântana de Mureș ● - 939. Suplac ● ● 940. Suseni ● - 941. Șincai ● - 942. Ungheni ● - 943. Vărgata ● ● 944. Vătava - ● 945. Vânători - ● 946. Voivodeni ● - 947. Zău de Câmpie ● ● Neamț Municipiul 948. Piatră Neamț ● ● 949. Român ● - Orașul 950. Bicaz ● - 951. Târgu Neamț ● ● Comună 952. Agapia ● - 953. Bahna ● - 954. Bălțătești ● - 955. Bicaz Chei ● - 956. Bicazu Ardelean ● - 957. Bira ● - 958. Bârgăuani ● - 959. Bodești ● - 960. Borca ● - 961. Borlești ● - 962. Boțești ● - 963. Bozieni ● - 964. Brusturi Drăgănești ● - 965. Cândești ● - 966. Ceahlău ● - 967. Cordun ● - 968. Costișa ● - 969. Crăcăoani ● - 970. Dămuc ● - 971. Dobreni ● - 972
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Laurențiu Ulici în Literatura română contemporană, Dicționarul Academiei, Dicționarul Clujenilor. Ocazional au mai luat act de prezența mea și țin foarte mult la părerile lor Eugen Simion, Adrian Dinu Rachieru, Ion Bogdan Lefter, Constantin Călin, Vlad Sorianu, Ionel Necula, Mioara Bahna, Emil Manu, Daniel Dimitriu, Simion Bărbulescu, Emilian Marcututuror și celor nenumiți aici, și pe această cale, le adresez mulțumiri, așa e frumos... V.P.: Să-l trecem pe listă și pe Adrian Voica, asistentul de la "Literatură actuală". Mergem mai departe cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
etnografică; - elemente de port popular (zonă de interferență); - festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița. GODEANU. - m. arh. populară: case, poartă sub formă rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am putut vedea, agricultura ca ramură de bază a evoluat de-a lungul timpului. La început țăranii n-au avut pământ și o duceau destul de greu. Au fost trei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acareturi - totalitatea construcțiilor secundare care țin de o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sate nu sunt identificate pe hartă. S-ar putea spune că cele șase sate din județul Neamț ar putea forma un domeniu unitar impunător. Dar, puse pe hartă, un sat este lângă Târgu Neamț, iar celălate se află la gura Bahnei, altul e pe pârâul Negru, un al treilea e pe Bistrița, cel de-al patrulea pe Neamț. Ne aflăm departe de imaginea unui domeniu feudal din apusul Europei. Un al doilea domeniu ca mărime este format din șase sate. Urmează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comuna Porcești (Moldoveni), cele de lângă Secuieni vor forma o comună, iar cele două sate de lângă Filipești vor intra în comuna cu acest nume. Rămân două sate, unul la Nord, Românești (azi comuna Miron Costin) și altul la Sud, Arămești, comuna Bahna. Felul cum sunt distribuite pe hartă infirmă imaginea unui domeniu, care avea în mijloc o curte întărită (castel, cetate), în jurul căruia se grupau satele. Curtea lui Oană Porcu se afla într-o margine a moșiei, în timp ce celelalte sate se aflau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iulie 1428, domnul i-a întărit numai lui Stan, fratele popii Iuga, satele Buciumeni, unde este casa lui și Stănigeni. Satele erau “ocina lui dreaptă” adică sate de moștenire. La 30 aprilie 1431, domnul dăruia popii Iuga satele Miclea de la Bahnă, pe Tutova, și Balan, de la Strâmba, ambele lângă comuna Puiești (jud. Vaslui). La 24 aprilie 1434, îi erau întărite satele Buciumeni, unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Seliștea lui Oțel, ambele în județul Botoșani și Valea Strâmbei, în județul Vaslui, unde să își întemeieze sate. La 7 decembrie 1436, protopopului Iuga și fiului său Mihul grămatic, le sunt întărite satele Mânzați, Temeșești, unde este Miclea lui Bahnă, sate pomenite în privilegiile anterioare, la care se adaogă satul unde este Mihail Colici (com. Albești, județul Vaslui), unde este Barbă Stan și Stanciul (comuna Puiești, județul Vaslui), și la Conovițe, unde este Mihail Colici (com. Albești). Alte patru sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în deltă), datorită asperităților
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Adriana Bedregeanu Valeria Mîcnea Victor Pruteanu Ana Simion Rodica Vîrnă Doina Buzincu Maria Erașcu Marian Pântea Valentina Popa Vasilina Trofin Constantin Arhip Lenuța Cristea Elenă Filon Veronica Mardare Angela Pară Elenă Pascal Miluța Florea Nina 1976-1977 Anghel Adela Antoniu Elenă Bahna Măricel Babușca Constantin Buceac Dinuța Felicla Cătana Maria Chetran Cornelia Chirițoiu Jenica Chirvasă Doru Ciobanu Mitică Codreanu Cezarină Codrea Adi Corneliu Croitoru Olga Croitoru Tiberiu Ciocan Tatiana Dascălu Ioan Furtună Ștefan Ghiorghiu Gabriela Gîlcă Mariana Harnagea Nicolae Ifteni Melania Lavăr
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
I.Mihaela Mihai I.Oana Mocanu V.Andra Georgiana Moraru M.Alina Moraru M.Mariana Paraschivescu V.Ofelia Pîrțac P.Alina-Tamara Spiru H.Alexandra Strechie I.Viorica Tărăgan C.Doru Constantin Trofin C.George - Eduard Ibidem XII-a Matematică Informatică Bahna M.Andrei-Dinu Bălan Gh.Cătălin Berică M.Dragoș Enache M.Cristian Hălăngescu N.Alexandra Lovin C.Andrei Ștefan Macovei I.Mihaela Maftei D.Marius Mălăescu M.LauraMona Mărandescu A.Marian Mereoru I.Oana Lăură Michiu Gh.MariaCristina Mireuță V.AndreiViorel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
C.Roxana.Cristina Păduraru V.Cezara Palie A.D.AnisiaCristina Popovici P.Roxana Sălăvăstru E.E.Alexandru Stoica I.Bogdan Stoica V.Silvia Tălmaciu G.Andreea Manuela Ursu D.Dragoș Vasilache G.Grigore XII-a Matematică Informatică Alexa Alexandru Antal Cella Sânziana Bahna Alexandra Bălan Andreea Raluca Bujder Corina Mariana Căciulă Marcel Ciobanu George Adrian Ciuntuc Cristina Elenă Ciupilan Andra Gabriela Darie Dumitru Virgil Filip Diana Andreea Focia Alexandru Gheorghiță Tudor Hălăngescu Smaranda Iacob Calina Andreea Kriukov Alexandru Lăcătuș Raluca Maftei Bogdan Ionel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
D. Diana Georgiana Timofte C. Marinela Tiron V. Alexandra Toșu E. Florina Cristina Varna D. Georgiana Cristina Varna M. Maria Alexandra Clasa a XII-a S.N.1 Diriginte Constantin Vasluianu Adam P. Vlad-Andrei Andrei I. Gabriel Emanuel Avram G. Mihaela Bahna C. Ștefan Bejan Gh. Diana Marcela Bobeica I. Daniela Condurache C. Bogdan Damian I. Simona Ionela Frențescu M. Sergiu Hoha D. Didi Iacob A. CosminIulian Ilie I. Andreea Lorenț R. Ecaterina Lucan I. Ionuț Moraru G. Roxana Elenă Musteața I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Silitra M. Mihaela Sitaru E. Cristina Elenă Stoica C. Ecaterina Daniela Ungureanu C. Andrei Vâlcu C. Nadia Varna M. AlsutMarius 2011-2012 Clasa a VIII-a Diriginte Georgeta Giosu Adam E. Cosmin Emilian Andrei A.F. Cosmin Arteni C. Alexandru Adrian Bahna C.I. Sabina Bălan Gh. Gabriela Mădălina Barbu M.P. Vlad Biru S. Maria-Diana Bodea C. Lorena Mădălina Bordea Ț. RăzvanTimofte Dracon N. ElenaBianca Gheucă C. AlinaCipriana Ianoș P. Maria-Luiza Ionescu C.M. Mădălina-Ionela Marin I. Diana-Iuliana Masdrag P. Vlad Mihalachi S. Lavinia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ca urmare a proceselor de versant ; -D. Scăuelelor- scăueș, scăuel(deal defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros aflat la cca. 400 m altitudine; - pârâul Glodu - valea unui râu cu fenomene de stagnare a apei; - Trifa - loc în care s-au săpat trei fântâni situat la SE
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
GHIRVU-CĂLIN, Elena (16.I.1944, Bahna, j. Neamț), prozatoare. Este fiica Margaretei (n. Dobrovici) și a lui Ioan Ghirvu, mic proprietar, iar după 1948, muncitor și tehnician. Licențiată a Facultății de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București (1967), a lucrat ca profesoară, apoi ca redactor
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
istoricul. Pe Jurj Atoc de pe Sărata îl pune să-l judece numai boierii de la Iași. Și aduce și alte argumente în acest sens: „Cu 4 ani mai înainte Alexandru cel Bun întărind lui Popa Iuga două sate, unul Miclea din Bahna la Tutova și altul Bălan din Strâmba, îi dă privilegiul ca în orice afacere judecătorească să nu fie judecat de boierii din loc, din Tutova sau Bârlad, ci de însuși Domnul la Suceava, unde trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Vodă). Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
din UP I Racovat a OS DR. TR. Severin, 2B.N, 3C.D.H, 10C, 11 H, 96A.B.E, 98B, 100, 101 A, 102A.D, 104A, 105B, 106B.D, 107A.B, 108A, 113D.N.R, 114-120 din UP III Bahna a OS Dr. Tr. Severin, 1 - 3, 7 - 9, 13C, 14B, 32A, 33A.D.R, 34A.C.F, 35A.B.C, 36A.B, 37A.B, 38, 39A.B.C, 40A, 43A.B.D, 44A, 45A, 46A.B, 47 - 49, 51
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
de Mureș │153. Voiniceni 76. Ibanesti │154. Voivodeni 77. Ibanesti-Padure │155. Zagar 78. Iclanzel │156. Zău de Cîmpie JUDEȚUL NEAMȚ cu reședința în municipiul PIATRA-NEAMT A. ORAȘE: ───────── I. PIATRA-NEAMT (municipiu) ÎI. ROMÂN (municipiu) III. BICAZ IV. TÎRGU-NEAMȚ B. COMUNE: ────────── 1. Bahna │47. Horia 2. Balanesti │48. Icușești 3. Baltatesti │49. Ion Creangă 4. Balusesti │50. Izvoarele 5. Bicaz-Chei │51. Izvoru Alb 6. Bicazu Ardelean │52. Mărgineni 7. Bira │53. Miron Costin 8. Birgauani │54. Moldovenii 9. Bodesti │55. Negrești 10. Boghicea
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
în continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersecția drumului județean Drobeta-Turnu Severin
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersecția drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în raza Ocolului Silvic Gârcina. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1994, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.41. Rezervația naturală Codrul Secular Runc, 58 ha, localitatea Bahna, județul Neamț Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de linia care leagă bornele silvice 137 și 132, linie ce separă rezervația de parcelele silvice 42 și 43 (din afara rezervației); Limita estică: sc. suprapune liniei care unește bornele silvice 132 și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și 645 sunt terenuri agricole proprietate a unor locuitori din localitatea Izvoare, între bornele silvice 645 și 635 sunt terenuri forestiere proprietate a unor locuitori din localitățile Izvoare și Cârligi iar între bornele silvice 635 și 135 este islazul comunei Bahna -județul Neamț; Limita vestică: începe de la borna silvică 135 și se continuă pe limita parcelară care desparte rezervația de parcelele silvice 55 și 56 (din afara rezervației), până la borna silvică 137. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Codrul Secular Runc cuprinde parcelele silvice
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]