567 matches
-
itinerar morbid și inimaginabil, posibil doar în comitetul acela de peste timp, denumit Yoknapatawpha. „ ... Dilsey îl împinse pe Ben până la pat, îl întinse alături de ea și-l strânse lângă ea legănându-l, ștergându-l la gură pe unde i se prelingeau balele cu poala rochiei. * Taci acum*, spuse, mângâindu-l pe cap, *taci, uite, ești cu Dilsey*, însă el urla lent, animalic, fără lacrimi; expresia sonoră, gravă, lipsită de speranță a întregii mizerii mute de sub soare*...” ( Fragmente din romanul Zgomotul și Furia
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
televizor in baie cu masină în curte și gratii mari la poartă prin care să nu intre nici măcar musca. Până una alta trudește la vis și le arată prieteneilor ultima lui casă nouă și ultima lui masină acestora le curg balele precum melcilor și nu uită să-l vorbeasca pe Gore de rău atâtea case , atâtea mașini, Gore învârte cheile le flutură și râde râsul acela de om bogat , avut fără grijă al dracului ras ,chiar îl prinde ochii amicilor au
GORE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371235_a_372564]
-
Ioan- Chelnițanu, Vasile E. Lupșe, Iosif Mereșca, Liviu Homorozan, Lucia Homorozan, Ganea Mihai, Găinaru Viorica, Carmen Băințan, Milia Oros, Aurel Pop (redactorul șef al revistei CITADELA ), Vasile Goje, Aurelia Vele, Ion P.Pop, Valeriu Sabău, Aurelia Oancă, Dragomir Ignat, Ion Bala, Ghiță Titiana Boian, George Terziu (redactorul șef al revistei de literatură internațională CERVANTES ), preot Vasile Goje, Ștefan Herțe și Vasile Morar. O parte din aceștia au subliniat activitatea neobosită a scriitorului Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
de un gest brutal prin care a prins-o în brațe și i-a îndoit trupul pe genunchii lui. A încercat să o sărute fără voia ei, dar fata s-a ferit. O îngrozea privirea lui de om nebun și balele ce i se prelingeau pe la colțurile gurii. A strâns-o cu brutalitate și a încercat să-i deschidă nasturii bluzei. Fata s-a opus cu toată forța și a reușit să scape. A alergat spre treptele care duceau la parter
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
de Lupu Buliga Mehedințeanu 5) și de aici pe platoul Godeanu urca la Nevăț unde există o cetățuie (atestata încă în 1579)6, apoi coboară la Crivelnic - Mănăstirea Coșuștea 7(ctitorita de boierii mehedințeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus și Baia de Arama și de aici la Tismana. În aceste condiții o parte dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
să-i scot!) fără pic de fard, cu bluzițele alea albe, închise până-n gât, mironosiță, aere de fată cumințică, nu bea cafea, nu fumează, nu vorbește porcărele așa, de-o glumă măcar! Fâța-fâța, cică cu treabă, pe lângă el. El, cu balele leoarcă după fundul ei... Ea se face că nu pricepe și nu-l bagă-n seamă, el se bagă-n seamă singur și-i cată vorba și parfumul pe unde-o vede! Eu?! Eu fac clăbuci în creieri, pentru că nu
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
ale județului Mehedinți. Informații de teren, arată că ea se întâlnea prin 1950-1970 și în pădurea Mușa, de pe Dealul Viilor, din vecinătatea orașului Drobeta Tr Severin. De asemenea, era semnalată și în alte puncte din precum Ponoare, Cârceni,(Grozești) Salcia , Bala de Sus , Bălăcița , Jiana Mare , Ponoare , etc. Botaniștii identifică Arum Alpinum- Rodul Pământului, în mai multe puncte ale Parcului Natural Porțile de Fier, învecinate cu arealul așezării Podeni, chiar în anul 1999, 2000, 2002. Din rezonanța acestei plante în memoria
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
mi se deschisese pe neaștepte în față, aceea a Timișului umflat peste măsură, cum nu țineam minte să-l fi văzut vreodată. Prin fața mea trecea la vale un puhoi de apă groasă, tulbure, acoperită cu pete de spumă gălbuie, ca balele unui uriaș animal care s-ar fi adăpat mai sus, către Șlais, din scursoarea enormă duhnind a putregai. Podul de fier era deja imposibil de trecut, deoarece apa îi ajunsese la tablier, ba chiar începuse să i se scurgă cu
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
nu mi-a venit bine, dar când mă duc la convocare o să mă interesez. - Domn’ director, nu cumva, asta, Marieta asta de la prețul de cost ne-a tras clapa? Șmecherului aceluia, care-i șef la grupa de control, îi curgeau balele după ea; că mi-a spus și Florica. I-a văzut într-o seară stând în birou cam apropiați și râdeau în loc să umble în acte. Toate după amiezile și le-au petrecut împreună, parcă nu erau de ajuns cele opt
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
varani cre se îmbrățișează în ritualul luptei pentru teritoriu sau pentru grațiile femininei lor într-un sublim gest al „iubirii” aproapelui, gest în care-și bagă ghearele infecte unul în spatele celuilalt. Parcă-i văd pe cei doi „catindați” finali cu balele pline de bacterii mortale curgându-le pe răni , încercând să se anihileze... Oribil... Această poză este situată de/asupra titlului cărții, „TANDREȚE - Pamflete eterne’’, apărută în noiembrie 2014 la Editura „Sfera” din Bârladul lui Victor Ion Popa - celebrul autor al
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > TRIN BALA LEWOSQE / TREI FIRE DE PĂR DE LEU Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului I dajj o Segabesqi mujas kana sjas leș deś-u-ekh breś. Pala ekh perioda vakïci lesqo dat pilțajas
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
te źal kaj ekh manuś phuro hen bute gozăça, sajisqe vakerdas ke o Segab na astarla ke laθe intem. Pala șo śundas ke laθe, o phuro buźando vakerdas laqe: “Me aśi aźutisarawa țuț, ama agos lazïmi te anes manqe trin bala pral ekh lewos.” “Ama sar ka putisaraw te keraw kala ? O lewos ka mudarel mân.” djas lesqe angal i Bizuneś. “Me n-aśi dawa angal ke sosθe pućesa. Manqe și lazïmi trin bala andar-i blană ekhe lewosqi. Śawaś te arakhes len
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
țuț, ama agos lazïmi te anes manqe trin bala pral ekh lewos.” “Ama sar ka putisaraw te keraw kala ? O lewos ka mudarel mân.” djas lesqe angal i Bizuneś. “Me n-aśi dawa angal ke sosθe pućesa. Manqe și lazïmi trin bala andar-i blană ekhe lewosqi. Śawaś te arakhes len.” Kidă ke geji i Bizuneś te arakhel o trin bala. Oj geji dur, dur kheresθar pa restas ekhe thanesθe kaθe jaśardï ekh lewos. O lewos sjas baro but pa baśelas xojinenθar, zer
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
kala ? O lewos ka mudarel mân.” djas lesqe angal i Bizuneś. “Me n-aśi dawa angal ke sosθe pućesa. Manqe și lazïmi trin bala andar-i blană ekhe lewosqi. Śawaś te arakhes len.” Kidă ke geji i Bizuneś te arakhel o trin bala. Oj geji dur, dur kheresθar pa restas ekhe thanesθe kaθe jaśardï ekh lewos. O lewos sjas baro but pa baśelas xojinenθar, zer sjas bokhalo. I Bizuneś traśavzjas lesθar pa kaśtïrdas la kìbor de sigo putisardas. Ama okor zijs jirisăjj-tar pa
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
maj n-aș xojnardo pa na maj baśelas, ta sjas kjar bukurime te dikhel la. Ande ekh zijs i Bizuneś apropisajas but paś-o lewos pa djas leș te xal o mas andar-o vas', pa să an koda vakïci murradas trin bala pral lesqo dumo, bi te xojnol o lewos. I Bizuneś naśtas k-o phuro o buźando pa diśadas lesqe o trin bala. “Akana șo te keraw lença ?”, puśtas oj. “Khaći”, djas laqe angal o'. “Ama akana źanca te apropisos kaj
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
paś-o lewos pa djas leș te xal o mas andar-o vas', pa să an koda vakïci murradas trin bala pral lesqo dumo, bi te xojnol o lewos. I Bizuneś naśtas k-o phuro o buźando pa diśadas lesqe o trin bala. “Akana șo te keraw lença ?”, puśtas oj. “Khaći”, djas laqe angal o'. “Ama akana źanca te apropisos kaj ekh lewos, ćima ćimaça, pasos pasoça. Ker să kidă o Segabeça-da pa me pacawa ke kam astarel ke tuθe.” (Phendimata hen paramices
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
akana źanca te apropisos kaj ekh lewos, ćima ćimaça, pasos pasoça. Ker să kidă o Segabeça-da pa me pacawa ke kam astarel ke tuθe.” (Phendimata hen paramices afrikanicika, o Tiberiosθar Koman, Gutuj - Bari Bajja, 1994) rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: Trin bala lewosqe / Trei fire de păr de leu / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1417, Anul IV, 17 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
cu fața de muscă care coboară din dreapta „tigăi” femeia își scapă poșeta din mână se-apleacă unduios ca o trestie și mai trage o dublă „ iubi se pisicește aceasta la muscă întreabă tu bodygarzii de colo ( iote cum le curg balele! ) unde dracu`aș putea face pipi?” Referință Bibliografică: Femeie la mall / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FEMEIE LA MALL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375732_a_377061]
-
vrăjitor și magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală, "ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este domeniul funerar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rustice.45 Aportul autohton a intrat în patrimoniul spiritual al locuitorilor din nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuprinde numeroase dublete (triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce oferă o imagine specifică despre interferențele și conviețuirile spirituale dintre romanici și slavi. De pildă, terminologia daimonologiei românești: alături de slavonismele duh, diavol, vârcolac, mor, moroi, zmeu, vrajă, vrăjelnițe se află lexemele traco-dace bală, balaur, dulf, zgripțor, zgripțuroaică, dar și latinul drac (draco) alături de care stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la această realitate semantică, unii filologi au încercat să găsească posibile relații fonetice între cei doi termeni. Astfel, în pofida unor soluții etimologice „clasice”, Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp. 37-41). Încercând să reconstruiască un prototip indo-european care să poată explica atât fonetic, cât și semantic rom. bală (din care derivă balaur) și alb. ballë („șarpe mare”), cerce tătoarea a propus radicalul indo-european *bhai- („a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp. 37-41). Încercând să reconstruiască un prototip indo-european care să poată explica atât fonetic, cât și semantic rom. bală (din care derivă balaur) și alb. ballë („șarpe mare”), cerce tătoarea a propus radicalul indo-european *bhai- („a se teme”). Un radical care a dat reflexe în mai multe limbi indo-europene, printre care lit. báime („frică”), bailůs („fricos”), let. baile („frică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
indo-europeană *bhai- a devenit în daco-română *ba- (i.-e. ai > d. rom. a ; cf. 65, p. 316) și a primit probabil un sufix i.-e. -la, care creează substantive sau adjective de tipul ba-la („înfricoșător, care provoacă frică”), de unde apoi bală („fiară înfricoșătoare”) și, ca derivat, balaur(e), cu sufixul autohton -ure, frecvent în numele de plante și animale (66). Revenind la colinda tip Furarea astrelor, constat un fapt semnificativ. Nu numai sfinților le e frică de Iuda, dar chiar și lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel fermecat” și puterea de a stăpâni „stihiile firii”, de a înfrâna și călări balaurii furtunii. Eroina urmează sfaturile și învățăturile solomonarului și reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare [...]. Atuncea fata i-a dat pinteni balaurului și sorbul furtunii i-a luat pe sus și i-a suit până în nori. [...] Ca prin farmec, ploaia a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]