5,057 matches
-
Acasa > Poeme > Dragoste > BALADA MARELUI LUP ALB Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Balada Marelui Lup Alb În vremuri vechi când timpul era de argint, Marele Lup Alb din iubire a venit pe pământ. Singur
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1476913686.html [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > BALADA MARELUI LUP ALB Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Balada Marelui Lup Alb În vremuri vechi când timpul era de argint, Marele Lup Alb din iubire a venit pe pământ. Singur printre lupii cenușii, cu privire aprinsă Îi iubea ca pe frații săi, într-o lume de ură învinsă. Născut
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1476913686.html [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
hălăduiește singur printre destinul dușman, Își așteaptă lupii albi, adevărații frați regăsiți peste ani. Cu ochi înlăcrimați ca de stea mai stă de strajă la cetate, Când o Forță a Cerurilor ne va renaște din țărână și ape. Referință Bibliografică: Balada Marelui Lup Alb / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1476913686.html [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la „ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e mult mai profund decât sensibilizarea unor suflete receptive la frumos, la speranță, la viitor. Conexiunea pe care o fac eu - și cred că și autorul e de aceeași părere - e de domeniul pragmatic și mult mai general, din păcate
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
este a doua casă. Pe lângă cântece românești arhicunoscute: „Cântă cucul, bată-l vina!”, „Că bogat îi greu”, „Dă, Doamne, la lume bine”, „Pușca și cureaua lată,” „Ciobănaș cu trei sute de oi”, turiștii au avut posibilitatea de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
limbă sau dialect, poate alcătui, în consonanță cu alte câteva cuvinte din aceeași familie lirică și lingvistică, adevărate capodopere poetice și poemice care așteaptă să fie spuse, scrise, cântate, compuse spre a desfunda izvoarele adevăratei poezii românești care, din doine, balade, cimilituri, zicători, bocete, blesteme, psalmi, versete își trag limpezile și inepuizabilele izvoare de limbă românească care încă adapă poezia mioritică autentică. Uneori este bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452428515.html [Corola-blog/BlogPost/375068_a_376397]
-
jos de Universitate știa de existența Casei Pogor, leagănul “Junimiștilor“ iar ceva mai sus, primul învățător român, Gh. Asachi, își făcuse o casă mare. Topârceanu locuise în apropiere într-o căsuță care, îi plăcea să creadă, îl inspirase când scrisese “Balada chiriașului grăbit“. Uneori, își petrecea timpul doar cu gândurile proprii în bibliotecă sau în sala de lectură. Odată, pe când căuta prin vrafurile de cărți un volum de Coșbuc, observase printre zecile de elevi o domnișoară însoțită de director, care preocupată
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
interpretat melodia ” Când tu nu ești”. Pe locul III s-a clasat Ileana Puia (Uzdin), prezentându-se cu melodia ” Cu pași mărunți”. Autorul celui mai bun text este George țerna, pe ale cărui versuri George Planianin a scris piesa intitulată ”Balada întrebărilor”. Despre acest premiu a decis juriul în componența Teodora Smolean și Teodor Rămianț. Premiul revistei „Tinerețea” a revenit micuței Paul Ioana Maria. În partea a II-a, care a avut loc, sâmbătă, 14 septembrie 2013, pentru titlul de cel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalului-tineretea-canta/ [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
scrisori în manuscris și copii de pe multe documente, personalitatea marelui compozitor. De aici am plecat, cu „bateriile” încărcate, strângând la piept volumul „Cânta la Stupca o vioară” și, când eram mai obosit ori mă simțeam mai singur, mă hrăneam cu „Balada” marelui compozitor pe care, poate, a gândit-o și a creat-o chiar în satul său natal și pe care eu o fredonam în gând, zâmbind prietenește localnicilor întâlniți în drum... În altă zi, invocând o anume stare operativă care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
pricină Din luptă nasc eroii iar nu din renunțare Agăță-te de viață și luptă-n continuare Și lasă fericirea spre tine ca să vină! * În versuri ești stăpânul cuvântu-ți este sclav! Tu pune-l pentru tine să nască o baladă Din vise și speranțe ca în genunchi să cadă Și teama și durerea ce te-au lovit mârșav. * Ridic-odată mâna, că nu-i neputincioasă! Să mature zenitul să lași ochii-ți senini, Să știe universul când treci la cei blajini
NEÎNVINSUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1426090095.html [Corola-blog/BlogPost/344107_a_345436]
-
să mă urmezi, în exemplul personal, căci, câștigat vei fi! Închei, strigând: Ce frumoasă ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar sănătate, să cânte cât poate de tare balada satului Groșii Țibleșului, să audă tot neamul românesc, să se bucure la auzul baladei, să stea a lua aminte și să-și spună fără a greși: (cei care nu sunt de sânge, lăpușeni)... Îmi pare rău că nu m-am
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar sănătate, să cânte cât poate de tare balada satului Groșii Țibleșului, să audă tot neamul românesc, să se bucure la auzul baladei, să stea a lua aminte și să-și spună fără a greși: (cei care nu sunt de sânge, lăpușeni)... Îmi pare rău că nu m-am născut în Țara Lăpușului! masterand Vasile BELE - 2010 Referință Bibliografică: Groșii Țibleșului - locuri, oameni
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată, într-un dialog pe cât de sprințar, pe atât de substanțial cu cercetătorul științific Gabriel
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Maria Toacă, se încheie, totuși, într-o notă reconfortantă, făcându-ne să ne imaginăm că acordurile finale - din tableta Ne ocrotește și ne învrednicește, ca, de altfel, acordurile de violoncel din întregul capitol Eternitatea Eminesciană - vibrează la înălțimile celeste din Balada lui Ciprian Porumbescu, din Rapsodiile lui George Enescu și, de ce nu?, din Vecernia, când domoală, când urcând ca un strigăt spre cer, când explozivă, din poemul tumultuos Repetabila Povară al lui Adrian Păunescu. De altfel, în chiar primul paragraf se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FURTUNA-N SUFLET / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438750353.html [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
Și smerit precum biblicul David. Ia exemplul cel verde al muntelui tăcut Și nu te avânta a vorbi-n deșert; Fii credincios precum câinele mut Și sacrifică-te semenilor tăi, Ca împreună să vă duceți de mână-n eden: O baladă a fericirii platonice ce-am cântat-o aici, Ca să n-o uitați niciodată. Psalm 1 Sfinte Dumnezeule, Sfinte a toată zidirea cosmică, Vino degrabă întru ale noastre cripte decadente Și milostivește-Te de noi, mlăștinoase cugete Care s-au îndobitocit
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Vremuri > GEORGE PETROVAI - BALADE TRISTE Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BALADA SFERTULUI DE VEAC RATAT Că viața-i scurtă știm și noi, românii condamnați la somnolență prin vrerea unui orb destin și-a ticăloșilor
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Vremuri > GEORGE PETROVAI - BALADE TRISTE Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BALADA SFERTULUI DE VEAC RATAT Că viața-i scurtă știm și noi, românii condamnați la somnolență prin vrerea unui orb destin și-a ticăloșilor cu ștaif demență. Demența de-a fura cu sacii din tot mai firavul buget - un ritual atotpolitic
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
nu-i pe Iliescu... Și ce pedeapsă pot să-i dea (la opt decenii și jumate) să-și ispășească vina toată pentru tot răul făptuit românilor și țării laolaltă, iar juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
tot mai firav în el să fie tolerat. Epilog Preacreștinesc Părinte, acuma c-ai luat cârmacilor gândirea, de-au burdușit Evropa cu-atâția musulmani fanatizați și inumani, aibi milă de noi cei mulți reducându-le fanatismul și rodnicia pântecului. Amin. BALADA ZEULUI AMOR De când mă știu am azvârlit săgeți de-amor la întâmplare spre zei și inimi omenești ce doruri vor îmbătătoare. Și ținta n-am greșit nicicând cu arcul meu de soartă-ntins - lumină și căldură viul cată pe al
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
culți, iar informația-i minciună pentru strunirea celor mulți. Atâta doar că n-or fi state în acel stadiu de-avansați, ci numai statul mondial cu robii săi teleghidați. ----------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 17 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADE TRISTE / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
fiecare an, Corala Armonia învață un cântec eminescian nou”, a dezvăluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici. Sărbătoarea poeziei și a cântecului a fost încheiată de recitalul Casandrei Maria Hauși, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poartă prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hauși i-a mulțumit, cu această ocazie, etnologului Pamfil Bilțiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_muzica_si_poezie_de_ziua_lui_eminescu_la_bibliotec_anca_goja_1327652665.html [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
CREDO, concurs organizat de 15 ani de Nicolae Băciuț director al Direcției pentru Cultură Mureș. Festivitatea de premiere a celei de-a XV-a ediții a avut loc în cadrul Proiectului cultural - educativ - științific și de divertisment, pus sub genericul Tabăra Baladele verii, și care a cuprins și alte câteva module: Biblioteca de vacanță - Să citim în fân (15 elevi, coordonați de Secția împrumut carte pentru copii, bibliotecar Lihăt Carmen și Biblioteca Ibănești, bibliotecar Man Nicoleta); Terapii complementare, coordonat de Angela Socolean
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1440506095.html [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]