303 matches
-
și Maria, Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Ana. În apropierea mănăstirii Curtea de Argeș se află fântâna meșterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes național, ridicată în 1654 de Matei Basarab, din care se păstrează biserică „Nașterea Domnului”, turnul clopotnița și fragmente din zidul de incinta. La Mănăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo; a cules balada MIORIȚA de la niște localnici și a trimis-o prietenului sau Vasile Alecsandri la Iași pentru publicare Un alt monument de interes național din comuna este mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, datând din 1929 și clasificat că monument funerar sau
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
boreală”, sau valsurile „Dorul”, „Iluzii pierdute” și „Grangurul” (înscris de Johann Strauss în repertoriul său). A compus, de asemenea, și numeroase piese de muzică vocală dintre care: „Vânătorii”, „Cinel-Cinel” și „De la mine pân’ la tine” (pe versuri de Vasile Alecsandri), „Baladă” (versuri de Grigore Alexandrescu), „Dorul” (versuri de Goethe), „Bate vântul” (versuri de Theodor Șerbănescu), „Noaptea când eu trec prin codru” și „De-ar cunoaște” (pe versuri de Heinrich Heine), „Până când, frate ardelene” (versuri de V.A. Urechia). Cea mai cunoscută
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
de cele două balade "Days" și "Curtain Call". Totuși, melodia cu numarul 7 intitulată "Green" nu intră în nici una dintre aceste trei părți deoarece nu aparține nici genului electronic, nici rockului și nu se poate spune nici că este o balada. De fapt, aceasta are influențe din muzică tradițională chinezească și face legătura între primele două părți ale albumului. Vânzări totale de singleuri: 321,707 Vânzări totale de singleuri & album: 701,696
Next Level () [Corola-website/Science/330872_a_332201]
-
născut în Novi Pazar pe 15 ianuarie 1982, fiind treilea copil al cuplului bosniac Núsret Jahović și Senija Jahović. Tatăl său a fost celebrul medic cardiolog. A început să cânte la chitară de la vârsta de patru ani, compunând prima ei balada la 10 ani. La vârsta de 7 ani ar fi trebuit să înceapă să studieze la scoala Meša Selimović, dar a fost mutată la o celebru școală de muzică, . Jahović a fost admisă la Universitatea Braća Karić, în cadrul Facultatea de
Emina Jahović () [Corola-website/Science/328688_a_330017]
-
fost realizată cu ajutorul textierului Max Martin și face referire la dorința de a nu fi deschis unei relații. Spre deosebire de versiunea demonstrativă găzduită anterior de mediul online, varianta finală a fost modificată. Cel de-al cincilea cântec regăsit pe album este balada „Waiting in The Wings”, versurile sale fiind parțial scrise de solist. Aceasta din urmă a fost felicitată pentru faptul că îi pune în evidență lui Ward calitățile interpretative, dar și grație ritmului de pian descris drept „memorabil”. „Foolish”, o nouă
Obsession (album) () [Corola-website/Science/321290_a_322619]
-
de televiziune, cărți, benzi desenate și piese de teatru. În cultura populară se spune că și banda sa trăiau în pădurea Sherwood, din Nottinghamshire. O mare parte a acțiunii din baladele mai vechi se petrece în Nottinghamshire, cea mai veche balada prezentându-i pe bandiți luptând în padurea Sherwood. Celalalte balade îi plasează în zona Barnsdale, cunoscută acum ca South Yorkshire (la granița cu Nottinghamshire) și, de asemenea, în Yorkshire. Unele manuscrise de la sfârșitul secololui al XVI-lea servesc ca dovada
Robin Hood () [Corola-website/Science/314641_a_315970]
-
discografice: un disc EP care îi poartă numele (imprimat în număr limitat și distribuit numai în S.U.A.) și o compilație intitulată "The Platinum Remixes", de asemenea comercializată la o scară mică. Ulterior a avut loc lansarea a două discuri single - balada soul intitulată „Still” și o compoziție R&B numită „Why Didn't You Call Me”. Ambele piese au câștigat popularitate în țările anglofone, sporind succesul albumului de proveniență. La finele anului 2000 Gray participa la înregistrările coloanei sonore a filmului
Macy Gray () [Corola-website/Science/319781_a_321110]
-
Orchestrei Radio, abordează în primă audiție Concertul pentru orchestră de coarde, lucrare scrisă inițial în anul 1948 sub titlul Concert pentru cvartet de coarde și refăcuta de Paul Constantinescu în anul 1955. La 1 noiembrie 1956, la Ateneu, Silveștri dirijează Balada Haiduceasca pentru violoncel și orchestră de Paul Constantinescu în interpretarea lui Radu Aldulescu. Concertul mai prevedea Trei nocturne de Cl. Debussy, scena finală din opera Amurgul zeilor de R. Wagner și Poemul extazului de A. Skriabin. Simfonia scrisă de Paul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de orchestră, 1948, 1949, 1952, 1960; Concert pentru două orchestre de coarde, celestă , pian și percuție, 1958; Simfonie concertantă pentru orchestră de coarde, 1971; Concertino, 1975; Piesă de concert, 1979, pentru orchestră de suflători, pian, harpă, xilofon, glockenspiel și percuție. Baladă pentru vioară și orchestră, 1952 Cinci novelete pentru cvartet de coarde, 1953; Burlesca pentru flaut și pian, 1956; Improvizație pentru trio, 1979 Miniaturi, schițe, preludii, 1959, pentru pian la 2 și 4 mâini 30 Piese mici pentru pian, 1960; 56
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
coarde. Concertele de autor din creațiile lui Arkady Luxemburg au trecut cu succes în sălile Ateneum și Sân Diego Public Library. Creații pentru orchestră simfonica Poemei simfonice Andrieș (după motivele poveștilor moldovenești, 1962), Simfonieta (1970); pentru voce și orchestră simfonica - Balada (text A.Codru,1975); pentru orchestră cu coarde - Preludiu (1967), Patru melodii moldovenești (1971); pentru pian și orchestră simfonica - Concert (1965), Concert tineresc (1975); pentru cvartet cu coarde - Suita (1967), 12 preludii (1971); pentru trei trompett și pian - Piesă (1975
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
trecem cu vederea împrejurarea că, la Nichita Stănescu vom întâlni îndeajuns de numeroase poeme în care delirul imagistic și jocul liber al semnificațiilor cad în planul secund, fiind puse în slujba unui tip special de reprezentare iconică. Un poem ca Baladă 334, de pildă, rămâne, în mod irevocabil, în ciuda aparentei autoreflexivități, terestru, ironic și profan. 4.7 Gruparea din jurul revistei Steauatc "4.7 Gruparea din jurul revistei Steaua" Dacă în cazul reprezentanților tipici, de mare vizibilitate, ai modernismului șaizecist, asemenea experimente poetice
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
, baladă populară. Aparține ciclului de balade antiotomane, în cadrul căruia este inclusă subgrupei ce dezvoltă o tematică inspirată din viața porturilor dunărene. În culegeri, se întâlnește frecvent cu titlul redus doar la unul dintre cele două componente ale numelui: Chira (sau Chera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Anul acesta, în întregime, Franța îl dedică valorilor spirituale ale acestei țări prietene de autentică vocație europeană. Tablourile celebrului pictor Martirios Saryan se află la loc de cinste. în adevăr ai ce vedea în aceste zile la Paris. Merită să baladezi prin pădurile, prin câmpiile Franței. Merită să faci un tur al câtorva festivaluri de sezon. Nu le vei epuiza pe toate.
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
acest ton satiric fără tabu - uri, și au semnat un manifest în care și-au exprimat indignarea împotriva tânarului excentric. Unele din acele texte au fost publicate mai târziu, cu unele modificări, ca parte din lucrările sale ulterioare, de exemplu „Balada bine antrenată despre un soldat și o soldată” („Balada mehushelet al hayal veal hayelet”) din iunie 1966 care a intrat apoi în componența creației „Vultur negru pe un acoperiș roșu” („Nesher adom al gag adom”) scris in urma Războiului din
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
miraculoase"). Peste un an tipărește primele două volume din "Minstrelsy of the Scottisch Border" ("Balade de la granița Scoției") unde valorifică bogata sa activitate de culegător de folclor scoțian. În 1805 publică cu mare succes "The Lay of the Last Ministrel" ("Balada ultimului menestrel"). Tot în acel an încearcă să scrie romanul istoric "Waverley" dar renunță la sfatul unui prieten. În 1806 este numit secretar al Curții Supreme a Scoției și publică volumul de succes "Ballads and Lyrical Pieces" ("Balade și piese
Walter Scott () [Corola-website/Science/313730_a_315059]
-
și acum e băiat mare, Știe ce să facă mai departe, Știe că altă soluție n-are! Va pleca în țări străine, Ca să își facă un rost, În România nu mai e bine, Nimic nu mai e ce a fost! BALADĂ DE CRĂCIUN E zăpadă afară și soarele îngheață, Topită e inima de azi dimineață, Toată noaptea a plâns, cât a îndurat, Căci băiatul dulce cu alta a plecat. E tristă și singură, nu poate rezista, Ah cât ar vrea să
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
metafora și simbolul polisemantic, iar versul, deși descătușat de rimă și de ritmul clasic, își accentuează muzicalitatea. Prin Cartea Clara (1986) se revine la tonul baladesc al începuturilor, dar cu o expresie mai cizelată și cu vibrații interioare intense, fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe atât de adecvată sensibilității poetice a autorului: grația, călătoria de plăcere, întrebările eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
sfârșit (cu frecvente disonanțe apoetice), lirica lui Ț. atinge totuși, nu o dată, echilibrul artei adevărate. SCRIERI: Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), București, 1974; Starea de iubire, Timișoara, 1975; Balade, București, 1976; Drumul Domnului de Rouă, București, 1977; Înalta fidelitate, Craiova, 1977; Baladă pentru vinul tânăr, București, 1980; Scrisori de fiecare zi, pref. Nicolae Manolescu, cu ilustrații de Sabin Bălașa, Craiova, 1980; Cântec pentru Țara-Om, București, 1981; Cartea Clara, București, 1986; Prețul tăcerii, București, 1986; Anuar, București, 1989; De ținut minte. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
și femeie, în miniatură, împreună cu caseta baladei Miorița. Efectul a fost, se pare, neașteptat. S-au iscat mai multe întrebări. Prima s-a ridicat șefa delegației britanice, doamna Charlotte Snowden: Urmăresc cu pasiune istoria țării dumneavoastră. După opinia mea, această baladă Miorița, celebră, de altfel, exprimă cel mai fidel atât psihologia, cât și tragedia acestui popor... Țara dumneavoastră este continuă ea pe jumătate cât Suedia, ca întindere geografică. Însă are aproape de 3 ori mai mulți locuitori. Dar venitul pe cap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
el de ambîțuri? CÎnd generozitatea, atunci cînd s-a Întîmplat să fie, a fost răsplătită cu altceva decît cu bătaie de joc? Da, invidia asta e lucrul dracului, o știm noi românii bine, că doar despre ce altceva să fie balada aia a Mioriței, de-o Învață și copiii la școală... aia, vezi, invidia care duce la omor. Bă, cînd nu s-au suit oamenii unii pe alții, Încercînd să se ridice unii deasupra altora? Tu crezi că toate astea contează
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
versuri, ceea ce ar explica vaga amprentă suprarealistă a celor douăzeci și cinci de poeme. Primii comentatori nu trec neobservate lipsa de coeziune și unele „reziduuri din poezia lui Sașa Pană” (Tiberiu Iliescu), identificând totuși sensibilitatea inedită din poeme ca Rugă nouă și Baladă („Din cântecul lumii nimic nu rămâne,/ Căci sorbi deopotrivă: otravă și cer;/ Pieziș îți alunecă inima-n taină/ Și sufletu-n stele rămâne stingher”), concepute în versuri „de accent direct, liniar”, confesiv. Profilul de „contemplativ resemnat” se vădește mai clar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
pe care mi-am dorit-o de soție". Goddwyn. A Tragedy / Goddwyn. O tragedie - "Ea auzit-a glasul morții"; "glasul ascuțit al cruntei suferințe"; "Războiul cel cu fața sîngeroasă". English metamorphosis / Metamorfoză engleză - "război mistic". An excelente balade of charitie / Baladă excelentă despre caritate (1464) - "De nori o grămădire, ce-avea culoare mohorîtă sură"; "furtuna cea neagră"; "Cît de mizer și cît de veștejit, sfrijit, mort!" Songe to Ælla / Cîntec pentru Ælla - "dragul răsfățat al viitorimii"; "zi letală"; "Și trași de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
orgă). Văzută ca prezență complexuală a-tot-veghetoare, ea dă sens unor chemări prelungi, reminiscențelor afective, traducând și particularizând ideea de continuitate spațio-temporală. Ea, mama, e așadar: pământ matern, mama-neamul, mama-graiul, mama-cântec, mama-izvor, mama-pâine, mama-cuvânt, mama-tăcere; o mamă-iubire cea din superba Mică baladă întrece iubirea tuturor altor femei. Dintr-un alt text, esențial și acesta, că cităm ca reprezentativ prima jumătate: "Mamă, / Tu ești patria mea! / Creștetul tău / Vârful muntelui / Acoperit de nea. Ochii tăi mări albastre. / Palmele tale arăturile noastre. / Respirația ta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la Nopțile mamei, ori la Steaua mamei, însă deasupra acestora planează duhul mamei-simbol, o mamă care unifică Pământul ("Mamă, / Tu ești patria mea!"), Istoria și Limba, dar care, în același timp, e un mit al jertfei eterne. O remarcabilă Mică baladă introduce, așadar, într-un sublim universalizat: Pe mine mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole am cutezat să ridic o construcție care să dăinuie veșnic. Am început lucrul. și le-am chemat la mine pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]