211 matches
-
rafinamentul tehnic și în special ironia cu toate formele ei posibile, se mixează migălos, într-o textură miscelanee care îl prinde foarte bine. Citind O scurtă ochire din Ultimul vorbitor..., spre exemplu, putem avea senzația că respirăm din nou aerul baladescului cerchist sau oniric, dar unul rarefiat de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca motanii/ să-ți lingă seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fruntea / Din pădurea adormită.../ Potopind cu aburi zarea / Printre ramuri, cu beteala / Spumei împletită-n cețuri / Norii drumuri conturau / Zămislind cărări de visuri”. Iată cum se reface un discurs de tip romantic, făclie întru perfectăși nestăvilită armonie. Ce sugerează incipitul baladesc din Nunta neagră? „Pe poteci, se-nalță vuiet / Izvodit de frunze moi / Când cu ochii plini de patimi / Mă îndrept spre ea, strigoi...” Iată prefigurarea unei fantastice povești de iubire cu impulsuri stranii, pline de suspens. Intuiție crescândă. „Când scrii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ușor, / Primăvara, / La Pănăstirea Văratic...”), exaltări ale limbajului tipic arghezian („și prin viespi, albini, aspide. Prin venin și miere dulce”), cu învăluiri apoi, „prin hronic de Neculce” sau „cu dulci și vechi... și antice rostiri”, dar și cu inflexiuni ale baladescului sau al parodicului, firește, demonstrând că poartă-n sine toată încărcătura esteticului (și nonesteticului), ca pe o retrăire a marilor valori, temelie creatoare, „fântână” a „nenașterii”. Pentru vizionarul poet, nașterea este percepută ca o moarte: „se-arată semnele morții pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Afrodita nu face parteneriat aventurier cu Eros, cum ne-am fi așteptat, ci cu Ares, zeu al războiului, înrudit de la distanță cu Thanatos. Aspectul mioritic al „maicii bătrîne” din amintita variantă a Caloianului se resimte mult mai stabil în forma baladescă: Iar dacă-i zări, Dacă-i întîlni Cea maică bătrînă Cu iia de lînă, Cu brîul de sîrmă, Din ochi lăcrămînd, Din caier torcînd, Pe toți întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se află în situația paradoxală de a nu-și găsi loc: nici în genul epic, întrucît îi lipsește avîntul narativ (care, de regulă, configurează și justifică această realitate poetică), deși se recunosc unele secvențe povestite; nici în lirică, datorită îngrădirilor baladești, cu tot cu tonalitățile acute, uneori de doină, alteori de bocet și de colind. Pentru evitarea acestei situații dilematice, difuze, mai potrivit mi se pare să se utilizeze termenul de poemă decît cel de baladă. Structura complexă și „îmbinarea imposibilă” de genuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană, unde e cazul, nu trebuie să le negăm disponibilitatea spre o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic, trăsăturile personajului își incifrează înțelesurile locale (mitul vegetației, povestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică de lume (sau doar de o anume lume, de cea profană): “N-o să-l mai vadă nimeni cu anii. / Numai de sus pretutindeni / l-a dovedi cu țipăt uliul / și buha cu scurte jelanii”, pune În cumpănă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel în timpul lui Nero, caznele Sfântului Gheorghe sub împăratul Dioclețian ș.a. Legenda sfântului mucenic Teodor Tiron se impregnează de supranaturalul epicii baladești; uciderea balaurului antropofag (atribuită de obicei Sfântului Gheorghe) este o probă a vitejiei lui Teodor, amintind și de eroul popular Iovan Iorgovan. Jertfa în pustie a Cuvioasei Parascheva și martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava sunt episoade legate de
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
noi din pomii pământești, / Un drum se-ngroapă, altul se desprinde, / Mă uit cum alte orizonturi crești, / Ca-ntr-un amurg uitarea mă cuprinde, / Ridic un braț, dar nicăieri nu ești” (Poem). Pe de altă parte, se observă orientarea spre baladesc, motivele mitologice ori cele din istoria veche românească, toponimele cu înțelesuri apăsat expresive sau evocatoare fiind frecvente. În cărțile postbelice - Poezii (1968), Ascultând nopțile (1972), Al treilea orizont (1979), Peisaj la marginea cerului (1984) -, toate aceste perspective și idei poetice
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Uniri, sacrificat pentru ideea prințului străin, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de sensibilizare a voastră, prin intermediul unor versuri de calitate, în raport cu teme de interes din istoria națională
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
măcar himerică; pe de altă parte, interferența unor (sub)rutine aparținând unor practici și sfere diferite generează adesea un efect ironic sau absurd, nu fără un anume substrat politic. Cele două stratageme, dezvoltate în jurul unui nucleu narativ ce atinge uneori baladescul, alternează în primele două volume de versuri, dintre care La noapte va ninge indică o ușoară predilecție pentru metafizică: „Hei, e cineva-năuntru? întreabă fluturele/ așezându-se pe gura fierbinte a puștii/ hei, e cineva-năuntru? repetă ecoul/ alunecând de
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
cu valoare mitică universală sau - mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie ceea ce a fost, la începutul secolului, generația lui Goga pentru Transilvania. Similitudinea de destin are și o prelungire în plan
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Poeme (1977), unde intra și reminiscențe de poezie patriotică, sentimentalizata, cu tonalități imnice: „Și cerbii, o, cerbii - frați buni vulcanilor / patriei mele, înserarea vâslind / câmpia sfințită de rod primenindu-i” (Corabie în roșu în altă Donaris). Este folosit metrul popular, baladesc, exulta bucuria lăuntrica ori se instalează pacea sufletească purificata ritualic. Același discurs, transpus tot într-o structură triadică, poate fi întâlnit în Solăria (1982), unde versului cu inflexiuni patriotice îi ia locul lirica orfica. Titlul este sugestiv, poezia devine mai
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
brejnevistă" (p. 88). Un popor care nu are conștiința arheității, adică a trecutului, se poate trezi cu un gol etnic, care se poate forma și din cauza discordiilor inter-etnice, "mioritice". Invidia are rădăcini ontologice: cazul mitic al lui Cain sau cel baladesc al Păstorului moldovean care are oi mai multe. "Ion Druță, subliniază Th. Codreanu, l-a văzut pe ciobanul moldovean când nu mai are oi, când nu le are decât în cântec și totuși e invidiat și crucificat mai departe" (p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de o persuasiune neobișnuită, incantatorie, stilizarea maximă a formelor populare și a celor culte, limbajul popular-arhaizant cu asprimi, dar și catifelări dulci-otrăvitoare, mergând până la sugestia scoasă din jumătățile de cuvânt (și aceasta o inovație), ingerințele vag-baroce și de ev mediu baladesc (iar, mai nou, formele concentrate ale orientului), toate au darul nu numai de a marca originalitatea idiomului stilistic, dar și de a descuraja pe imitatori". Analiza poeziei lui Cezar Ivănescu se face în contextul mișcării poetice ambiante, a generațiilor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Uniri, sacrificat pentru ideea „prințului străin”, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de sensibilizare a voastră, prin intermediul unor versuri de calitate, în raport cu teme de interes din istoria națională
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
sau cele care punctează principalele mutații politice și sociale: " Săpăm un vers în inimi și pe zid/ Republica Română Populară/ Și noaptea-n schimb de gardă la partid/ Chiar viscolul părea că-i primăvară" (Istorie.30 decembrie 1947). Genul epic, baladesc este utilizat și de Victor Tulbure ca și de alți versificatori din epocă pentru o astfel de poezie angajată: în Balada tovarășului căzut împărțind "Scânteia" în ilegalitate (1949), se încearcă crearea unor mituri, dându-se poveștii o aură legendară (ochii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la confidențele făcute toamnei într-o lume la marginea dintre real și fantasmatic (farmacistul din colț posedă în fiolele lui bucăți de cer și paradis, toamna personificată bate-n geamul poetului, dar acesta e incapabil să-i descifreze mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora de parabolă. Textele lor capătă aspect alegoric. Este un univers fantasmatic cel pe care-l creează la limita dintre real și imaginar. Tonalitatea este incantatorie, balada fiind adesea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau: „...prin Macedonski am reușit să-l înțeleg mai bine pe Bolintineanu, iar prin Adrian Maniu pe Duiliu Zamfirescu, ca și cum cei din urmă ar fi influențat pe cei dintâi“; la fel, I. Negoițescu urmărește „influența“ lui Ion Barbu asupra ritmurilor baladești ale lui Coșbuc, a lui Pillat, Arghezi și Voiculescu asupra lui Dosoftei sau a „friabilității sublime“ din Câinele din Pompei al lui Blaga asupra aceleia din Sonetul psalmic al lui Cipariu etc. O viziune profund borgesiană, defrișând noi căi „retroacțiunii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
limbajul eminamente oral etc. potrivit conținutului ce se caută pe sine. O trăsătură comună a multor poezii este caracterul lor epic, semnalând uneori chiar prezența anecdoticului. Combină uneori liricul cu epicul. Rezultatele obținute de poet în domeniul lirismului de tip baladesc, fără a fi remarcabile, merită totuși a fi relevate, deoarece vădesc în creația lui Labiș pe un bun mânuitor al uneltelor poetice, versul lui câștigând în suplețe, în capacitatea de a sugera concretul. Volumul de debut, „Primele iubiri”, reprezintă în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
originar din județul Hunedoara, a avut, cu siguranță, cea mai durabilă influență asupra artei cinematografice autohtone. Filmul, creat după nuvela lui Nyírő József, spre deosebire de obiceiurile vremii, nu a fost realizat în condiții de studio, ci în natură, într-o tonalitate baladescă, cu un limbaj cinematografic propriu (atunci) neorealismului italian și a stârnit un mare interes la bienala filmului de la Veneția, în anul 1942. Actorul Görbe János a primit imensa șansă a consacrării. Filmul Madona din Călata ("Kalotaszegi madonna") din 1943 avea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din toate cîte au fost premiate de "Cartea Rom." în seria celor douăsprezece! Vezi, cum se laudă doar din motive extraliterare! Pe Valeriu îl cunosc, e un băiat de treabă. Pe Cezar Ivănescu îl stimez mult ca poet, pentru singularitatea baladescă a poeziei sale. Dar nu-mi place cînd devine robul exceselor nepoetice. Măcar de s-ar cîștiga cu ceva cultura română de pe urma tuturor laudelor nemeritate... Mă bucur să te știu mai fără tutun și băutură! Abține-te în continuare, singura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
riguros. După un an apărea Ucenicia lui Ionuț, primul tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente mijlocitoare, informațiile de arhivă nutresc retroviziuni într-o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încununat cu Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie „Mihai Eminescu“ Iași, 1968, ediția întâi. Din anul 1971 a început spectacolele de muzică și poezie, acompaniat de propria-i orchestră, numită Baaad. Cezar Ivănescu reînvia, printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei și muzicii. În tradiția menestrelilor medievali, poetul și-a pus pe muzică versurile, dar a interpretat și poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Charles Baudelaire, Lorenzo de Medici, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pitorească”, „Informația zilei”, „Curierul de Vâlcea”, „Viața Vâlcii” ș.a. I s-au decernat, în 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. De la prima plachetă, Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), apărută în 1974, Ț. cultivă simplitatea expresiei și tonalitatea baladescă. Registrul e variat, cuprinzând, cu egală aplicare, peisajul rustic și plictisul provincial, legendele haiduciei și pantomima de bâlci, cântecul bahic și atmosfera melancolică a hanurilor așezate la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]