281 matches
-
Cojocaru Stelian Constantin - generalul de brigadă Lateș Toader Vasile - generalul de brigadă Mustățea Stan Nicolae - generalul de brigadă Pralea Gheorghe Pantelimon - generalul de brigadă Prunache Gheorghe Dumitru - generalul de brigadă Talanga Ion Ion - generalul de brigadă Teaca Petre Petre - contraamiralul Balica Dumitru Petre - contraamiralul Ivancu Constantin Petre - contraamiralul Petre Ion George. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU --------------------
DECRET Nr. 326 din 20 septembrie 1995 privind trecerea în rezerva a unor generali şi amirali din Ministerul Apărării Na��ionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112789_a_114118]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Balica Victor - Bondoc Nicolae - Cighir Eugenia - Cirdei Ecaterina - Carbunaru Ion - Carbunaru Agripina - Postolache Eugen - Stănescu Cină - Tănase Vasile Daniel - Timofte Petru. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Botezatu Valerica - Chirtes Izidor-Vasile - Condoiu Lucian-Cristian - Dumitru Sanda
DECRET Nr. 463 din 11 septembrie 1996 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115429_a_116758]
-
că vechimea lui coboară cu mult în adâncul istoriei și cine știe, poate se afla acolo și pe vremea când apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Țara de Sus și că frumusețea ei se vede mai ales în interior. Este vorba de Mănăstirea Frumoasa, cunoscută o vreme sub numele de „Galata de Jos” și asta pentru că biserica a fost zidită pe un loc dăruit ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un loc dăruit ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că acest nume îl găsim și în vremea lui Ștefan cel Mare, care, la 15 februarie 1469, a întărit Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că acest nume îl găsim și în vremea lui Ștefan cel Mare, care, la 15 februarie 1469, a întărit Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica din jos de târgul Iași. Iată însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara Moldovei...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica...și ni s-au jeluit...și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut pe locul sfintei mănăstiri...de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul , a rămas numai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de punere a Mănăstirii Sfânta Vineri sub ascultarea Mnăstirii Frumoasa, spune: „...Asemine...privind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și case de piatră și o am înzestrat cu toate ce să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar prin 1741 „de dingios de mănăstire” - adică
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
oftalmologie, după care o vreme au fost încartiruiți grănicerii. Cred că ai băgat de seamă, dragul meu, că iar am probleme. De această dată, cu numele ctitorului „Galatei de gios”(Frumoasa). Mă întreb dacă acesta purta numele de Isac Melentie Balica ori au existat doi boieri, unul Isac și altul Melentie Balica, dar numai unul din ei este ctitorul bisericii.Oricare ar fi adevărul, Frumoasa rămâne frumoasă...Pe curând, iubite prieten. XIII Din scrisorile tale, și în special din cea din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ai băgat de seamă, dragul meu, că iar am probleme. De această dată, cu numele ctitorului „Galatei de gios”(Frumoasa). Mă întreb dacă acesta purta numele de Isac Melentie Balica ori au existat doi boieri, unul Isac și altul Melentie Balica, dar numai unul din ei este ctitorul bisericii.Oricare ar fi adevărul, Frumoasa rămâne frumoasă...Pe curând, iubite prieten. XIII Din scrisorile tale, și în special din cea din urmă, îmi dau seama că dorul tău de meleagurile bătrânului Iași
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sa, doamna lui Ieremia Vodă, trăgând domnia mai curând la feciorii săi, temându-se că se vor întemeia feciorii lui Simeon Movilă la domnia țării, care faptă acelei doamne, apoi, au arătat Dumnezeu cu patimile ei. în anul 1612 Isac Balica, hatman și pârcălab de Suceava, rudă prin căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din moștenitorii averii lui Isac Balica, care nu a avut copii a fost și Ignat Ciogolea, menționat ca mare pârcălab de Hotin în anul 1630. într-un document fără dată este trecut ca proprietar al satului Hudești și un anume Neaniu, rudă cu familia Movilă. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Movilă, înapoindu-se în țară din exil (era fiica lui Ion Movilă, fiul lui Simion Movilă și căsătorită cu Miron Costin cronicarul) a cerut domnitorului să i se înapoieze toate moșiile care au fost ale Movileștilor și ale lui Isac Balica. Ștefan voievod i-a restituit toate moșiile iar Miron Ciogolea stolnicul care avea o parte din aceste moșii a predat la Hudești documentele de stăpânire a lor lui Miron Costin de față fiind și bivvel slugerul Petriceico și Vasile de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile acareturile Magda Prăjescu Lazăr Pitărel Ionel Arvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci, mitropolitul cumpără, la 11 aprilie 1465, de la Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara și cu ștezele care ascultă de acel sat. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la așa numitul Vad, cu moară, Ungureni și Greci, ultimele două schimbate cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea opt sate cu mori și pive, două prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care i-a avut dar și momentul când l-a cunoscut pe Mihail Sadoveanu "un băițoi mare parcă era fiu de lipovan"(p.45). Frânturi din viața cotidiană a Fălticenilor sunt surprinse prin "taraful de lăutari a lui Anghel Balica" alcătuit din opt cântăreți "și mort să fi fost tot te sculai, așa cântau de frumos" (p.46), taraful lui Balica, fiind cel mai vestit din zona Fălticenilor. Un alt episod este cel cu protopopul Gheorghe Zaharian "neam de țigan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de lipovan"(p.45). Frânturi din viața cotidiană a Fălticenilor sunt surprinse prin "taraful de lăutari a lui Anghel Balica" alcătuit din opt cântăreți "și mort să fi fost tot te sculai, așa cântau de frumos" (p.46), taraful lui Balica, fiind cel mai vestit din zona Fălticenilor. Un alt episod este cel cu protopopul Gheorghe Zaharian "neam de țigan și nici n-are obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu" (p.55). Un episod interesant aproape necunoscut este cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
foarte frumoasă și vorba lui M. Eminescu, [11] era fragedă ca o floare albă de cireș. Era frumoasă, s-o rupi în genunchi! Când își sărbătorea Iorgu Mironescu patronu lui la Sfântul Ghiorghi, venea taraful de lăutari a lui Anghel Balica, alcătuit din 8 cântăreți și mort să fi fost, tot te sculai, așa cântau de frumos. Cine lua parte la sărbătorirea patronului lui Iorgu Mironescu? Dl.Costică Mălinescu, om foarte frumos și de petrecere, cu Dna lui, Maria, tot frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cântece, ca: "Din Ploești până-n Gheboaia, M-au bătut vântul și ploaia Lasă vântul să mă bată Și soarele să mă ardă!" Cântau niște valsuri pline de farmec, să tot dansezi la nesfârșit, nu niște fâțâituri ca acum. Iar Anghel Balica [12] cânta din gură și din neîntrecuta lui figură, de te fermeca. Eu ascultam și priveam cu mare drag la tinerii care dansau cu prea mare drag. Și ținea petrecerea, din noaptea dinainte de Sfântul Gheorghe și până a doua zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mari pentru mine, care n-aveam nimic. Și Anghel Balica cânta din gură, după sufletul fiecărui petrecător. Și eu mă uitam drept în gura lui, pare că îl văd chiar acum, cum cânta. La toate petrecerile mari era chemat Anghel Balica, cu taraful lui de cântăreți era cel mai vestit din Fălticeni. Am dansat și eu în tinereța mea foarte mult, că mi-a fost foarte drag să dansez valsuri, mai ales în tovărășia unei domnișoare și doamne foarte frumoase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]