274 matches
-
Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, 1973; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 58-60; Crohmălniceanu, Literatura, III, 226-258; Manu, Sinteze, 62-85, passim; Micu, „Gândirea”, 945-954; Oprea, Incidențe, 29-33; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 48-56; 13 Rotonde 13, București, 1976, 187-203; Balotă, Universul, 49-63; Ionescu, Romanul, 110-127; Mihăilescu, Conceptul, I, 433-440, passim, II, 17, passim; Papahagi, Exerciții, 98-102; Săndulescu, Continuități, 252-257; Simion, Scriitori, II, 369-390; Zaciu, Teritorii, 173-176; Martin, Identificări, 103-138, 158-188; Cioculescu, Itinerar, IV, 333-338; Petru Vaida, Interpretarea filosofică a timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
critice), Craiova, 1947; Manolescu, Lecturi, 114-146; Negoițescu, Scriitori, 163-167; Ciopraga, Portrete, 154-172; Regman, Cărți, 235-251; Martin, Poeți, I, 20-28, II, 19-24; Manolescu, Metamorfozele, 92-97; Piru, Panorama, 41-48; Tomuș, 15 poeți, 127-152; D. Micu, Ion Pillat, LL, 1969; Pillat, Mozaic, 231-253; Balotă, Labirint, 45-69; Doinaș, Diogene, 60-65; Papadima, Scriitorii, 218-226; Păcurariu, Clas. rom., 196-201; Ulici, Recurs, 91-98; Victoria Ana Tăușan, Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Carianopol, Scriitori, I, 37-53; Cioculescu, Itinerar, I, 232-235, IV, 427-432, V, 470-480; Săndulescu, Citind, 150-159; Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
15. Baayen RH, Piepenbrock R, Gulikers L. The CELEX Lexical Database. Linguistic Data Consortium, University of Pennsylvania. 2005. 16. Badgaiyan RD, Posner, M. I.Time course of cortical activations in implicit and explicit recall. J Neurosci. 2003. 17î12): 4904-4913. 17. Balota DA. Chumbley, J. I. Are lexical decisions a good measure of lexical access? The role of word frequency in the neglected decision stage. J Exp Psycho: Human Perception and Performance. 2006; 10: 340-357. 18. Beaton AA. Dyslexia, reading, and the
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
1961, 4; Eugen Simion, Imagine și convenție în poezie, GL, 1962, 28; Valeriu Cristea, „Stelele dimineții”, „Romanian Review”, 1965, 2; Voicu Bugariu, „Tânărul meu Ulise”, AST, 1966, 4; Marian Popa, „Tânărul meu Ulise”, GL, 1966, 46; Regman, Cărți, 182-185; Nicolae Balotă, „O colibă sub fereastra ta”, RL, 1971, 35; Victor Corcheș, Poezia lui Traian Coșovei, TMS, 1971, 12; Traian Dumitrescu, Câteva repere ale reportajului și liricii lui Traian Coșovei, „Presa noastră”, 1978, 8; Șerban Cioculescu, „Dobrogea de aur”, RL, 1978, 48
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
se numește și azi în istoria literaturii, "Cercul literar de la Sibiu". Mai corect ar fi "de la Sibiu/Cluj"; în plus, toți erau mai mult pe la București în momentul respectiv. Adică: Negoițescu, Doinaș, au venit Cotruș, Cornel Regman, puțin mai târziu Balotă, veneau des cei doi veri Stanca Radu și Dominic -, I.D.Sârbu; și mai erau și alții, de valoare cu totul asemănătoare. Ce m-a frapat la acești oameni? Ce descoperire am făcut? În primul rând că erau puțin sub nivelul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
asemenea «fenomen originar» al artei și al esteticii. A merge la «sursele înseși ale forțelor creatoare», a descoperi un punct origo, un «sens profund al operei de artă», un arhé al artei, iată ambiția autorului tezei despre creația artistică. NICOLAE BALOTĂ SCRIERI: Goethe. Câteva aspecte, Cluj, 1932; Max Dessoir, estetician și filosof, Cluj, 1933; Essai sur la création artistique. Contribution à une esthétique dynamique, Paris, 1935; ed. București, 1972; ed. (Eseu despre creația artistică. Contribuție la o estetică dinamică), tr. Cristina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
literare, ianuarie 1978) „Și viața lui se va-ntrupa-n lumină Înveșnicită-n sacrul înțeles Că patria se vede-n el, deplină, Și că privirea țării l-a alesă“ („Cel ce privește-n ochii țării sale“, Cronica, 24 ianuarie 1986) BALOTĂ Ileana „În compozițiile mele de mari dimensiuni, destinate unora dintre importantele edificii publice, am ales soluția unor imagini sinoptice, al căror motiv central - drumul României pe calea progresului - să fie redat prin imagini-efigie ale noilor timpuri devenite embleme ale României
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Elena Ceaușescu, în semn, totodată, de omagiu și adâncă prețuire a muncii și activității dumnealor pe tărâmul vieții politice, al practicii revoluționare, al științei și gândirii filozofice.“ („Moment drag inimilor noastre“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 7 ianuarie 1989) BALOTĂ Nicolae „Azi, când poetul a pierdut-o pe aceea pe care a cântat-o fără încetare, pe tovarășa sa de viață Elsa Triolet, el n-a rămas singur. Poet total și militant al cauzei comuniste, el este înconjurat de căldura
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
cu trimiteri la universul copilăriei) este considerată de el tot din unghiul absenței unui „sens util”, ca ieșire, deci, din sfera pragmaticului într-un spațiu de pură incantație, straniu-soteriologică. „Întreaga suspiciune avangardistă la adresa verbului pare să fi dispărut” - sesizează Nicolae Balotă; dar numita „magie” nici nu era în opoziție cu spiritul avangardist, de vreme ce indica un mod cvasi-gratuit de eliberare din convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este însă faptul că Ilarie Voronca e, ca să zicem așa, mai „artist” decât
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
LCF, 1984, 12; Costin Tuchilă, „Contratimp”, LCF, 1984, 12; Voicu Bugariu, „«Aventuri» aproximative”, RL, 1984, 40; Constantin Sorescu, „«Aventuri» aproximative”, SLAST, 1985, 1; Artur Silvestri, „«Aventuri» aproximative”, LCF, 1985, 6; Teodor Vârgolici, Avatarurile unui destin literar, RL, 1986, 35; Nicolae Balotă, „«Aventuri» aproximative”, RL, 1987, 23; Popa, Ist. lit., II, 1019; Dicț. scriit. rom., III, 349-350. A.Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
și Le Mans. Din 1987 i se acordă azil politic în Franța; din 1990 i se aprobă cetățenia franceză. În prezent trăiește între Nisa și București. Toată această experiență n-a reușit să-l abată pe profesorul și comparatistul Nicolae Balotă de la idealitatea crezului său în omenie, în frumusețea cordială și hăruită a scrisului. Ca și atunci când dădea la iveală cărți provocatoare începând chiar din titlu "Euphorion" (1969), "Urmuz" (1970), "Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice ale secolului XX" (1974), "Opera lui Tudor Arghezi" (1979) ș.a. opunând, așa cum mărturisește în superba culegere de eseuri "Parisul e o carte" (Editura F.C.R., 1994), "barbariei", ordinea Verbului. Nicolae Balota continuă sa-si captiveze publicul nu numai prin memorialistică tip "Caietul albastru", 1998, reeditat în 2000 și 2007, ci și prin studii de istorie literară, exegeze și eseuri precum "Prozatori români ai secolului XX", "Eminescu, poet al inițierii în poezie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
30 în frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în același timp. Monografia lui Nicolae Balotă reface itinerariul unei opere deschise, disociindu-se de Al. George, care crede că "Urmuz e un nume propriu de convenție sub care se adăpostesc o sumă întreagă de legende". Monografia este operă de pionierat, mai ales în condițiile lipsei de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
titanic de cunoaștere. Și nu este vorba, nici pe departe, de repetarea unui destin. Spre deosebire de Mircea Eliade, la care predomina spiritul științific în tot ce întreprindea, inclusiv în modul riguros și eficient de a se construi pe sine, la Nicolae Balotă conta mai mult decât orice, în anii adolescenței și tinereții sale, o beatitudine a lecturii, cu atât mai greu de înțeles cu cât era practicată (trăită) într-un climat de grotescă austeritate proletară. La treizeci de ani, Nicolae Balotă este
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
discernământ politic. Înclinăm să credem că, mai curând, însuși cultul său pentru lectură - care presupune liniște, diversitate a opiniilor, comunicare afabilă cu semenii - a dus la o repudiere a extremismelor, însoțite întotdeauna de acte de vandalism și de urlete. Nicolae Balotă detesta tot ceea ce perturba actul lecturii. Tânărul savant nu numai că nu rămâne indiferent la dezastrul civilizației românești, dar înregistrează chiar, cu un fel de panică, semnele obișnuirii cu răul: "Amenințarea continuă și anxietatea permanentă se tocesc. Nu mai suntem
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
ai unei doamne, vocea "de gen incert, între bărbat și femeie" a maestrului, clamând interogativ: "Cine-i?" Dintr-o antologie, oricât de severă, a portretului literar românesc, n-ar putea să lipsească portretele de o ironie fastuoasă făcute de Nicolae Balotă unor scriitori români. În ultimii ani, scrisul lui Nicolae Balotă s-a schimbat sensibil. Nu este vorba de crearea unei noi identități literare, ci de cucerirea unei mai mari libertăți de exprimare. Criticul și istoricul literar preocupat exclusiv de situarea
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
cu un singur interpret În 1994 a apărut un volum mai puțin obișnuit, greu de clasificat, care (poate tocmai de aceea) nu a fost suficient comentat de criticii literari. Este vorba de volumul Parisul e o carte, în care Nicolae Balotă apare, pentru prima oară, în ipostaza de eseist-memorialist. Puține sunt în literatura română scrierile care să aibă atâta autenticitate a trăirii actului cultural, atâta lirism și atâta farmec. Așa cum miile de frunze ale unui arbore îi măresc acestuia, până la proporții
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
teoria despre falsificarea trăirii prin cultură cade (încă o dată), dezmințită concret de această fastuoasă demonstrație de extindere, intensificare și nuanțare a existenței cu ajutorul cărților citite. Este suficient să parcurgem, ca să ne convingem, eseul memorialistic Mirosurile Parisului. În cuprinsul lui, Nicolae Balotă inventariază parfumurile, izurile și miasmele din diferitele locuri ale faimosului oraș, dar cum?, nu folosindu-se exclusiv de mirosul său fin, ci activându-și imensa memorie culturală, care completează printr-un fel de reverberație mirosurile propriu-zise cu mirosuri abstracte, inaccesibile
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Subiectele" sunt de fapt pretexte. Adevăratul scop al tratării lor îl constituie valorificarea culturală a existenței. Atitudinea solemnă, uneori sacerdotală a eseistului, marchează tocmai această intrare într-un alt spațiu, calitativ diferit de cel al vieții de fiecare zi. Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raționalității în obscuritatea manifestărilor omenești iraționale - de la cele instinctuale și până la cele artistice. Este un raționalist care nu sacrifică însă complexitatea existenței, ci o face inteligibilă și suportabilă. Cărțile sale
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
table de materii, titluri mult mai cunoscute, utile, se amuză (cred!) Marian Petcu, „unei mari diversități de specialiști” interesați de trecutul jurnalismului românesc. Iată câteva doar: „Ardeiul” (Tulcea), „Bomba cotidiană” (Brăila), „Bufnița” (Tecuci), „Bumbușca” (Orăștie), „Ciupagul” (Bucureș ti), „Ghilușul” (Comuna Balota), „Grăgarul” (Dorohoi), „Kikirezu” (Bucureș ti), „Kukurigu” (Brăila), „Măciuca” (Brăila), „Măseaua” (București), „Pantoful” (Brăila), „Scabergea” (Buzău), „Stamba” (Craiova), „Trenul român” (București) etc., etc. Se îndoiește cineva că aceste efemeride publicistice nu cuprind „informații relevante” privind istoria genului în cultura românească? Let
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
de atitudine, și anume cel cu Mircea Zaciu. Regretatul critic declară , calmant, că în jurnalul său transcrie "cu mare fidelitate ceea ce am simțit, trăit și însemnat în momentul respectiv". Adică fără a interveni ulterior, "așa cum procedează Livius Ciocârlie sau Nicolae Balotă sau alți autori de jurnale , adică să introduc paranteze, subsoluri sau adaosuri, care să arate atitudinea mea de astăzi față de evenimente, situații, personaje din trecut". Ar fi lăsat textul "așa cum l-am consemnat", dar, atît de precaut, "cu mici retușuri
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
mai văzut, în anii cînd toți fotografiem, mai bine sau mai rău, perspective, înălțimi, pavajul unei străzi tras în poză. E, îngustîndu-se spre infinit, strada Matei Corvin, cea pe care calci, cea pe care au călcat, ilustrînd vorbele lui Nicolae Balotă despre un Cluj pierdut, și regretat. Un Cluj care are pietrele, dar și-a pierdut pașii. Mare parte din volum e din ecouri. Pe cît e amintirea unor vremuri de lipsuri cîrpite cu încredere (de pildă, memoriile lui Valeriu Anania
Arizona Dream by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7293_a_8618]
-
Nicolae Balotă Lui Thomas Mann in memoriam Na, junger Herr...?" Deși, "tânărul domn", căruia i se adresa întrebător paznicul cu favoriți al Palatului Bruckenthal, nu avea decât cinci ani, momentul i se părea copilului atât de solemn încât, dacă ar fi putut
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Nicolae Balotă Sunt ore, în această lungă seară a vieții mele, în care aprinzând lustrele amintirilor, revăd iarăși și iarăși rotindu-se în jurul meu acel cerc al prietenilor dispăruți printre care mi-am început viața. Viața întru literatură, căci cerchiștii din Sibiul
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]