1,700 matches
-
util și transparent, ediția se constituie într-un autentic instrument critic și de cercetare literară. Ea evidențiază tectonica ascunsă a operei, punând laolaltă, pe masa cititorului, opere despărțite de decenii și invitând critica literară la relectură. Perspectiva istorică, spun o banalitate, modifică nu numai judecata de valoare, cât mai ales felul în care citim opera. Atât timpul care s-a scurs, cât și contextul întregului operei - diferit de cel al volumului individual - sunt elementele care fixează interpretarea scriitorului, pe care critica
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
un om deosebit. Am avut seri și nopți întregi de discuții superbe și iluminatoare... Apoi Esrig a plecat, si a trebuit să-mi continuu meseria în condițiile pe care le aveam... Viață și cariera mea au avut momentele lor de banalitate... Nu le regret, n-au depins de mine. Dacă regret că am refuzat rolul Ilie Moromete? Da. Acum, da. Îl iubeam prea mult pe Ilie și mi-a fost frică să nu-l ștric.(...) La actoria de film m-am
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
dori, așadar, să v-o pun este: cum s-a produs această schimbare de atitudine sau, mai degrabă, aceasta deplasare de accent? - Frază care spune că "literatura este făcută deopotrivă din structuri lingvistice și din istorie și idei" este o banalitate. Atîta doar că, multă vreme, mai ales in Franța, a existat o anumita neglijență privind studiul formelor și structurilor literare. Iar cînd am ajuns eu în Franța, în anii șaizeci, am fost frapat de această carenta, de absență interesului pentru
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
cu interioare kitsch; peste cinematografe proletare și filme cu "gerarfilip". Demnă procreatoare a lui Mircică, "mămica" este și ea posedată de demonul fantasticului. Purtându-și imprimat pe trup, ca pe un destin, emblema pigmentată a fluturelui omniprezent, Maria plutește deasupra banalității meschine a vieții ei de muncitoare și trăiește într-un București oniric. Se avântă în feeria spectacolelor, identificându-se până la delir cu personajele lor sau explorează înfiorată lumea larvară a cavourilor. Dar ce altceva reprezintă "mămica", decât componenta feminină a
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
face din perspectivă morală sau justițiară. Tonul lui e constatativ și egal, ceea ce îl face cu atît mai rezonant. Inside Terrorism nu este o cronică a vărsării de sînge, a răului în sens shakespearean, și cu atît mai puțin a banalității răului, ci o strălucită prezentare a însuși felului în care crima poate fi abordată din perspectivă amorală, non-etică. Sau, mai grav, a felului în care crima își descoperă justificări morale. Bruce Hoffman -Inside Terrorism, Columbia University Press, New York, 1999, 288
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
de sursă orală; foarte interesante sînt, din acest punct de vedere, listele de discuții sau paginile în care "vizitatorilor" li se cer sugestii și comentarii. în genere, impresia dominantă pe care o creează "conversațiile" scrise, pe teme generale, e de banalitate; multe dintre mesaje sînt inutile, repetitive, neinteresante. Ele sînt totuși relevante din punct de vedere lingvistic, cel puțin în măsura în care atestă "în direct" limbajul tinerilor, stilul colocvial contemporan. Desigur, cei care comunică prin aceste mijloace reprezintă doar un segment relativ limitat
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
cazul!)". Se simte victima unui mediu neprielnic, a unei anomalii istorice pe care nu se sfiește, în anii totalitarismului, a o indica în realul său teratologic: "Asta e viața pe care o duc, banală și mizerabilă. Și în cutele acestei banalități stăruie drama prelungită a lipsei de libertate și dezgustul, uzate și ele în așteptare și neputință. Nu se poate explica și aparent e neverosimilă senzația acestui infern gogolian și kafkian totodată care durează complicat și de neînvins în preajma noastră. Singura
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
un duplicitar, ci un mare sensibil disimulat. Duplicitatea implică urmărirea unor interese pe care cel ce s-a mărginit doar a "visa" "succesele" ce l-au ocolit, e limpede că nu le-a avut în vedere. O asemenea poză a "banalității" asumate cerea, totuși, sacrificii. Neîndoios, ea corespundea uneia din laturile structurii morale a autorului, deși bloca o altă latură, cea dinamică, rebelă la conveniențe, răsturnătoare de clișee. Prin jurnalul său, Victor Felea își propune a o reabilita pe aceasta din
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială devenind pentru el o tehnologie și un scop în sine, cu justificări incomprehensibile dincolo de ura furibundă și primitivă a unor anti-oameni (nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar mediocru și birocrat), ridicată la rangul de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul din cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al unei lucrări intitulate Abuzurile
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
pun pecetea asupra unei neurastenii progresive, prin forma filosofică abisală și vag mistică pe care o iau anxietățile bolnavului. Dilatarea maladivă a vieții interioare se produce în aceste direcții." Cred că această din urmă caracterizare e mai dreaptă pentru că dincolo de banalitatea reflexiilor interioare ale personajului, acută e aici numai autenticitatea agitației sufletești și a febrei mintale. Neputința de a suporta oamenii, fuga permanentă de ei, atracția pentru înmormîntări în alaiul uneia alăturîndu-se, bucuros și recules. Dar și această din urmă predispoziție
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
versuri ce respiră romantism suav, ca în poemul de iubire dedicat Aidei: "o clipă de abundență a ființei/ reînnoite de pulberile senine ale primăverii/ pe spinarea viselor iubito/ în rochița tandreții de vata de zahăr", dar și ironie, și deriziunea banalității: "aici e necesar/ să ai nume leafa nevasta/ niciodată câine tobe metafizice/ poeme balcoane ermetice". Într-un univers citadin, uneori alienant care îți dă senzația că "apocalipsa s-a inventat în vatra luminoasă", un spațiu în care poetul vede un
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
noroc de prostie: șunci și destine de porc/ viața pe cancioc și mistrie/ meserie care se sparge în zidire de viu și de morți". Bășcălia balcanică și umorul negru, duritatea și tragismul cuvintelor se traduc în imagini ale prozaismului și banalității alienante, imagini ce amintesc de Ezra Pound și de alte influențe de peste ocean. Cu o mai profundă și mai clară raportare a sinelui la universul de kitsch postmodern al zilei de astăzi, Traian Coșovei scrie în metaforele deriziunii despre temele
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
zonă neutră de analiză: spațiul politic e dominat de un patriotism pe care fiecare îl înțelege cum vrea, și dacă romanul debutează cu "chestiunea daunelor publice" el se încheie cu visul erotic al socialistului Eugen Botez, semn că într-o banalitate mai mult sau mai puțin întîmplătoare, virusul absurd al schimbării nu produce în istorie mai mult sau mai puțin de o frîntură de sens. Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
Luminița Gheorghiu, cu autenticitatea care o caracterizează întotdeauna). Filmele cu o asemenea structură "dispersată" au, în cele mai bune cazuri (Ioseliani, Roy Andersson) o puternică organicitate; or, în acest Haneke, firele disparate nu se leagă într-o unică revelație, muzica banalității nu conduce nicăieri, filmul pare călduț și risipit la suprafața lucrurilor. E adevărat că, pentru un critic român, recepția imparțială a filmului e bruiată, mai ales atunci cînd Haneke o urmează pe cerșetoarea expulzată, din Franța, acasă, în nordul României
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred mulți) în contextul relației doctorand-coordonatori. O carte care mulțumește pe aceeași pagină de gardă comisiei, care citează abundent și laudativ din aceeași coordonatori, cîteodată adevărate banalități, pierde inevitabil din rectitudinea și autonomia pe care ar trebui să le aibă ca volum de-sine-stătător. În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
oferă șansa unică de a putea surprinde, în detalii infinitezimale, cristalizarea materiei și viziunii viitorului roman, întocmai cum am urmări, au ralenti, stadiile metamorfozei unei lepidoptere de la omidă la fluture. Ceea ce fascinează este tocmai caracterul de eboșă al nuvelei noastre, banalitatea și stîngăcia acestui crochiu, pe scurt nedesăvîrșirea, căci se știe, "divina necesitate de imperfecțiune (...) divina prezență a imperfectului, a viciului și a morții în paginile scrise" de care pomenea Francis Ponge, poate deveni uneori surprinzător de productivă. Faptul că personajele
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este cea de repetiție, rutină, banalitate, care sfîrșește cel mai adesea în plictis. Ea este legată de o anumită ciclicitate (...) și este exprimată adeseori prin termenul rutină a cărui înrudire cu roata ori cu ruta ne trimite imediat la imaginea unui drum în formă de cerc
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
a State of Emergency. Poetul american este de astfel amintit într-un poem (Ultramarină) - mai precis, e evocat episodul morții acestuia ("...te/ întreb cu ce-o fi fost îmbrăcat Frank O'Hara/ cînd l-a izbit grapa"). Acidentul, sinistru în banalitatea lui, devine efigia acestei lumi care, pregătindu-se să "se care", se trezește într-o bună zi golită de viață. Sub pasta groasă de umor rece, sec, sub aparenta lipsă de miză a acestor "fragmente de concret" se află mereu
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
din păcate, spațiul nu permite reproducerea unor citate destul de lungi ca acestea să se poată observa bine). E interesant cum - sub presiunea rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură) ca și în alte scrieri literare, parcă prin minune. Lungile serii de banalități, citatele excesive din cărți și publicații, unele reflecții neîndoielnic marcate de "gândirea medie" a anilor când au fost notate se amalgamează cu nu mai puținele elanuri de cugetare inspirată și sensibilă, cu visarea, cu luciditatea în fața realităților politice și sociale
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
tare de tot, pentru că nu înțelegeam, nu, puteam să îmi închipui orice, pe cînd, în asta românească, înțelegeam tot. Și înțelegeam că-i un prost ăla care a scris-o, că nu știe pe unde e, că e de o banalitate nemaipomenită, care nu te cutremură, pe care n-o transmiți nimănui, și degeaba o faci, că nu de-aia te-ai născut pe lume, și că noi, poeții, ne-am născut să suferim, unul suferind ca Eminescu și altul ca
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Altădată medita în stilul lui paradoxal care, în faza sa franceză, îi va deveni caracterizant: "Trebuie să te gîndești zi și noapte la Dumnezeu, pentru a-l uza, a-l termina în tine. Atîta vreme cît el va rezista la banalitate, trăiești în imperiul lui fără putință de scăpare. Nu ne putem elibera de el decît chemîndu-i cu insistență prezența, pentru a ne obosi și a-l face superfluu". Și, în sfîrșit, această meditație plină de sensuri pentru convingerile sale, de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
doua obiecție ridicată de contemporani a fost ambiguitatea mesajului și a judecăților. Ca și în cazul apolitismului, Judt consideră că tocmai faptul de a nu moraliza pe tema nenorocirii și lipsei de rezistență a oamenilor reprezintă o calitate a romanului. Banalitatea răului de care a vorbit Hannah Arendt este ilustrată perfect în alegoria camusiană de acum cincizeci și cinci de ani. Secolul 21 și Nietzsche Un sextuplu număr pe ianuarie-iunie 2001 inaugurează o nouă-veche publicație: Secolul 20 devine Secolul 21. Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Rodica Zafiu Unele forme și construcții populare și familiare, folosite tot mai mult în limbajul standard, nici nu ne mai atrag atenția. "Banalitatea" lor ascunde adesea aspecte foarte interesante din punct de vedere lingvistic, dar care au fost mai puțin discutate și analizate. în textele publicistice actuale apare, de exemplu, destul de des, o construcție foarte obișnuită a limbii vorbite, în care adjectivul bun
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
căutare care scoate la suprafață și o perlă, și o scoică, și o pietricică șlefuită. Și liniile mici și liniile mari, și detaliile și rama au o valoare egală, ca în viața de zi cu zi, trăită cotidian în adîncul banalității ei, cu clipe însă de bucurii, de revelații, de mici cutremure și reașezări. Un fanstastic existențial compus din suișuri și coborîșuri, din gesturi și cutume, dintr-o liniște neliniștitoare, din acumulări și devieri, din piste false pe care o apuci
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]