262 matches
-
ai grijă cum le aranjezi. Toaibă și Urecheatu erau numai ochi și urechi. Peste tot, liniște deplină. Când s-a auzit o plescăitură în apa pârâului - semnalul că Trestie și-a terminat treaba - cei doi au pornit către el. Am bandajat bine podul, iar cablurile le-am dus până la salcia din dreapta drumului. Bine, Trestie. Acum îi acum, fraților! Ia să ne gândim cine poate fi <inamicul? - a întrebat Toaibă. N-ai băgat de seamă că lipseau doi oameni din pluton? - a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un pietroi. I-a făcut pe voie. Apoi s a așezat pe marginea cuptorului, cu capul între palme. Tare mă mai doare pălitura de la frunte. Mai bine m-aș duce la moașă, să vadă ce-i acolo și să mă bandajeze. Dacă așa crezi tu, du-te, Marandă. După plecarea ei, pe Toaibă l-au năpădit gânduri și gânduri... Întâi s-a gândit la zbuciumul bietului cal ca să scape de urgia focului. Apoi cine știe pe unde aleargă încă îngrozit? Cel
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nimeni. Și tu ce zici, să merg sau să nu merg la primărie? Trebuie, că altfel trimite milițianul și te ia pe sus. Bine, omule... Să nu uiți să-ți iei cârja, că doar te-ai pălit la piciorul rănit. Bandajează-l și matale cât poți mai tare. Eu am plecat, că or trimite după mine. Uite aici o coajă de pâine și ceapă, să nu miroși a rachiu... Aproape de chindie, cu piciorul înfășurat în bandaje și cu cârja bocănind abitir
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui mare și vechi. Era o cameră de pe vremea lui Matusalem și el stătea cu capul pe pernă, cu o pijama cum poartă Celso și Daniel, zîmbindu-i și spunîndu-i m-am lovit rău. Îi puseseră atele la braț și-l bandajaseră pe deasupra, nu putea să le scoată decît peste două săptămîni. Julius stătea de cîteva ore pe fotoliul acela incomod, plin de arcuri rupte, unde-l pusese să stea bunicuța În timp ce ea se dusese să le pregătească ceva de mîncare. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și e prea greu pentru mine.” Mișcat de cuvintele copilului, șoferul a înghițit cu greu nodul pe care-l simțea în gât. Rapid, el a ridicat copilul handicapat înapoi în scaunul său, apoi a luat o batistă și i-a bandajat zgârieturile și tăieturile. Totul arăta ca și cum ar fi făcut o treabă bună. „Mulțumesc și Domnul să te binecuvânteze” i-a spus copilul recunoscător, străinului. Prea mișcat pentru a mai putea vorbi, omul pur și simplu a privit copilul cum împingea
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
Totul era pus la cale. — Dă-te jos din mașină. — Vezi, spuse domnișoara Annie printre zăbrele. Au început din nou. Ușa din spate a mașinii se deschise și o pereche de cizme mari călcară jos pe trotuar. Capul nebunului era bandajat. Părea obosit și palid. — Nu vreau să locuiesc sub același acoperiș cu o femeie ușoară. Sunt șocat și rănit. Propria mea mamă! Nu-i de mirare că te-ai pornit împotriva mea cu atâta înverșunare. Presupun că te folosești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vîrste, cu față lungă, ochi triști, bine ras, fără tatuaje. Mai mult delegat decît protestatar. — Pe bune, crezi că cineva se poate declara așa, pe loc? Trage cu ochiul În barul din spatele femeii și Îl vede pe puștiul cu ochiul bandajat lîngă un automat, părînd nehotărît. Puștiul ridică ochii și Wakefield Își flutură mîna În semn de salut. Portărița se Întoarce și Îl vede pe puști răspunzînd, la rîndul lui, cu o fluturare de mînă. — Okey, spune, Îi cunoști pe răniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a condus la infirmerie. Gaston era acolo. Aveau impresia că nu-l mai văzuseră de foarte mult timp. Îmbrăcat cu același costum prea mic pentru el, stătea pe marginea patului, cu capul vârât între umeri. Fața lui de cal era bandajată de data aceasta. Rana de la frunte nu părea prea mare. — Gas-san! Recunoscându-l pe Takamori, Gaston s-a repezit spre el. I-a întins mâna uriașă și i-a strâns-o cu putere. — Zău că am fost îngrijorați din pricina ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Takamori. Takamori și-a dat imediat seama că francezul îi ascundea ceva, că era ceva ce nu voia să-i spună. — Gaston, am ajuns în Shibuya, îl anunță Tomoe. Îți amintești de Shibuya, nu? — Oh, Shibuya! Și-a lipit fruntea bandajată de geam și a privit afară, atent, la străzile luminate puternic, ca și când ar fi căutat ceva. Și aici cerul părea cuprins de flăcări de neon. — Sensei! bâigui Gaston, trist. — Sensei? Adică Higurashitei-san? — Da. O fi cu el câine-san? — Câine-san? Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o vertebră zdrobită. Vă era atât de rău Încât cereați morfină. Dac-aș fi putut, v-aș fi dat-o, chiar dacă dumneavoastră nu aveți nevoie de morfină, ci de un avocat. Emma nu mai mersese la policlinică pentru a fi bandajată. — A, bine, exclamă sergentul, chiar dacă poate n-ar fi trebuit s-o spună. Însă existența unor antecedente ajuta mult. Cazul părea delicat. Blonda denunța un polițist, un agent principal, din serviciul de escorte. Va fi foarte util. Când ați prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
alta zi am ieșit la plimbare și am văzut că cineva se ascundea în tufiș. Era un iepuraș cu un picior rupt. Era slab și pufos. I-am dat o felie de lazania. Se simțea mult mai bine. I-am bandajat piciorul. El a spus: Mulțumesc, că m-ai ajutat! Cu plăcere! Cum te cheamă? a întrebat Garfield. Urechilă! Dar pe voi cum vă cheamă? Întreabă iepurașul. Pe mine mă cheamă Celestina, iar motanul meu este Garfield. Iar acum noi trebuie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu o mișcare scurtă și sigură, ca și cum ar mai fi făcut asta de sute de ori, ca și cum ar fi știut foarte bine ce face, povestea ea. Ruben a urlat și lui Iacob i-a căzut cuțitul din mână. Repede, a bandajat rana cu fașele de la Ada și a înfășat copilul foarte strâns, așa cum numai bărbații știu să înfeșe. L-a dus înapoi la femei, șoptind în urechiușa perfectă a lui Ruben vorbe pe care nimeni altcineva nu le putea auzi. Cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
MACABEUS (Speriat.): Unde să te duci? PARASCHIV (Începe să-i rupă în fâșii cămașa lui MACABEUS.) MACABEUS: Ce faci? PARASCHIV: Fac fâșii. MACABEUS: Da’ de ce n-ai rupt din cămașa ta? PARASCHIV: Tacă-ți fleanca! (Pauză; PARASCHIV începe să-l bandajeze pe MACABEUS; întâi fața, apoi gâtul, apoi mâinile.) MACABEUS (Încet.): Puteai totuși să rupi și din cămașa ta. PARASCHIV: Gura! (Pauză.) MACABEUS: Mi-e foame... PARASCHIV: Aș! MACABEUS: Mi-e o foame grozavă. PARASCHIV: Minți. N-are cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
strângă, cu toată puterea sa, până când osul, de la prima Încheietură, a făcut: cranț! Gugu a răcnit ca-n gură de șarpe, și toate ospătărițele iau sărit, În ajutor, cu fețe de mese și cu altfel de cârpe, spre a-l bandaja. Pe când, Valică, om cu scaun la cap, a scos capătul degetului din gură, l-a Înfășurat Într-o batistă, apoi, șia luat ochiul de geam și l-a Îmbiat, pe cumătru: hai, mă, că o să găsim noi o bere ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Erau scoși câte opt... „Poate ne împușcă“, spunea unul. „Ne duc la zid și ne împușcă tot câte opt...“ „Nu ne împușcă“, zicea altul, „pe unii i-a dus la spital, ce rost avea, dacă tot îi omora, să-i bandajeze mai înainte ?“. „Poate că nu-i duce la spital.“ „Ba da“, spunea Rada, ca-n vis, „pe mine m-au adus în dubă cu unul pe care l-au lăsat la spital“. Nu le mai spuse că era, săracu’, mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și se aplică pe neg. Bandajul se Înlocuiește de mai multe ori pe zi, până ce negul dispare. Se freacă negul cu lăptuca iepurelui, de mai multe ori pe zi. Se aplică pe neg sucul unei tulpini de păpădie, apoi se bandajează. Tratamentul se repetă până ce negul dispare. Se unge negul cu saramură, În care s-a stors zeamă de lămâie. Se aplică pe neg planta pleaftura țiganului, muiată În apă sau se unge cu apă tare. Se aprinde o bucată de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se lasă acolo o zi și o noapte. Se pot menține și comprese dintr-o infuzie 50 g la un litru de apă în clocot. Brassica oleraceea (varză albă). Frunzele au efect cicatrizant. Se pun frunzele pe rană ulceroasă, se bandajează și se lasă o zi și o noapte, apoi se schimbă până la cicatrizare. 3.16. HEMOROIZII Sunt varicele venelor ano-rectale, când pot fi externi, atunci se află în afara anusului și interni, pentru că se găsesc în canalul anal și apar mai
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și mirosuri grele. Însângerați, se ridicau de fiecare dată cu mai multă înverșunare, strângând în pumni pietre smulse din caldarâm. Nimic nu-i putea speria și înfrânge, nici măcar moartea. În cele din urmă, au renunțat la efervescența vieții din Paris. Bandajându-și rănile de pe trup și suflet, au preferat să se întoarcă acasă. Au sădit în glia țării sămânța revoluției politice din care a rodit statul modern român. Mulți au apucat să supraviețuiască tiraniei acelei epoci și să vadă cum le
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
figuranți ori un peisaj de fundal din scena principală: coincidența extremă a puștilor din prim-plan, două paralele mortale care ținteau pieptul celui de-al treilea druz, cel care stătea drept, chiar În inima pe care el Își sprijinea mâna bandajată În bandulieră, o armonie aproape circulară de linii curbe, raze drepte și umbre al cărei centru erau mâna aceea și inima gata să-și Întrerupă bătăile. Fotografia de la Mogadiscio era contrariul: film color, imagine fără volum, aproape plană, cu fundalul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cîtă grijă de el avea fratele, asta înainte de incident. Se plimbau de multe ori cu bicicletele și, dacă fratele mai mic își pierdea echilibrul și-și julea genunchiul, cel mare nu-l lăsa să meargă mai departe, pînă nu-l bandaja cu bandajele pe care mereu le avea asupra lui. Cînd tatăl, cu mintea și ochii scăldîndu-se în băutură, căuta cea mai fragilă făptură din preajmă pe care să-și antreneze picioarele și cureaua, fiul mai mare se punea în calea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Leagă-mi urechile cu foșnet de aripi/ Să uit mecanicul vuiet de zbor/ Și pentru a nu mai căuta să-nțeleg/ Acoperă-mi ochii ușor.// Și lasă ploaia să curgă pe trupul/ Prin care uimirea a trecut ca un plug./ Bandajează-mi rănile naive,/ Doamnă frumoasă și bună,/ Rănile prin care credința mi s-a scurs,/ Clipă de clipă, o lună". (Elegie) Zborul, care de data aceasta devine mecanic, fără obiectiv real, capătă o valoare expresivă absolută, în îmbinare cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Leagă-mi urechile cu foșnet de aripi/ Să uit mecanicul vuiet de zbor/ Și pentru a nu mai căuta să-nțeleg/ Acoperă-mi ochii ușor.// Și lasă ploaia să curgă pe trupul/ Prin care uimirea a trecut ca un plug/ Bandajează-mi rănile naive,/ Doamnă frumoasă și bună,/ Rănile prin care credința mi s-a scurs,/ Clipă cu clipă, o lună". (Elegie) Ruptura de copilărie echivalează cu ruptura de natură, dovadă a suprapunerii inițiale perfecte între cele două elemente, când timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fie slujitor chiar pentru persoanele cele mai disprețuite și, în călătoriile sale, arăta ascultare oricărui frate. Pe când era laic, fugea cu cea mai mare oroare de leproși, dar după convertirea sa s-a angajat să-i slujească, spălându-le picioarele, bandajându-le ulcerele și rănile, îndepărtându-le puroiul și pielea putrezită și sărutându-le picioarele, pentru ca, suportându-și aproapele, să devină și el demn de dispreț și să obțină harul lui Dumnezeu... Grigore al IX-lea, plin de înțelepciune, considerând familiaritatea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nimic din ce se întâmplase cu ei doar că s-a trezit în spital văzându-l pe tatăl lui bandajat la cap și cu un picior fracturat iar mama lui era singură într-un salon mic, la fel și ea bandajată pe tot capul și cu perfuzii la ambele mâini. Ea suferise o operație la cap. Radu și tatăl său se refăcuseră, întrucât ei nu suferiseră lovituri puternice, Radu fiind pe bancheta din spate iar mama lui, pe scaunul de lângă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]