372 matches
-
prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că motivația este determinată de așteptarea ca un efort să ducă la performanță care va determina la rândul ei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performanță care va determina la rândul ei rezultate mai mult sau mai puțin valorizate. Teoria social cognitivă afirmă că oamenii exclud repede un număr mare de opțiuni pe baza eficacității personale percepute, fără a face o analiză cost-beneficiu. Concluzia lui Bandura privind teoria expectanței este sugestivă: "Modelele raționale de luare a deciziei care exclud judecățile cu privire la eficacitate își sacrifică puterea explicativă și predictivă" (Bandura, 1999, 29). Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
număr mare de opțiuni pe baza eficacității personale percepute, fără a face o analiză cost-beneficiu. Concluzia lui Bandura privind teoria expectanței este sugestivă: "Modelele raționale de luare a deciziei care exclud judecățile cu privire la eficacitate își sacrifică puterea explicativă și predictivă" (Bandura, 1999, 29). Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă între credința în utilitatea efortului și credința că cineva se poate mobiliza astfel încât să depună efort împotriva oricăror impedimente și piedici percepute." Efortul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă între credința în utilitatea efortului și credința că cineva se poate mobiliza astfel încât să depună efort împotriva oricăror impedimente și piedici percepute." Efortul este după Bandura doar unul dintre factorii care determină performanța. Oamenii își evaluează capacitatea de a realiza activități provocatoare pe baza cunoștințelor, a abilităților și a strategiilor personale și mai puțin pe baza efortului pe care îl au de depus. Alături de expectanță un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în fața dificultăților. Mecanismul cognitiv al motivării și al auto-direcționării este exprimat în capacitatea umană de a se auto-influența, prin schimbările realizate la nivelul obiectivelor și prin reacția evaluativă față de propria performanță. Spre deosebire de teoria stabilirii obiectivelor a lui Locke și Latham, Bandura consideră că efectele motivaționale nu rezultă din obiectivele propriu-zise, ci din autoevaluarea privind posibilitatea atingerii acestora. În acord cu teoria stabilirii obiectivelor, Bandura afirmă că obiectivele provocatoare cresc motivația și conduc la obținerea performanței, dar efectul motivator al obiectivelor este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivelor și prin reacția evaluativă față de propria performanță. Spre deosebire de teoria stabilirii obiectivelor a lui Locke și Latham, Bandura consideră că efectele motivaționale nu rezultă din obiectivele propriu-zise, ci din autoevaluarea privind posibilitatea atingerii acestora. În acord cu teoria stabilirii obiectivelor, Bandura afirmă că obiectivele provocatoare cresc motivația și conduc la obținerea performanței, dar efectul motivator al obiectivelor este mediat de percepția pe care o are individul asupra propriei eficacități: Dacă oamenii se confruntă cu obstacole, piedici sau eșecuri, aceia care se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
își vor diminua eforturile, vor renunța sau își vor stabili soluții mediocre. În contrast, cei care au o credință puternică în propria capacitate își vor crește eforturile și vor încerca să găsească cele mai potrivite căi pentru a gestiona provocarea. (Bandura, 1999, p. 28) Auto-eficacitatea are un rol central atât în autoreglarea motivației, cât și în obținerea performanței. Astfel, scenariile cognitive viitoare construite și vizualizate ghidează acțiunea. Persoanele care consideră că au un nivel ridicat al auto-eficacității vor vizualiza scenarii de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
vizualizate ghidează acțiunea. Persoanele care consideră că au un nivel ridicat al auto-eficacității vor vizualiza scenarii de succes care vor ghida performanța, în timp ce persoanele care au un nivel scăzut al auto-eficacității vor proiecta scenarii cu eșecuri, care vor submina performanța. Bandura și-a dezvoltat teoria în ultimii șaizeci de ani, extinzându-i aplicabilitatea în multiple domenii, dominante fiind educația și sănătatea. 4.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei social-cognitivă Teoria social cognitivă evidențiază rolul mediului social în dinamica motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1. Implicații practice și manageriale ale teoriei social-cognitivă Teoria social cognitivă evidențiază rolul mediului social în dinamica motivației: "oamenii sunt în parte produsul mediului în care trăiesc. Selectându-și mediile pot avea un cuvânt de spus despre ceea ce vor deveni" (Bandura, 1999, p. 31). Imaginea pe care angajatul o are asupra propriilor cunoștințe, competențe și abilități, precum și convingerea că sarcinile pot fi îndeplinite sunt, din această perspectivă, principalii factori care pot crește performanța. Un nivel ridicat al auto-eficacității furnizează energia necesară
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
persoanelor pe care angajații le respectă și le admiră. De asemenea, menținerea unei stări afective pozitive în cadrul grupului conduce la perceperea unui nivel mai ridicat de auto-eficiență decât în situația în care angajații sunt tensionați și anxioși. Potrivit teoriei lui Bandura un alt factor care determină inițierea unui comportament este așteptarea ca acel comportament să conducă la rezultatele dorite. Absența informației din mediul organizațional, prezentarea sarcinii ca extrem de complicată și solicitantă, pot determina refuzul angajaților de a participa la realizarea acesteia
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prezentarea sarcinii ca extrem de complicată și solicitantă, pot determina refuzul angajaților de a participa la realizarea acesteia, chiar dacă auto-eficiența percepută are un nivel ridicat. 4.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria social-cognitivă Teoria social cognitivă a devenit "umbrela" sub care Bandura a condus studii legate de învățare, rolul persuadării și reglarea comportamentului. Versatilitatea conceptelor a făcut posibilă aplicarea teoriei în domenii variate: educație, sănătate, criminalistică, sport, politici sociale etc. Critica adusă teoriei este subscrisă perspectivei biologiste care susține că perspectiva social
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fără a se urmări explicarea relației dintre ele. De asemenea, conceptul de auto-eficacitate este considerat ambiguu (Eastman și Marzillier, 1984), fiind pusă la îndoială capacitatea lui integrativă. Vancouver, Thompson și William (2001), în urma unor experimente de laborator, infirmă teoria lui Bandura, constatând că auto-eficacitatea nu determină performanța, ci creează o stare de complacere ce diminuează performanța. Această constatare este demontată de Bandura și Locke, fiind considerată un artificiu determinat de manipularea variabilelor în cadrul experimentelor realizate de cei trei cercetători (Latham, 2007
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pusă la îndoială capacitatea lui integrativă. Vancouver, Thompson și William (2001), în urma unor experimente de laborator, infirmă teoria lui Bandura, constatând că auto-eficacitatea nu determină performanța, ci creează o stare de complacere ce diminuează performanța. Această constatare este demontată de Bandura și Locke, fiind considerată un artificiu determinat de manipularea variabilelor în cadrul experimentelor realizate de cei trei cercetători (Latham, 2007). Alte cercetări (Kanfer, 2005) indică însă o serie de condiții care pot diminua capacitatea predictivă a auto-eficienței, așa cum sunt situațiile în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2004, după Latham, 2007) au elaborat un instrument de măsurare globală a auto-eficacității, General Self Eficacity, dar acesta marchează doar începutul cercetării în această direcție. Dezvoltarea teoriei social cognitive cuprinde resemnificarea conceptului de ființă umană ca agent și extinderea lui. Bandura propune trei modalități de manifestare a omului ca agent: individual, mediat social și colectiv. Împărtășirea credințelor cu privire la puterea colectivă de a genera rezultatele dorite eficacitatea colectivă este echivalentul auto-eficacității transpusă la nivelul grupului. Dimensiunea colectivă este introdusă și în ceea ce privește teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
atunci când atașamentul este scăzut. Atașamentul este definit ca gradul în care o persoană este atrasă de un obiectiv, îl consideră important, este hotărâtă să îl atingă și se luptă cu orice obstacol întâlnit. Mecanismul de autoreglare a comportamentului, dezvoltat de Bandura în cadrul teoriei social-cognitive, se manifestă prin procesul de auto-evaluare: obiectivele specifice determină conștientizarea și redimensionarea efortului ce trebuie depus pentru îndeplinirea acestora. Teoria stipulează existența a trei procese prin care obiectivele reglează performanța: direcționarea conduitei către acțiunile ce conduc la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
carențele privind gama metodelor și tehnicilor de motivare. Dezvoltarea acestei direcții de cercetare implică creșterea acurateței metodologice, dar mai ales convocarea unor perspective teoretice care să ofere noi abordări și noi instrumente pentru motivarea angajaților. În acest sens afirmația lui Bandura este relevantă: Teoriile sunt evaluate după puterea lor predictivă și explicativă. Dar în analiza finală, valoarea teoriilor psihosociale trebuie judecată și după puterea operativă de a îmbunătăți calitatea vieții. (Bandura, 1999, p. 37) Capitolul VII Perspective privind dezvoltarea pragmaticii motivării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
noi instrumente pentru motivarea angajaților. În acest sens afirmația lui Bandura este relevantă: Teoriile sunt evaluate după puterea lor predictivă și explicativă. Dar în analiza finală, valoarea teoriilor psihosociale trebuie judecată și după puterea operativă de a îmbunătăți calitatea vieții. (Bandura, 1999, p. 37) Capitolul VII Perspective privind dezvoltarea pragmaticii motivării 7.1. Caracteristici organizaționale Organizațiile, văzute prin perspectivă sistemică, au înregistrat schimbări structurale, schimbări pe care demersurile de cercetare actuale le surprind în mică măsură. Modelele teoretice elaborate la jumătatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
167-191. Ayto, John. (1991). Dictionary of word origins. Londra: Bloomsbury Publishing Limited. Bahnisch, Mark. (2000). Embodied Work, Divided Labour: Subjectivity and the Scientific Management of the Body in Frederick W. Taylor's 1907 'Lecture on Management'. Body Society, 6, 51-68. Bandura, Albert. (1999). Social cognitive theory: An agentic perspective. Asian Journal of Social Psychology, 2, 21-41. Bandura, Albert. (2006). Toward a Psychology oh Human Agency. Perspectives of Psychological Science, 1, 2, 164-180. Barbuto, John E. Jr. (2001). Understanding and Applying an
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Work, Divided Labour: Subjectivity and the Scientific Management of the Body in Frederick W. Taylor's 1907 'Lecture on Management'. Body Society, 6, 51-68. Bandura, Albert. (1999). Social cognitive theory: An agentic perspective. Asian Journal of Social Psychology, 2, 21-41. Bandura, Albert. (2006). Toward a Psychology oh Human Agency. Perspectives of Psychological Science, 1, 2, 164-180. Barbuto, John E. Jr. (2001). Understanding and Applying an Integrative Taxonomy of Motivation Sources to Professional and Personal Settings. Journal of Management Education, 25, 6
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Dicționarul explicativ al limbii române. (1998). București: Editura Univers Enciclopedic. Dormann, Christian și Zapf, Dieter. (2001). Job satisfaction: a meta-analysis of stabilities. Journal of Organizational Behavior, 22, 483-504. Eastman, Clive și Marziller, John S. (1984). Theoretical and methodological difficulties in Bandura's self-efficacy theory. Cognitive Therapy and Research. 8, 3, 213-229. Eccles, Jacquelynne S. și Wigfield, Allan. (2002). Motivational Beliefs, Values, and Goals. Annual Review of Psychology, 53, 109-132. Festinger, Leon. (1954). A theory of Social Comparison Processes. Human Relations, 7
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1980). Work redesign. Boston: Addison-Wesley. Hall, Douglas T. și Nougaim, Khalil E. (1968). An examination of Maslow's need hierarchy in an organizational setting. Organizational Behavior and Human Performance, 3, 12-35. Hartman, Hope. (2001). Social Cognitive Approach to Personality: Albert Bandura. http://condor.admin.ccny.cuny.edu. Herzberg, Frederick, Mausner, Bernard și Snyderman, Barbara B. [1959] (2008), The Motivation to Work. US: Transaction Publishers. Herzberg, Frederick. (1968) Work and the Nature of Man. Londra: Stamples Press. Hoffman, Oscar. (2004). Sociologia organizațiilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
132, 134, 157, 163 Adsit, 110 Alderfer, 28, 48, 49, 50, 51, 125, 126, 163 Ambrose, 11, 18, 81, 86, 87, 107, 118, 157 Andersson-Stråberg, 111, 157 Arminem, 145, 157 Atkinson, 55 Bahnisch, 31, 157 Ball, 111 Balloun, 47, 159 Bandura, 24, 27, 94, 96, 97, 98, 99, 100, 102, 139, 157, 158, 159 Barbuto, 28, 157 Barclay, 110 Barnes, 109 Barrett, 108 Bartol, 69 Bartunek, 108 Bauman, 15, 157 Beauvais, 20, 115, 117, 161 Beck, 12, 17, 18, 21, 38
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p. 68) pe parcursul evoluției individului (ontogenetic) și nu moștenit. Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
individual, agresivitatea manifestată nu poate apreciată doar ca un simplu episod accidental în evoluția personalității și a conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un dat aprioric. Așadar, revenim la teoria învățării agresivității elaborată de Bandura conform căreia manifestarea agresivă nu reprezintă o caracteristică nativă a persoanei, ci este un comportament învățat (actantul confruntat cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o serie de reacții, atitudini și acte observate la persoanele semnificative
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aspect vom stărui în paginile care vor urma. Studiile asupraperformanțelor individuale ale învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită propriilor demersuri de studiu individual, însoțite și sprijnite de motivație. Bandura (1989) introduce termenul de „autostimulare”, atunci când se referă la autocontrolul proceselor motivaționale. Cadrul didactic, în calitate de manager, trebuie să fie în permanență preocupat de transferul motivelor dinspre produs către proces (cu referire la învățare) și de construcția la nivel individual a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]