231 matches
-
conductă") redă singularul etimonului compus originar, dar a devenit feminin nu din această cauză, ci pentru că a fost recunoscut numele mitologic care are acest gen; rom. stambol s.m. "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] și rom. stamboală s.f. "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] evită omonimia, fiind totodată adaptate la serii de cuvinte cvasisinonime de același gen; rom. șelană (în cireșe șelane "varietate de cireșe...") provine din germ. Schalen[frucht], Schalen[obst], fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și-a modificat genul sub influența unor sinonime ori prin refacerea singularului din plural: rom. alimentară poate proveni din [prăvălie] alimentară sau, eventual, din [magazin] alimentar, după modelul femininelor băcănie, prăvălie; rom. dublă s.f. "măsură de capacitate numită și dublu-decalitru; baniță" a fost refăcut din pluralul duble al variantei sale dublu s.n. < dublu[-decalitru] sau după sinonime ca baniță, măsură etc. De altfel, o astfel de influență este aproape certă într-un exemplu ca rom. bască, variantă dezvoltată din basc (< fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din [prăvălie] alimentară sau, eventual, din [magazin] alimentar, după modelul femininelor băcănie, prăvălie; rom. dublă s.f. "măsură de capacitate numită și dublu-decalitru; baniță" a fost refăcut din pluralul duble al variantei sale dublu s.n. < dublu[-decalitru] sau după sinonime ca baniță, măsură etc. De altfel, o astfel de influență este aproape certă într-un exemplu ca rom. bască, variantă dezvoltată din basc (< fr. [béret] basque) după sinonimul parțial beretă "idem". Este greu de stabilit de ce au trecut la masculin substantive de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
treptată (a rigolelor) pe măsură ce plantele cresc. Este sistemul aplicat la noi după anul 1960 în zonele cu nisipuri, pentru plantațiile de pomi și viță de vie, unde s-au distins prin rezultate uimitoare, profesorii Marius Popescu, Mircea Oprean și Petre Baniță, de la Facultatea de Agronomie a Universității Craiova. Opera a fost devastată după anul 1989, în baza dreptului de proprietate de la tata", astfel fiind înțeles acest drept de către noii proprietari. Din Kansas profesorul Cornățeanu a ajuns în Far-west, unde se practica
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
sunt înguste și franjurate, cele anterioare prezintă o singură nervură longitudinală, bifurcată (fig. 53 a). Masculii sunt mai mici decât femelele, asemănători cu acestea ca structură și culoare, având 1,2 mm lungime. În țara noastră, după studiile efectuate de Baniță Emilia (1976, 1982), Vasiliu Liliana, Nica Felicia, Perju T. (1982), masculii nu au fost identificați. Larva are 0,8 - 1,0 mm lungime, corpul este reticulat, la început de culoare albă și apoi galbenă. Antenele sunt cenușii. Biologie. Se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
treptată (a rigolelor) pe măsură ce plantele cresc. Este sistemul aplicat la noi după anul 1960 În zonele cu nisipuri, pentru plantațiile de pomi și viță de vie, unde s-au distins prin rezultate uimitoare, profesorii Marius Popescu, Mircea Oprean și Petre Baniță, de la Facultatea de Agronomie a Universității Craiova. Opera a fost devastată după anul 1989, În baza dreptului de proprietate de la tata", astfel fiind Înțeles acest drept de către noii proprietari. Din Kansas profesorul Cornățeanu a ajuns În Far-west, unde se practica
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac la curtea lui Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să fi fost și știutori de carte, după cum se poate bănui că boierul Cupcici, despre care Mihai Costăchescu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Galați). „Calul din cămară” a fost analizat ca motiv de V. I. Propp, simbolistica lui fiind una a forțelor htoniene. In balada Corbea II (88), zăvorârea calului are proporții hiperbolice, ca indiciu pentru puterile excepționale ale armăsarului: „Cu lacăt cât banița/ Și cheie cât veriga” (Găița - Ialomița). Prin intermediul acestora și al strănutului, trezirea fiarei se face fără pericol. Ea este neutralizată, căci „strănutul simbolizează o manifestare a sacrului care aprobă sau pedepsește, neașteptatul manifestării sale marcând o ruptură în linia continuumului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin atribute htoniene, căci flăcăul îl ține șapte zile, cât timpul creației însăși, în grajdul de piatră tipic. Hrana calului nu este nici ea întâmplătoare, ci cuprinde elemente sacre: „De mâncare ce i-ș da?/ Da grâu roșu vânturat,/ Cu banița măsurat./ Și-i da fân din fânărie,/ Și orzul din orzărie./ Dar de bere ce mi-ș da?/ Da vin roșu strecurat/ Cu vechița măsurat./ De-așa mult nu-l va ținea/ O săptămână o lună plină”. Ca și somnul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la fel și la Bârlad, și preotul trebuie să slujească în locurile amintite. Azi din cauza lipsei preoților nu șade nici unul acolo. De păresimi am trimis pe părintele Cremona
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Doar în cazul sării, pistoiezii erau obligați să cumpere de la florentini, iar aici se poate identifica o ușoară creștere a apăsării fiscale de-a lungul secolului. Prețul sării a fost fixat în anul 1415 la 22 de bani pentru orice banița de 60 de livre, iar pe parcursul întregii perioade nu s-a schimbat. Însă în anul 1422, Pistoia a fost obligată pentru prima dată să achiziționeze un minim de 3500 de banițe pe an. Aceste reglementări s-au menținut până în anul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în anul 1415 la 22 de bani pentru orice banița de 60 de livre, iar pe parcursul întregii perioade nu s-a schimbat. Însă în anul 1422, Pistoia a fost obligată pentru prima dată să achiziționeze un minim de 3500 de banițe pe an. Aceste reglementări s-au menținut până în anul 1471 când această cantitate a fost redusă la 3000 de banițe, însă a apărut o nouă obligație, si anume de a cumpăra 500 de banițe de săruri minerale la un preț
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a schimbat. Însă în anul 1422, Pistoia a fost obligată pentru prima dată să achiziționeze un minim de 3500 de banițe pe an. Aceste reglementări s-au menținut până în anul 1471 când această cantitate a fost redusă la 3000 de banițe, însă a apărut o nouă obligație, si anume de a cumpăra 500 de banițe de săruri minerale la un preț mult mai ridicat, adică de 30 de bani pentru fiecare banița. În anul 1496, ce reprezintă pentru istoria celor două
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
achiziționeze un minim de 3500 de banițe pe an. Aceste reglementări s-au menținut până în anul 1471 când această cantitate a fost redusă la 3000 de banițe, însă a apărut o nouă obligație, si anume de a cumpăra 500 de banițe de săruri minerale la un preț mult mai ridicat, adică de 30 de bani pentru fiecare banița. În anul 1496, ce reprezintă pentru istoria celor două orașe un moment important, Pistoia s-a eliberat de obligația împovărătoare de a cumpăra
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
când această cantitate a fost redusă la 3000 de banițe, însă a apărut o nouă obligație, si anume de a cumpăra 500 de banițe de săruri minerale la un preț mult mai ridicat, adică de 30 de bani pentru fiecare banița. În anul 1496, ce reprezintă pentru istoria celor două orașe un moment important, Pistoia s-a eliberat de obligația împovărătoare de a cumpăra săruri minerale, obligându-se în schimb să achiziționeze o cantitate de 4500 de banițe de sare, ulterior
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bani pentru fiecare banița. În anul 1496, ce reprezintă pentru istoria celor două orașe un moment important, Pistoia s-a eliberat de obligația împovărătoare de a cumpăra săruri minerale, obligându-se în schimb să achiziționeze o cantitate de 4500 de banițe de sare, ulterior, în anul 1520, această cantitate crescând la 6000 de banițe. Explicația pentru creșterea acestei cantități constă (potrivit istoricului Salvi) în mărirea numărului de locuitori ai orașului Pistoia în această perioadă, după reducerea înregistrată în primii ani ai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
orașe un moment important, Pistoia s-a eliberat de obligația împovărătoare de a cumpăra săruri minerale, obligându-se în schimb să achiziționeze o cantitate de 4500 de banițe de sare, ulterior, în anul 1520, această cantitate crescând la 6000 de banițe. Explicația pentru creșterea acestei cantități constă (potrivit istoricului Salvi) în mărirea numărului de locuitori ai orașului Pistoia în această perioadă, după reducerea înregistrată în primii ani ai secolului 21. Totuși, desi vorbim de măriri de prețuri și de cantități, tariful
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o gândire practică și rapidă. Era omul faptei și nu al divagației, al unei filozofii sterile care nu ducea nicăieri, fără finalitate. În camera noastră cu valențe multiple se afla rezerva de porumb "dintele calului", așa, ca la vreo două banițe. Mircea a pregătit patru săculeți sau trăistuțe pe care le-a prevăzut cu sfori, încât puteau fi luate pe umeri, la spate, precum rucsacurile. Apoi a luat o crăticioară drept unitate de măsură și a pus în fiecare desagă aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
luat uiumul, domnule morar-șef, zise Mircea. Ce uium, măi Mirciucă, ce uium? Ce să vă mai iau și ce să vă mai las? Cât să vă iau? Cu ce să mai ajungeți acasă, când aveți și voi aicea o baniță amărâtă de făină... Mergeți cu bine și Dumnezeu să aibă grijă de tinerețea voastră! Vă mulțumim frumos, domnule morar-șef, vă mulțumim din toată inima. Vă lăsăm cu bine! Și am pornit la drum cu Leu în frunte. Oamenii prezenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ale conților Teleki de Szek, distingând cele moștenite de cele date în ipotecă, cele alodiale de cele colonizate, măsurând în stânjeni geometrici (pătrați) fiecare parte din posesiune, calculând apoi mai departe venitul acelora, unitatea de măsură folosită pentru cereale fiind banița de 16 cupe, al fânațelor unitatea de car de 60 de căpițe, în sfărșit, deosebind sesiunile populate de cele pustii. Martorii, coloniști, citați, pentru clarificarea cauzei, fiind toți administratori de moșii ai conților Teleki din Streza Cârțișoara, de etate între
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
șopron sub care se pot adăposti 5-6 care(căruțe) în caz de ploaie, la 10. e înregistrat un grânar (hambar) cu 12 despărțituri, cu un chioșc, cu un acoperiș francez din șindrilă în care se pot depozita circa 2000 de banițe de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se consemnează existența unei fântâni cu roată, cu două găleți. La 13. găsim o fierărie, la 14. o spălătorie, la 15. un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Radu Manole G.Petronela Matei F.Georgiana Matei S.MarianAlexandru Mihalache D.Diana Mariana Romila V.Răzvan Suhăreanu S.Alexandra-Ioana Vișcotchi L.AnaLuciana Catalogul clasei a XIIa SN1;Registru matricol,vol. 251 I,f.61-81. Clasa a XII-a SN2 Banița I.Cristi Băcuță I.ClaudiaAndreea Băicu I.Elena Cazacu F.Mihaela Ciorpac T.Mitică Codreanu M.Diana Cotea E.LeonardCătălin Donea C.Ana-Maria Epureanu C.OvidiuSilviu Gotea T.Alexandru Guzumaș F.BiancaIsabela Hortolomei C.Andreea Iancu V.Andreea Lernicu D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o umbră printr-un voal. Robyn. Întâlnire la micul dejun. A, da. Ce-o fi fost în capul meu, să accept o întâlnire la micul dejun? — Sigur că-mi amintesc! zic într-un final. Doar că am... capul cât o baniță. Dar nu e nevoie să te scuzi, draga mea! spune Robyn veselă nevoie mare. Îți trebuie doar niște suc proaspăt de portocale. Și un mic dejun adevărat. Asta le spun mereu mireselor mele: trebuie să aveți mare grijă de voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de terenuri arabile din oraș. Produsele găsite În hambare („coșăre” În original) erau pe categorii (grâu, orz, ovăz, păpușoi, etc.) iar unitățile de măsură folosite fuseseră „oca” (aproximativ 1,5 kg.) „chila” (circa 430 de kilograme În Moldova) și „dimirlia” (baniță, aproape 20 de kilograme): „Matei Catană (7 chile de păpușoi); Herșcu sin (fiul lui, n.n.) Ițic (25 chile păpușoi); Ilie Romila (7 chile păpușoi); Mihai Romila (8 chile păpușoi); Iosip Romila (10 chile păpușoi); Ion Matei Romilă (10 chile păpușoi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o baniță de făină și ceva porumb, să le dau câte oleacă de tain caprelor mele, eu ți-aș spune ce are de făcut fiică-ta, Victoria, spuse Marioara Bibirig; Femeile tăcură și ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]