512 matches
-
Ștefănescu Elena și Enache Ion (Limba Franceză), Ghena Georgeta (Limba Engleză), Popescu Doina (Limba Germană), + Ciurumelea Niță (Limba Rusă), Murea Ion și + Ștefan Vasile (Educație Fizică), Postolache Ștefan, Bageac Steluța, Prună Mircea, Borozia Liliana (Tehnologie). Elevi: Albu Magdalena-Eugenia, Aldea Paul, Baranga Iulian, Bercan Mioara, Boroș Teodor, Burlacu Cristian, Chelaru Oana, Ciocârlan Margareta, Dinică Dănuț, Dinulescu Florian, Dobrotă Costel, Donea Dănuța, Donescu Roxana, Drăgulin Crenguța, Galbenu Liliana, Gheba Silvia, Ghiuru Simona, Hobae Angelica, Horhogea Mădălina, Ion Monica, Ionescu Daniela, Ioniță Claudia, Manole
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
întâlnire cu divertismentul și cu Televiziunea în primul sediu al TVR din stradaMolière... Avea să fie o dragoste reciprocă, la prima vedere, care durează de peste 55 de ani. La absolvirea facultații, promotia 1962 - Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Mișu Dobre, Harry Baranga, Harry Zomenov, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu și Ion Andrei - pleacă la Târgu Mureș unde se deschide secția română la Teatrul Maghiar. În 1964, dă concurs la Teatrul de Revista „Constantin Tănase”, joacă alături de Mircea Crișan, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Ion
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
sumar a actriței Aimée Iacobescu, de invidiat de către oricare dintre strălucitoarele, mari artiste ale ecranului românesc. În teatru a debutat încă de la vârsta de de șaisprezece ani, în spectacolele „Alizuna” de Tina Ionescu Demetrian si „Adam și Eva” de Aurel Baranga, fiind remarcată la un festival școlar de poezie, de către regizorul Sică Alexandrescu. În timpul facultății a mai fost distribuită și în „Jocul adevărului” de Sidonia Drăgușanu. Sunt evidențiabile, de asemenea rolurile de scenă: „Ulciorul Sfărâmat” - 1968, pe scena Teatrului din Craiova
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Cezar Bolliac (Corina Săndulescu, Un luptător pentru democrație - Cezar Bolliac), dar și Ilarie Voronca (V. Cristian, Ilarie Voronca) sau Tristan Tzara (V. Cristian, Tristan Tzara printre noi). Octav Șuluțiu, cronicarul oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Mihail Florescu Pe Ebrul însângerat, povestirea lui Al. Antoniu O poveste pentru toată lumea, fragmentul de roman Cutremurul de A. G. Vaida. Reportajul, puțin comentat în alte publicații literare contemporane, atrage atenția lui Octav Șuluțiu atunci când apare Ninge peste Ucraina de Aurel Baranga și când se tipărește volumul Oameni și cărbuni în Valea Jiului de Geo Bogza. Un interes real suscită cărțile de critică literară, a căror apariție este consemnată permanent. Astfel, Octav Șuluțiu scrie despre G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, despre Tudor
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
frecvenței acestora ar învedera ponderea crescândă a numelor aparținând poeților de talent și, cu timpul, de orientare modernistă. Mulți dintre scriitorii prezenți în paginile C. semnează și publicistică, iar unii mai ales (sau numai) publicistică: Dragoș Vrânceanu, Zaharia Stancu, Aurel Baranga, Lucia Demetrius, Ștefan Roll, George Macovescu, Petru Dumitriu, Mihnea Gheorghiu, Ioanichie Olteanu, Alecu Ivan Ghilia, Ion Brad, Teodor Mazilu, Corneliu Leu, Adriana Iliescu. Unii dintre colaboratorii statornici dețin rubrici permanente, cum sunt, bunăoară, „Mușatisme” (Tudor Mușatescu), „Meridiane” (A.E. Baconsky
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Talentul dramaturgului pare să fi fost însă real, iar capacitatea de a îngloba tehnici, truvaiuri, tradiții ale comicului, de la satira caragialiană la comedia lirică și/sau tragică a lui G. M. Zamfirescu, Mihail Sebastian, Tudor Mușatescu ș.a., practic inepuizabilă. Aurel Baranga a descoperit și a impus dramaturgiei contemporane câteva tipuri de teme, situații și personaje satirice proprii noii societăți românești. Traficul de influență, ridicolul jocului ierarhiilor administrative, birocrația cronică și confortul incompetenței, toate acestea, înscrise în perimetrul mai larg a ceea ce
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
proprii noii societăți românești. Traficul de influență, ridicolul jocului ierarhiilor administrative, birocrația cronică și confortul incompetenței, toate acestea, înscrise în perimetrul mai larg a ceea ce am numit ipoteza unei conspirații a mediocrității, sunt câteva din descoperirile satirice ale lui Aurel Baranga. Servite de o pricepere rară a meșteșugului comediei, ele îi asigură autorului o prezență emblematică în dramaturgia contemporană. MIRCEA GHIȚULESCU SCRIERI: Poeme cu orbi, București, 1933; Ninge peste Ucraina, București, 1945; Bal în Făgădău, București, 1946; Marea furtună, București, 1946
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
197-208; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 139-145; Barbu, O ist., 68-70; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 117-139; Ștefănescu, Preludiu, 221-226; Raicu, Practica scrisului, 296-299; Ștefănescu, Jurnal, 169-170; Felea, Aspecte, II, 47-50; Aurel Baranga, interpretat de..., îngr. și pref. Mihaela Cristea, București, 1981; Brădățeanu, Istoria, III, 200-208; Vartic, Modelul, 266-275; Cocora, Privitor, III, 56-62; Diaconescu, Dramaturgi, 18-44; Faifer, Dramaturgia, 14-18; Râpeanu, Memoria, 88-92; Ghițulescu, O panoramă, 32-48; Silvestru, Un deceniu, 263-264; Mirodan, Dicționar, I
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
200-208; Vartic, Modelul, 266-275; Cocora, Privitor, III, 56-62; Diaconescu, Dramaturgi, 18-44; Faifer, Dramaturgia, 14-18; Râpeanu, Memoria, 88-92; Ghițulescu, O panoramă, 32-48; Silvestru, Un deceniu, 263-264; Mirodan, Dicționar, I, 116-120; Lovinescu, Unde scurte, III, 46-52; Dicț. scriit. rom., I, 177-180; Aurel Baranga, DRI, I, 78-141; Ghițulescu, Istoria, 200-208; Popa, Ist. lit., I, 1051-1053, passim, II, 948-954; Alex. Ștefănescu, Aurel Baranga, RL, 2003, 14. M.Dț.
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
O panoramă, 32-48; Silvestru, Un deceniu, 263-264; Mirodan, Dicționar, I, 116-120; Lovinescu, Unde scurte, III, 46-52; Dicț. scriit. rom., I, 177-180; Aurel Baranga, DRI, I, 78-141; Ghițulescu, Istoria, 200-208; Popa, Ist. lit., I, 1051-1053, passim, II, 948-954; Alex. Ștefănescu, Aurel Baranga, RL, 2003, 14. M.Dț.
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
în adaptarea pentru scenă a unor texte aparținând lui Pierre Chesnot, Neil Simon ș.a. A tradus și dramatizat Străinul de Albert Camus. Tot pentru scenă a realizat versiuni în limba franceză după piese ale lui V. Alecsandri, M. Sebastian, Aurel Baranga, Paul Everac. În 1967, publică adaptarea în limba franceză a piesei Capul de rățoi (Tête de canard) de G. Ciprian. Un an mai târziu, îi apare în țară romanul Cenușa mea va fi caldă, în traducerea lui Petru Popescu, o
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
o lume banală, superficială și rutinieră. SCRIERI: Cenușa mea va fi caldă, tr. Petru Popescu, București, 1968; Timpul de veghe, timpul de vis, București, 1990; O aspirină pentru doi, București, 1993. Traduceri: G. Ciprian, Tête de canard, București, 1967; Aurel Baranga, Les Mots de la semaine, Paris, 1968; L’Eglise ortodoxe roumaine dans le passé et aujourd’hui, București, 1979. Repere bibliografice: Vasile Sporici, „Cenușa mea va fi caldă”, ATN, 1969, 4; Ghițulescu, Istoria, 410. C.M.B.
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
1961, 49; Ov. S. Crohmălniceanu, „Gablonz”-Magazin universal, VR, 1961, 11; Lucian Raicu, Ury Benador, „Beethoven-omul”, GL, 1964, 48; Magdalena Popescu, Ury Benador, „Final grotesc”, RL, 1968, 4; G. Dimisianu, „Final grotesc”, FLC, 1968, 46; Crohmălniceanu, Literatura, I, 345-346; Aurel Baranga, Teze și paranteze, București, 1974, 83-84; Ury Benador, în Encycl. jud., XIV, 426; Popa, Dicț. lit. (1977), 79-80; Lăzărescu, Romanul, 182-186; Mirodan, Dicționar, I, 139-147; Dimisianu, Subiecte, 81-83; Dicț. scriit. rom., I, 258-260; Z. Ornea, Proza lui Ury Benador, RL
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi, Paul B. Marian, Aurel Baranga, Dragoș Vrânceanu, Mircea Damian, Horia Bottea, Constantin Nisipeanu, Teodor Scarlat, Ion Sofia Manolescu. I.M.
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
inimă” (M. Eminescu); „Spre lumina inteligenței, calea e deschisă oricînd, dar plenitudinea inimii nu ne-o poate dărui nimeni” (J.W. Goethe). * „Trăim o dramă a limbajului: unii rostesc fraze, alții parafraze și doar cîțiva, rareori, căte un cuvînt.” (A. Baranga) SÎnt cunoscute, În acest sens, ironia lui M. Eminescu la adresa celor care vorbesc doar de dragul de a vorbi, și preocuparea lui de „a găsi cuvîntul ce exprimă adevărul”: „E ușor a scrie versuri CÎnd nimic nu ai a spune, Înșirînd
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
existență a tenorului Gabriel Gabrielescu, București, 1974; Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor, București, 1979; Între viață și teatru. Portrete, mărturii, profiluri, București, 1985. Traduceri: Boris Romașov, Teatru, București, 1952. Repere bibliografice: Emil Manu, Ion Massoff, LCF, 1968, 11; Aurel Baranga, Istoria teatrului românesc, SPM, 1972, 73; Eugen Onu, „Teatrul românesc”, T, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Din istoria teatrului românesc, RL, 1972, 25; N. Barbu, A iubi teatrul, CRC, 1972, 37; N. Sandu, „Despre ei și despre alții...”, CNT, 1973, 21
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986; Parodii... fără adresă, Timișoara, 1998; Triptic satiric, București, 1999; Oglinda cu multe fețe, București, 2001. Culegeri: Colo
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile de forță, mutațiile și demarcațiile genului, dar înserierea medalioanelor, de la Lucian Blaga și Dan Botta la Valentin Nicolau, Alina Mungiu și Horia Gârbea, de la Aurel Baranga și Alexandru Mirodan la D. R. Popescu, Romulus Guga și Matei Vișniec oferă o panoramă impresionantă. SCRIERI: Orașul fără somn, Cluj-Napoca, 1978; Alecsandri și dublul său, București, 1980; Omul de nisip, Cluj-Napoca, 1982; ed. 2, postfață Irina Petraș, București, 2002
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
rumunské novely [Cireșul lui Lucullus și alte nuvele], Praga, 1926; Zaharia Stancu, Som bosý [Desculț], Bratislava, 1949, Kvety zeme [Florile pământului], Bratislava, 1962; Mihail Sadoveanu, Výber z poviedok [Opere alese], Praga, 1953, V znamení Raka [Zodia Cancerului], Bratislava, 1960; Aurel Baranga, Burina [Iarba rea], Martin, 1952; Petru Dumitriu, Cesta bez prachu [Drum fără pulbere], Bratislava, 1952; I.L. Caragiale, Výber z diela [Opere], Bratislava, 1954; Ion Creangă, Spomienky z detstva [Amintiri din copilărie], Bratislava, 1957; Mihai Beniuc, Moja Itaka [Ithaca mea], Bratislava
HUŠKOVÁ-FLAJŠHANSOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
Protocol al unui club Mateiu Caragiale de Ion Barbu sau criticatul poem Somn în oraș de Remus Luca. De fapt, încă din primele numere, poeții promovați au fost cei considerați „luptători” sau „sociali”: Magda Isanos, Emil Isac, Nina Cassian, Aurel Baranga, Dumitru Micu, Ilarie Voronca, Mihu Dragomir, Ion Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul personale”, și cu Întâia moarte a lui Anton Tudose. În afara lui Mihail Sadoveanu, „prozatorul național”, prezent cu schițele Mărturisire și Într-o zi de primăvară, majoritatea prozatorilor sunt pe cale de afirmare: Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Laurențiu Fulga, Petru Vintilă, Șerban Nedelcu, Traian Coșovei ș.a. Ion Marin Sadoveanu evocă figurile lui Nicolae Filimon și Costache Caragiali, iar Vicu Mîndra pe Mihail Kogălniceanu, C. Facca, Cilibi Moise. Sașa Pană dă la „Restituiri” programele revistelor „Bluze
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
inaugurată de un articol al lui Miron Radu Paraschivescu, în care se propune ca model umanist imaginea cetățeanului sovietic. Numeroase sunt „luările de atitudine” împotriva autorilor interbelici, unele aparținând lui Miron Radu Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
este decisă formarea Uniunii Scriitorilor, sub președinția lui Mihail Sadoveanu, și cu impunerea, tot atunci, la Academia RPR, a lui Mihail Roller. „Raportorii” acestor evenimente sunt și colaboratori ai unor publicații ca „Orizont” (1944-1947), „Revista literară” (1947), „Flacăra” (1948-1951): Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Geo Dumitrescu, Mihnea Gheorghiu, Al. Jar, Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Petre Constantinescu-Iași, A. Toma, B. Elvin, Nicolae Moraru, Al. Mirodan, Eusebiu Camilar, Tudor Mușatescu. În deceniul al șaselea R.l. continuă să
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Nicoară Potcoavă, Petru Dumitriu cu secvențe din Drum fără pulbere, iar Tudor Arghezi cu pagini din Cu bastonul prin București. Li se alătură Zaharia Stancu, Radu Tudoran, Eugen Barbu ș.a. Sporadic sunt incluse și texte dramaturgice, sub semnătura lui Aurel Baranga. În publicistică subiectele, temele propuse și impuse oficial sunt acelea cu încărcătură ideologică, ele privesc și arta, literatura, reușind rareori să se desprindă din încorsetarea dogmei. Reportajul este reprezentat de Geo Bogza, F. Brunea-Fox, Eusebiu Camilar. Li se alătură, în
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]