222 matches
-
colecție filologică nu merg. E condiționat de maestru, riscă să-și piardă prefața și să-și pună În joc cariera. O idee strălucită trece neobservată În ultimele două pagini, dar pusă la Început nu scapă și-i poate irita pe barosani. 5. Dar e de-ajuns s-o punem În cursive, sub forma unui expozeu detaliat, În afara cercetării propriu-zise, și așa ipoteza rămâne doar o ipoteză și nu compromite seriozitatea lucrării. Însă cititorii vor fi imediat cuceriți, vor aborda cartea dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
e chiar vocea celor două guri de metrou: „Așa vor fetele toate, pe la spate, pe la spate!” - Bineînțeles că vreau să cumpăr cărămida. Ce să mai pierdem vremea de pomană? Zi cât face și știm una bună! - Cinci sute de mii, barosanule! Acum cinci ani, pe timpul inflației scăpată din frâu de guvernul Roman, l-ar fi costat pesemne două milioane. Tot aia era! Trebuia să-și ia gândul de la veioza roșie pe care o chitea de mult și de la parfumul Givenchy. - Ia d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai rațională soluție: fugise din nou, preventiv, în lumea largă). Și iat-o iarăși, lăfăindu-se pe pat, lungită în paralel cu Sile adormitul, fără a da vreun semn că o deranjează vecinătatea udă și mirositoare sălbatic a stârv, a Barosanului. Femeie anapoda și de rahat, mă faci într-una de fecale, în fața amicilor! geme Boss crispat, înfrânt, aproape să depună armele. Da', nu-i nimica... Lasă, lasă... Te vindec eu de hipodrom și de alte fantasme erotice! Sui eu șaua
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu l-au întrebat asta de la bun început? Le spune despre întreținere și reparații de gradul II. Care mașini sunt niște belele și care sunt floare la ureche de întreținut. E abia în al treilea an și deja câștigă șaisprezece barosani pe oră. Nu-l întreabă ce părere are despre animale, și cu atât mai bine. Urăște să fie întrebat. Toată lumea mănâncă nenorocitele alea de animale; cineva trebuie să le omoare. Și nici măcar nu e el acela: el nu face decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
grosolan. Frumusețea ei provenea mai curînd din mișcări decît din părțile luate în sine, și probabil că din cauza asta nu stătea o clipă. Băieții din Riddrie stăteau și vorbeau la coada din stația tramvaiului care-i ducea acasă pentru prînz. — Barosanul de Maxwell - îl urăsc, spuse unul din ei. Pare destul de nebun ca să te omoare. — Ei, o să fie de treabă dac-o să facem ce zice. Mie mi-i frică de profu’ de științe. E tipu’ care te ciomăgește doar pen’ că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
preot convinge liderii să facă ce e bine sau chiar pentru că o brunetă pasionată din Dublin le spune să nu se mai omoare între ei. Ci o fac pentru că interesele lor sau, mai adesea, interesele marilor puteri se schimbă. Brusc, barosanii nu mai au nevoie de război, așa că îi pun capăt. Acum știa și ea cum stau lucrurile. Dacă Miller sau Davis sau Bonham - și se gândi cu durere că probabil toți erau implicați în asta - i-ar fi spus vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vreodată adevărul, dacă i-ar fi explicat problema și de ce aveau nevoie de ajutorul ei, ar fi acceptat. Ar fi găsit propria ei modalitate de-a o face. Dar nu aveau destulă încredere în ea ca să-i spună ce voiau barosanii. Era doar o unealtă de folosit, o piesă așezată pe planșă a cărei singură îndatorire era să fie regulată... Se făcuse frig sau, cel puțin, i se făcuse ei frig. Probabil din cauza oboselii. O să se ducă la hotel, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îmi aparține mie. — Ar fi trebuit să-mi închipui. Pot să te întreb de unde-ți vin banii cu care-ți satisfaci asemenea capricii decadente? — De la scumpa mea familie, din mijlocul holdelor de grâu. Dorian suspină. Îmi trimit câte un cec barosan în fiecare lună. În schimb trebuie să le garantez că n-am să apar niciodată prin Nebraska. Am plecat de acolo învăluit într-un fel de nor, înțelegi? Tot grâul ăla și câmpurile nesfârșite... Nu pot să-ți spun cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
despre care crede ca Îl face să semene cu un gangster. Mașina lui Maggie, o utilitară sport Încrustată În gheață, planează ca În vis prin preeria albă. Ea Îi Înmînează programul. Astă seară este liber. MÎine la amiază, prînz cu barosanii, la Începutul după-amiezei - vizită la sediul Companiei, plecarea spre casă În seara aceleiași zile. Are un acut sentiment de déja vu. CÎte Maggie Îi Înmînaseră deja același program, de-a lungul anilor? Hotelul seamănă cu un castel bavarez; tichia portarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
coaja fabricii. Holul de la intrare este dominat de un tigru bengal cu dinții rînjiți atît de veridic că Wakefield se trage Înapoi speriat. Maggie rîde. Lui Wakefield Îi place rîsul ei, e muzical și abrupt, cunoscător, deloc copilăresc. Prînzul cu barosanii Companiei are loc În camera elefantului, numită astfel pentru că un elefant african cu trompa În aer domină masa lungă și joasă Înconjurată de perne indiene brodate cu fir de argint. — E adevărat? Întreabă Wakefield ușor uimit. — Desigur, cum e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a dat din cap ca și când înțelegea, dar a renunțat în cele din urmă. Bătrânul nu și-a dat seama că vorbea singur de fapt, așa că și-a văzut mai departe de explicațiile lui. — Și, peste gangsterii cei neînsemnați sunt yakuza, barosanii... Cu un an în urmă, banda lui Hoshino ținea bine frâiele în mână, dar după incidentul cel grav de anul trecut, s-au mai dat și ei la fund. Cât timp au fost la cârmă, au tot avut loc incidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai fi văzut până atunci. Își foi țanțoșă șorțul. Chicoti mândră. - Da, bre, mi-am găsit. Și e băiat de treabă, așezat, la meseria lui. De la comperativa de la cizmăria de pă Străduinții, de la Poștă. Miai îi zice. Miai Gentimir, bre! Barosan, că pune pingele la toată ștăbimea de la Poștă! Cu el mă petrec. Se mai înfoie o dată fluturându-și șorțul. Făcu apoi o plecăciune cum văzuse la televizor că fac baletistele și, izbucnind în râs, se întoarse în bucătărie. Goncea surâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și-și mânca sendviciul. Se gândea la ea și spera că se va întoarce. De ieri au început să vină tipii aceia. Burtosul în pijama și halat, l-a recunoscut din prima, e marele Aulius Chiosea, zis Furnal, fost deputat, barosanul de la oțelărie. Are vreo trei firme care vând tablă și laminate. Se vorbește că are încurcături de ceva vreme cu cei din neamul lui Brandaburlea. Îi arestaseră pe unii dintre ei (Cangurașu scăpase, nu avea afaceri în industrie), scormoniseră prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la morți, la ziar, la agenție, care-a trecut acum la privatizare la dom’ Periuță și dom’ Județu, da dom’ Periuță era și pă vremea ailaltă șef la agenția de dădeai anunțuri cu morți și s-a privatizat cu un barosan, nepotul lui dom Județu, patronul de la București care are televiziunile pă cablu și ziarele alea care le scoate împreună cu fostul adjunct cu propaganda la ceceu, tovarășul Muciacaru, Vasile Muciacaru, compania de consulting „Mutchconsult“, s-a mutat și el după evenimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lux) cu măsline, cașcaval, ness sau cu oricare alt produs delicat. Cu dezlegarea de a transporta în strada Perone întregul purcoi de haleală, închiriind un taxi. Papașa, la volanul taxiului oprit, pândea, prin vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu ochii mari
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
302 DANIEL BĂNULESCU arteriale, bandaje, flaconașe, un stetoscop, scoase toate din gentuța de piele, ovală, de culoarea piersicii coapte, pentru a face loc înăuntru celor două mii de bilete de bancă albastre, imprimate cu chipul lui Nicolae Bălcescu și sustrase de la barosanul din Ministerul de Interne. Arvinte remarcă, în treacăt, că, dacă doctorul n-ar fi înghițit banii, ar fi fost ei nevoiți să-i trântească o operație, secționîndu-i, cumva, vena jugulară. Medicul îi asigurase că, deși Sinistratul era departe de forma
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o bucățică de carne și le aruncau dinilor. Aceștia se hărtăneau întărîtați. Tocmașii râgâiau apoi mulțumiți, scoteau resturile de prin măsele cu unghiile lungi și galbene de tutun, scuipau cu plăcere și își clăteau gura cu puțin vin acrișor. - Uite barosanii, Paraschive! îi șopti caiafa celui tânăr. - Să nu vă prind! se răsti la ei starostele. Azi sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de băutură, oftară, se uitară la ceasurile de la brâu și se apropiară de vite. Gheorghe nu-i slăbea. Sandu lăsase o mână în jos și era cu ochii țaglă. Ce i-ar mai fi ușurat! Tocmeala începu sub nasul lor. Barosanii se ridicaseră, pășiseră dezmorțiți pe bătătura din fața șopronului și se pipăiseră prin buzunare. Ei luau inima târgului. Erau toți înalți, croiți pe picioare groase, cu spete de bivol și brațe puternice. Tocmașii aveau cizme de lac și nuiele scurte de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pornise la Videle, de unde era Didina, să cumetrească. Când era groasă, acolo-și făcea veacul. Cine să-l știe? Țăranii îl credeau negustor, de avea case și prăvălie. Să-l fi văzut, nu-l mai cunoșteai. Se înțolea ca un barosan. Avea palton scump, căptușit cu blană, și-o căciulă de miel, neagră, lustruită și înaltă, pe care și-o așeza pe-o ureche. În picioare, șoșoni călduroși. Starostele ședea în casa veche a țigăncii. O reparase cu ani în urmă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fete speriate și se uitau uluiți în dreapta și-n stânga. Nu cunoșteau. Trăsurile așteptau afară, la intrare, și le venea greu să care, trebuiau ajutoare. Ai lor erau! Cei doi se înțeleseseră fără multe vorbe: - Gheorghe, punem ochii pe vreun barosan și-i luăm geamantanele. Tu unul, eu unul. Când ieșim afară și-oi face pst! tu o ștergi la dreapta, eu la stânga. Ne găsim la " Doi păduchi", în Taica Lazăr. Zis și făcut. A ochit Nicu un fraier. Boier după
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
valize. Scumpă marfă! Din piele de porc, cu catarămi de aluminiu. Le-au pus pe spinare și-au mers spre ieșire, unde așteptau birjarii. În urmă, pășea liniștit mușteriul, lovind pietrele peronului cu bastonul. Mergea ușure-lușurel. Hoții au mărit pasul. Barosanul abia se ținea după ei. - Mai încet, că vă pierd! gâfâia. Ei, de unde... Când să treacă piața gării, o dată s-a uitat codoșul la Nicu-Piele. -Acu! Au zbughit-o amândoi, unul într-o parte, altul în cealaltă. În urma lor, boierul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și zdrențuit atârna peste prăvăliile negustorilor. Vântul rece smucea firmele de tablă. Pungașii, zgribuliți, căutau un client. Înainte mergea lunganul, după obicei, privind vitrinele pline și trăgând cu ochiul. Ce-i veni lui Nicu- Piele să se înghesuie într-un barosan! I-a făcut un vânt ușor drept în brațele lui Sandu. Acesta i-a băgat mâna în buzunar. Cum s-au încurcat, cum au făcut, că s-a gâdilat clientul și-a început să strige: "Hoții!" Până să se întoarcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o să mai spui? - Fă tu o colectă publică pentru ele, să arăț i că nu ești ca alții, neîncrezător, completa altul. - Păi, da, cam ai dreptate, că dacă ar sări un Rică Răducanu, un Gigi Becali, un Mazăre sau alți barosani și bashtani, fie și cei din Ferentari, și ar băg a ce va bani și mălai, sar putea ca săraca femeie de la Tutova să scape cu zile după operație, reveneau la cazul în discuție alții . În nota sa de seriozitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sărac (5); bărbat (4); căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut (3); zgîrcit (3); baron (2); barosan (2); blană (2); bogătan (2); boss (2); bou (2); bunăstare (2); cai (2); car (2); căruță (2); cioban (2); cocoș (2); conducător (2); funcție (2); galbeni (2); gospodar (2); haiduc (2); împărat (2); mașină (2); ministru (2); mobil (2); muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); întinsă(2); lac(2); lung(2); măr(2); mașină(2); pat(2); pește (2); plăcere(2); prost(2); prostie(2); rece(2); sare(2); suflet(2); vara (2); abundență; adînc; agitată; agitație; aglomerat; alge; amintiri; arătos; atracție; avan; avion; barosan; beatitudine; biceps; bine crescut; bogat; brad; briză; buze; caracter; cît casa; cascadă; cățel; cer; cerc; chin; ciocolată; conștiință; corali; Costinești; cerul; cunoscut; daaa; depărtare; departe; destul; dimensional; în dimensiuni; doare; drum lung; drum; dulce; durere; etern; eu; față; floare; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]