1,501 matches
-
care îl întrebau de soarta lor. Pomenea nu băgase pe nimeni în arestul poliției. Rușii erau cei care făceau arestări, pe legea lor. Aveau un camion militar cu prelată și înhățau pe cine voiau ei. Îi luaseră mai întîi pe basarabenii care se pripășiseră în oraș, apoi pe cei cîțiva soldați lăsați la vatră care luptaseră în Crimeea. Dispăruseră și două fete de la Chelu, dar despre ele se spunea că fugiseră de frica neiertătoarei blenoragii sovietice, care pe altele le scoseseră
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
să-i spună judecătorul rusului îl sfătuiește să nu-l stîrnească. Căpitanul era din Odesa. Își pierduse nevasta și amîndoi copiii în timpul unui bombardament al trupelor române. Dar din cîte mai aflase Ion de la rușii care intrau în restaurantul gării, basarabenii refugiați erau vînați în toată țara, ca trădători, și duși în Siberia. Cu românii care dispăreau povestea era mai simplă. Rușii aveau vreo doi, trei oameni în oraș care le făceau liste cu foștii combatanți români în Crimeea lăsați la
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
bănci care să deruleze fonduri pentru Programul Fermierul. Printre beneficiarii acestor finanțări se vor număra producătorii agricoli individuali înregistrați în Registrul exploatațiilor agricole, asociațiile familiale, societățile agricole private, asociațiile agricole cu personalitate juridică etc. E. C. Viitorul tinerilor l Rezoluție a basarabenilor din Timișoara În urma workshopul-ului cu tema „Viitorul Tinerilor Români de Pretutindeni într-o Românie Europeană” cuprins în agenda Festivalului „Zilele Basarabiei” a fost redactată o rezoluție cu soluții la principalele probleme pe care le au de înfruntat tinerii de peste Prut
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]
-
volumul de versuri Miresme din stepă al unui poet uitat, Ion Buzdugan (1887-1967), sub îngrijirea devotată a lui C. D. Zeletin, care l-a însoțit cu o prefață și cu o prezentare semnate de N. Iorga. Ion Buzdugan: un mare basarabean. Militant pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă, împlinită în 1918, prin votul Sfatului Țării, al cărui secretar a fost, acesta se cuvine privit azi sub două unghiuri. Negreșit, printr-unul patriotic, deoarece figura sa evocă idealul unionist al moldovenilor din stînga
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
Dacia a fost mult mai scurtă (doar 150 de ani) decât în alte viitoare țări romanice (precum Gallia), limba română a păstratcel mai fidel structura gramaticală și lexicală a limbii latine. Avea și explicația pentru aceasta.... În fine, un alt basarabean care m-a impresionat a fost preotul Vasile Buruiană. Avusese norocul să se întoarcă viu din „sejurul” siberian (după moartea lui Stalin) și acum, în vara lui 1990, vorbea cu înflăcărare, într-o sală de festivități din Chișinău, despre „Basarabia
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Stalin) și acum, în vara lui 1990, vorbea cu înflăcărare, într-o sală de festivități din Chișinău, despre „Basarabia românească”. Mi-am propus să caut cartea sa de memorii, în curs de editare. După ce am întâlnit oameni de talia acestor basarabeni (exceptându-l pe Buzdugan: bucovinean) interesul meu pentru P.H.Lippa se înscrie într-o ordine firească. Numai că există și o atracție în plus: enigma ce învăluie narațiunea din caiet, posibilitatea de a descoperi secretul unei vieți, plăcerea decodării unei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
intelectual” înhămat („benevol”) la „căruța politică” din România a risipit energii și visuri, într-o luptă istovitoare cu „piedicile istorice” și cu timpul inexorabil. Cu toate eforturile și dovezile de bună-credință, s-a simțit adesea ca „unul de la margine”, un basarabean „trădat” de inevitabilul regionalism scăpat în discuție. Entuziasmul sincer al cetățeanului dornic să se înscrie cu trup și suflet sub drapelul „României Mari” a stârnit fie priviri de neîncredere, fie chiar gesturi de rea-voință. În spatele „colegialității” unor „mari români” a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Și totuși! Există totdeauna un totuși, chiar dacă uneori se întâmplă să nu acopere decât „jumătăți de măsură” (P.H.L.). Naratorul a hotărât să nu-i refuze Domnului R. o ultimă șansă. O decizie inspirată! Prea l-a strivit sub exemplul celuilalt basarabean, de numele căruia se leagă o mare operă, un castel și un copil genial. Prin urmare, regăsesc în ultimele pagini ale caietului un domn Profesor tot mai convins că, pentru a-și dovedi că este viu, trebuie să-și dorească
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
savante atitudini Și complezente rânduieli, Din îndoieli cresc certitudini, Din certitudini îndoieli...”. (Sorin Pavel) Simple coincidențe Sosesc acasă indispus.Sunt bulversat. Focoasa Marinela,ultimul vlăstar al asteniei de primavară m-a sedus și m-a abandonat. S-a aplicat zicala basarabeanului: Când femeia părăsește pe amant, se refugiază la soț”. Bărbată-său a recucerit-o fără glorie. I-a preparat un meniu cu cartofi prăjiți. Mi-am reamintit versurile cântecului din filmul „Copiii în luptă cu viața”,în interpretarea actorilor Judy
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
avea originile, scrie click.ro. „Am trăit timpuri foarte grele. Tata a plecat în Siberia și nu am mai primit nici un semn de la el 19 ani. Am crezut că e mort. Între timp, românii au vrut să îi trimită pe basarabeni înapoi în Basarabia, iar mamei îi era foarte frică, pentru că nu ne trimitea acasă la bunica, ne trimitea cine știe unde. Așa că a făcut o căsătorie de conveniență", a povestit actrița. Stela a mărturisit că noul ei tată era un om simplu
Stela Popescu, mărturii cutremurătoare despre tatăl biologic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71853_a_73178]
-
referi acum la noi, și anume la scriitorii români, combatanți în războiul nostru de reîntregire. Destui au căzut jertfă, precum poetul Mihail Săulescu, al cărui bust se înalță lângă Predeal, Ion Trivale, critic literar, discipol al lui Mihail Dragomirescu, poetul basarabean Al. Mateevici, autorul cunoscutei poezii Limba noastră ("Limba noastră-i limbă sfântă/ Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii"), Const. T. Stoika, Andrei Naum, Ion Grămadă, N. Vulovici. Alții au fost răniți, ca
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
jargonul pieții... cum dai nucșoarele astea, bade?... - în altă zi, repetând întrebarea, cel ce vindea nucile, s-a uitat lung la mine și m-a întrebat de unde sunt și unde am învățat eu românește, și că dacă n-oi fi basarabean. Culmea, basarabenii se exprimă, după mine, perfect, atât că înmoaie nițel unele litere, ceea ce le dă farmec. Omul se exprima însă într-o limbă ex catedra. Era, ca să vedeți, un profesor de limba română, pensionar, din Muscel, care venise în
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
cum dai nucșoarele astea, bade?... - în altă zi, repetând întrebarea, cel ce vindea nucile, s-a uitat lung la mine și m-a întrebat de unde sunt și unde am învățat eu românește, și că dacă n-oi fi basarabean. Culmea, basarabenii se exprimă, după mine, perfect, atât că înmoaie nițel unele litere, ceea ce le dă farmec. Omul se exprima însă într-o limbă ex catedra. Era, ca să vedeți, un profesor de limba română, pensionar, din Muscel, care venise în capitală să
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
pe de o parte calitatea de ziarist a clientului lor spre a legitima dreptul ce-și arogă de a calomnia fără a se simți dator de a acorda cuvenitele reparațiuni, și pe de alta, calitatea ta de strein, deși român basarabean, spre a-ți tăgădui dreptul de a te simți jignit și a-ți apăra onoarea"), "consideră misiunea șlorț ca sfîrșită". Cea de-a doua informează despre "însărcinarea" dată lor de Stere, "de a face pe lîngă d. Scorțescu o nouă
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
accente sarcastice, referitor la diverse aspecte ale teatrului românesc de azi) de Magdalena Boiangiu, Arta din mormanul de gunoi de Cristina Foarfă (se cam repetă semnăturile!), Misterul scoicilor părăsite de Victoria Anghelescu. Foarte impresionant, prin dramatismul mărturisirilor privind condiția intelectualului basarabean, este interviul luat de Laura Toma eminentului scriitor și editor Gheorghe Erizanu. Un oraș de pe Riviera Franceză? Nu. Fotografia reprezintă un oraș românesc de pe malul Dunării, Călărași, văzut de un mare fotograf contemporan cu noi, Nae Riglea. Susținut de primarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
complete", ci una "antologică", "năzușindț la reprezentativitate", selectînd însă numai "scrieri publicate din 1893 (un an după debut) pînă prin 1913"2. Același cercetător a dat la lumină un deceniu mai tîrziu primul panou al unei ample biografii consacrate marelui basarabean, al doilea apărînd după evenimentele din decembrie 19893. De atunci, demersurile avînd ca obiect viața, activitatea și opera lui C. Stere s-au înmulțit. Cît privește reeditarea scrierilor sale, se pot consemna în ultimii 18 ani noi demersuri, datorate editorilor
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
sentimentali incorigibili (cei mai mulți dintre ei cu rădăcini basarabene), majoritatea românilor și-au îndreptat privirile spre Vest și sunt din ce în ce mai indiferenți la soarta celor pe care mai ieri îi numeau "frații noștri de peste Prut". Nu este mai puțin adevărat că și basarabenii practică, cel puțin la nivel oficial, un discurs care combină frățietatea cu țâfna, declarația de dragoste cu amenințările abia voalate, până la un nivel la care nimeni nu mai înțelege nimic. Numiți când frați, când invadatori fasciști, românii nu-și mai
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
Fuge din Basarabia, împreună cu familia, de frica rușilor care aduc comunismul și persecuția. Ajunge în Ardeal, unde refugiații basarabeni nu sunt deloc iubiți și înțeleși, cum se așteptau. Dimpotrivă, sunt persecutați, chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați cu ocupația rusească, refugiații descoperă că, în 1949, românii (la început, numai ardelenii) sunt la fel de detestabili, de răuvoitori: "Autoritățile ne pândesc, ne
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
refugiații basarabeni nu sunt deloc iubiți și înțeleși, cum se așteptau. Dimpotrivă, sunt persecutați, chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați cu ocupația rusească, refugiații descoperă că, în 1949, românii (la început, numai ardelenii) sunt la fel de detestabili, de răuvoitori: "Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
România sunt contaminate de comunism. Anticomunismul său antrenează celelalte repulsii, pe măsură ce se dezvoltă și se clarifică. Anticomunistul cu predispoziție spre mizantropie se bazează, în subsidiar, pe o logică vicioasă de extensiune a vinovăției: dacă un singur om (un rus, un basarabean, un român) a putut fi comunist, atunci toți oamenii (toți rușii, basarabenii sau românii) merită să fie disprețuiți. Paul Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe toți, ca români comuniști (sau ca urmași ai acelora), care i-am refuzat
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
dezvoltă și se clarifică. Anticomunistul cu predispoziție spre mizantropie se bazează, în subsidiar, pe o logică vicioasă de extensiune a vinovăției: dacă un singur om (un rus, un basarabean, un român) a putut fi comunist, atunci toți oamenii (toți rușii, basarabenii sau românii) merită să fie disprețuiți. Paul Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe toți, ca români comuniști (sau ca urmași ai acelora), care i-am refuzat cândva dragostea și salvarea. El este exilatul absolut, pe care nu-l
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
était une baleine" (în lipsa autorului, disertația a fost citită de scriitorul belgian Jan Mysjkin), Magda Cârneci ("Privirea balcanică: între mizerabilism și grija pentru suflet"), Mircea Iorgulescu ("Estul între necunoaștere și recunoaștere"), scriitoarea estoniană Doris Kareva ("From Harem to Brothel"), scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu ("Europa în călimară sau despre tabloul din casa bunicii") și Nicoleta Sălcudeanu ("Literatura între spaimă și speranță"). După-amiaza, moderatorul întîlnirii a fost Nicolae Manolescu, iar protagoniștii s-au numit: Adam Michnik, cu o necruțătoare diatribă îndreptată împotriva situației
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
s-ar cuveni să le cerem decât să-și vadă de scrisul și de viața lor, dacă se poate într-o manieră cât de cât decentă?... De ce ar trebui să funcționăm mereu într-un regim de beligeranță? De ce ar trebui basarabenii să fie diferiți de ceilalți români? Nu merită și ei să trăiască, să nască niște copii, să se bucure de o zi cu soare, să mai prindă un concediu la mare sau o expediție în Himalaia, dacă își pot permite
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
de ordine în Republica Moldova este supraviețuirea, salvarea existenței fizice sub călcâiul unei oligarhii rapace și criminale... De ce să lupți cu morile de vânt, e mai simplu să-ți iei lumea în cap, cum au făcut-o sute de mii de basarabeni. Sigur că "divergențele din interiorul obștii" au diminuat credibilitatea și puterea de influență a scriitorilor. Uniunea Scriitorilor de la Chișinău s-a angajat în ultimii 18 ani în diverse campanii de susținere a unor potentați, care ne-au lăsat apoi cu
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
de o cunoaștere adevărată, lipsită de prejudecăți. Important este să ne gândim unii la alții ca la niște contemporani, nu ca la un capitol încheiat (și enervant) al istoriei. - Cum a evoluat, din perspectiva dumneavoastră, imaginea despre Republica Moldova și despre basarabeni, în România postrevoluționară? - "Basarabia", așa cum se știe, a fost pusă la index în România înainte de '89. Imediat după semnarea armistițiului, în august 1944, basarabenii erau vânați prin toată țara pentru a fi predați autorităților sovietice, apoi, în lungile decenii dejiste
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]