4,412 matches
-
inhibiție și pudicitate. Nu mai existau taine ale preludiului care să nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile fetei pe bastonul oțelos, îi purtau pe alte tărâmuri ale plăcerilor erotice. Locul neastâmpăratelor degete, ce se jucau cu mugurelul acoperit de petecuțul de blăniță șatenă, a fost luat de vârful limbii lui Mircea care se mișca continuu în umezeala cuptorului ce aștepta
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
să-ți iasă de-o haină? de ce? importantă e ușa și pragul. poți trece gol dincolo de lume. și dacă toate se prăbușesc în centrul pământului înseamnă că acesta se transformă în Tartar și probabil că toti vom deveni Sisifi cu bastoane de nuc încercând să rămânem verticali de dragul vecinilor. mărul. păcat. șarpele privește frumosul și-i spune de verde că-i negru, de cer că-i pământ și de oameni că-s nemuritori. rămânem să dorim ceea ce nu putem avea. inconștienți
SĂ MORI ÎN RÂND CU ÎNGERII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_mori_in_rand_cu_ingerii.html [Corola-blog/BlogPost/371130_a_372459]
-
zile și tot atâtea nopți. Timp în care acest bărbat își duce viața, lipsit de lumina ochilor. Încă de la prima pagină, Iustin Dobrescu este însoțit de vocea auctorială, ca un suport de care e preferabil să se sprijine, ca de bastonul pe care-l ține, de fantezie, agățat de braț. Vocea parcă îl conduce, îndreptându-i pașii într-acolo unde vrea să ajungă. E o senzație aproape materială, altceva decât glasul povestitorului, punctând, cu un soi de considerații filozofice sau psihologice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
mie de zile și rămase nemișcat, adâncit în gânduri. Într-un târziu, simțind lumina soarelui dincolo de ferestrele acoperite de draperii, se ridică încet și, fără să caute sprijin, se deplasă ușor până la ușă. Întinzând mâna până simți lemnul lucios, prinse bastonul atârnat de cuiul pe care îl așeza de peste trei ani de zile și ieși închizând ușa cu o mișcare lentă, astfel că nici el, deși urechile i se obișnuiseră să recepteze cea mai fină adiere de vânt, nu auzi atingerea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
vedea, dar îi simțea privirea luminoasă și mângâierea pe frunte. Nu știa cât era ora, dar era sigur că astrul zilei nu se înălțase mai mult decât potrivit orei nouă. Plecă în mers liniștit pe trotuar, cu pași egali, lăsând bastonul să-i atârne leneș de brațul drept. Nu-l folosea aproape niciodată în zonele bine cunoscute. De acasă pornind, știa cât să meargă până la intersecție și cunoștea fiecare ușoară denivelare de teren. Zâmbea plăcut la apropierea de oameni și schița
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
om între oameni. În ziua aceea, ieșea doar pentru a cumpăra pâine. Nu avea mult de mers. Magazinul era la primul bloc de dincolo de intersecție. Își pregătise borseta, dar o uitase pe pat când s-a ridicat să-și ia bastonul alb. În ea avea cartea de identitate, două bancnote a câte cinci lei și telefonul mobil. Cu acesta se obișnuise să lucreze. Cunoștea acele câteva numere de telefon pe care le folosea frecvent pe de rost, așa cum cunoștea și poziția
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
mult și parcă niciodată nu epuizau subiectele ancorate în literatură de toate felurile și în călătorii virtuale pe care le visau să devină realitate, cândva. La câțiva pași de ultima intersecție pe care o avea de trecut până la părculeț, ridică bastonul și se pregăti să îl pună la lucru pentru a fi sigur că bordura nu este nici mai aproape și nici mai departe de piciorul său. Ascultă cu atenție mărită zgomotele străzii. Era trafic obișnuit pe partea carosabilă. Pe trotuar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
a întârziat la școală? Nu este obligatoriu... Poate l-a trimis mama lui să ia pâine ori să cumpere altceva...”. Încercând să-și imagineze cam ce vârstă are copilul și ce preocupări l-au ademenit să iasă din casă, întinse bastonul și făcu primii pași. Două turisme opriră aproape de trecerea de pietoni. După turația motoarelor, aproape de neauzit, își dădu seama că șoferii făceau parte din categoria celor pentru care regulile de circulație sunt făcute spre a fi respectate. Un al treilea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
Filmul s-a întrerupt la fel de neașteptat precum începuse. O voce, nu se știe de unde, i-a poruncit: „Oprește-te, omule!” Nevăzătorul s-a speriat A făcut un pas sau doi înapoi și a rămas pe loc, ca încremenit. Mâna cu bastonul rămăsese întinsă, tremurând. În acea clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
de unde, i-a poruncit: „Oprește-te, omule!” Nevăzătorul s-a speriat A făcut un pas sau doi înapoi și a rămas pe loc, ca încremenit. Mâna cu bastonul rămăsese întinsă, tremurând. În acea clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens ca un lichid vâscos. A întins ambele brațe în față, ca și când
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
Asta și privirea lui „Pa'l phurina thai dur.” Kado thai lesko vardimos A rezistat, târgului, fermierului, si licitantului, Thildea, le bazareskă, le gavaleskă, le simagiareskă, Vânzătorului ambulant, celui ce vinde baloane, Phiriarne bikinaleskă, koleskă șo bichinel turaa, căruțașului cu baston îndoit, și mită, vurdoniareskă banghia rovliasa, o telal vastimos, Porcul, curcanul, gașca și rata, O balo, e gadra, e papin, e patka, leșuri de Crăciun să fie. Mulimata Krăchiuneskă te aven! Nici chiar taurul îngenunchiat Chi le guruves dino changende
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
vă exemplific! -Sal’tare! mă bucură cu vorba Rică intrând în apartament. Ce mai veste-poveste? face, ca și când presimte ce prospătură am pentru el. Bucuros de starea lui de spirit, mă codesc totuși: -Am una să-ți relatez... Avid, își sprijină bastonul de cantul ușii ca să ia loc pe unicul fotoliu rămas liber. Pe cel dinainte mă foiesc nerăbdător să-ncep: Alo? răspund zilele trecute unui apel pe telefonul fix. Să tot fi fost... două dimineața, că eu n-am modificat ceasurile
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1496565249.html [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
Druc, Leonida Lari ș.a.), din cauza cărora, lucrătorii de miliție erau mobilizați să facă eforturi suplimentare pentru menținerea ordinei, împotriva revoluționarilor. Convins că se apropie ceasul libertății, ca ofițer de miliție, s-a străduit să-și convingă subalternii să nu ridice bastoanele asupra demonstranților, „pentru că aceștia cer să fim și noi liberi, în sfârșit...Toată viața am trăit în minciuni, n-am știut adevărata istorie, de unde venim și cine este fratele nostru cu adevărat”. În aceste condiții întră în rândurile demonstranților, unde
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
pictată în nuanțe de verde, galben auriu și cafeniu roșcat, de picăturile reci ale dimineții legănându-se ușor în bătaia vântului. Într-un luminiș nu departe de malul râului unde începe desimea pădurii, se zărește bătrânul care tot răscolește cu bastonul covorul cafeniu așternut peste pământul negru și reavăn, în jurul unor buturi înnegrite de vreme. Dar ce o fi pierdut pehlivanul acesta bătrân de moș Gheorghe așa până-n ziuă? El de obicei la ora aceasta își ia micul dejun, pită cu
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
un fel de boss printre șuți. Dar era cineva și mai sus care dirija toate bandele din oraș, căci nu se putea altfel! Când unii dintre membrii bandei erau prinși de milițieni, intervenea bossul cel mare și după ce primeau câteva bastoane pe spinare și câteva picioare la partea dorsală, erau eliberați pe șest. Adică îi făceau scăpați să nu fie înregistrați la miliție. Don Basilio nu avea un domiciliu stabil, însă locuia la mai multe adrese unde avea haine de schimb
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Basil_cuceritorul.html [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
I. CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREȘAL, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. Războiul, cel care ucise peste cincizeci de milioane de oameni, își prelungea infernul, în România, într-o formă atenuată, dar zguduitor de atroce pentru vremuri de
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
nu avem. Un cântec se poate naște și dintr-o înfrângere. În lumina fulgerului se văd guri care cobesc, ochi lacomi, mâini desfăcute, dar și un copil care încearcă să meargă, se prăbușește printre morții lumii, se ridică. Ați văzut bastonul alb al orbilor? Astfel să vă fie gândul. BORIS MARIAN
CELULA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404797504.html [Corola-blog/BlogPost/349188_a_350517]
-
lui tata. Din punct de vedere afectiv, eram foarte legată de mama mea.Tata, ce să spun? Nu-mi arăta prea multă atenție. Era adeptul educației austro-ungare: pe copil să-l săruți numai când doarme! Tata era invalid, mergea cu baston și traia în durerile lui. Tata o adora pe mama! Iar ea era foarte frumoasă și tata era și un om gelos, deși ea n-avea, de felul ei, nici un fel de înclinații, ca să zic așa, „mondene”! De fapt tata
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1456918655.html [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
răsplătită pe deplin. Acum speranța de ieri primise lanțuri și nu înțelegea până când va trebui să le poarte. - Du-te, i-a zis un localnic, care îl văzu rezemat lângă poartă. Pictorul nu se mai întoarce. Bărbatul îi arătă un baston noduros în semn de amenințare și scoase câteva sunete ca o huiduială. Apoi se așeză pe un bolovan acoperit cu mușchi verde, la câțiva metri de cascadă, privind în gol. Spuma apei, la razele lunii, era ca o dantelărie desprinsă
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_vi_gina_zaharia_1361730762.html [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
a urcat iute în mașină. Era clar că omul din fața sa avea mintea tulbure. A scos camera foto și a făcut câteva poze. Acest gest îl deranjă și mai tare pe bărbatul necunoscut. Se apropie de mașină și lovi cu bastonul în portieră. Scriitorul porni motorul și merse câțiva metri. Apoi l-a sunat pe Dan Simionescu. - Sunt la Zăvoaia. Am venit să scriu, să-mi continui cartea, a motivat acesta. Mi-a dat voie Maria. Sunt surprins să găsesc aici
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_vi_gina_zaharia_1361730762.html [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Odesei am mers mai departe; avuseserăm pierderi minore. -În ianuarie, a fost pornită și compania mea spre linia întâi. Atunci am fost rănit..., și glasul său s-a stins într-un oftat adânc, iar privirea i s-a oprit la bastonul în care se sprijinea. -Cum, a fost atacat convoiul? Doar zona era pacificată și civilii ne priveau ca pe eliberatori... -E drept, dar la mine a fost un ghinion. Fuseserăm încartiruiți în localul unei școli mari, unde încăpuse întreaga companie
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
roșie cu fundă, care se închidea într-un buchet cu cinci flori de regina nopții, trei albe și două galbene, prinse cu o agrafă de fluture exotic cu cap-de-mort. În mâna ei mică cu degetele lungi și elegante ținea un baston din lemn prețios de abanos negru cu mâner de argint de care, atunci când stătea, se sprijinea cu amândouă mâinile, iar când mergea prin sala congresului deschidea și tăia cu el câmpuri cuantice numai de ea știute, dirijând cu măiestrie pe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1338365993.html [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
atâtea aplauze și flori, are puterea să demonstreze că băiatul acela de pe Valea Siriului rămâne de partea cântecului adevărat.”. Maestrul Benone Sinulescu a menținut cadența cu muzica și arta spectacolului muzical, cu drumul actual al lor, dar cei imobilizați în bastonul de plumb al neadaptării provoacă o anemică bătaie de vânt, în stare să clintească numai o firavă perdea din geam! Astfel de oameni stranii, nu au șansa de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 714 din 14 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului câte războaie juste poți să duci într-o țară străină? * cu bastonul prin parc undeva pe bancă un semn de carte * la orice eșec umbra scai după mine dându-mi cu tifla din volumul Poeme cu ochii ingusti, capitolul NAȘTEREA Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_haiku_ion_untaru_1355478139.html [Corola-blog/BlogPost/351705_a_353034]