332 matches
-
Nervos Central. In cazul vertebratelor fotoreceptorii sunt componente ale retinei, celulele cu conuri și celulele cu bastonașe. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurnă (fotopică) care la om și la unele specii de animale este colorată, iar cele cu bastonașe, vederii crepusculare (scotopică), care este în alb-cenușiu-negru. Există aproximativ 7*106 celule cu conuri și circa 130*106 bastonașe. Regiunea centrală a retinei, denumită foveea centrală, care manifestă o acuitate vizuală maximă, are în exclusivitate, celule cu conuri mici. In
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conuri sunt responsabile de vederea diurnă (fotopică) care la om și la unele specii de animale este colorată, iar cele cu bastonașe, vederii crepusculare (scotopică), care este în alb-cenușiu-negru. Există aproximativ 7*106 celule cu conuri și circa 130*106 bastonașe. Regiunea centrală a retinei, denumită foveea centrală, care manifestă o acuitate vizuală maximă, are în exclusivitate, celule cu conuri mici. In acleși timp, numărul conurilor este mic la extremitățile retinei. Din acest motiv sensibilitatea la culoare este mai mare când
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ochilor, într-un punct aflat într-o parte laterală a capului unde mai poate fi văzut; în acest din urmă punct culorile nu se mai disting. In ceeace privește intensitatea luminii, când aceasta este mică, vederea primară apare la stimularea bastonașelor pentrucă pragul care declanșează producerea potențialului de acțiune este considerabil mai mic pentru bastonașe decât pentru conuri. Deoarece bastonașele sunt mai puțin numeroase în partea centrală a retinei, sensibilitatea în vederea frontală în lumina slabă este mai mică decât sensibilitatea pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi văzut; în acest din urmă punct culorile nu se mai disting. In ceeace privește intensitatea luminii, când aceasta este mică, vederea primară apare la stimularea bastonașelor pentrucă pragul care declanșează producerea potențialului de acțiune este considerabil mai mic pentru bastonașe decât pentru conuri. Deoarece bastonașele sunt mai puțin numeroase în partea centrală a retinei, sensibilitatea în vederea frontală în lumina slabă este mai mică decât sensibilitatea pentru vederea laterală. Sensibilitatea bastonașelor (sau a vederii nocturne) este substanțial mai scăzută în cazul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
urmă punct culorile nu se mai disting. In ceeace privește intensitatea luminii, când aceasta este mică, vederea primară apare la stimularea bastonașelor pentrucă pragul care declanșează producerea potențialului de acțiune este considerabil mai mic pentru bastonașe decât pentru conuri. Deoarece bastonașele sunt mai puțin numeroase în partea centrală a retinei, sensibilitatea în vederea frontală în lumina slabă este mai mică decât sensibilitatea pentru vederea laterală. Sensibilitatea bastonașelor (sau a vederii nocturne) este substanțial mai scăzută în cazul unei deficiențe de vitamina A
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
declanșează producerea potențialului de acțiune este considerabil mai mic pentru bastonașe decât pentru conuri. Deoarece bastonașele sunt mai puțin numeroase în partea centrală a retinei, sensibilitatea în vederea frontală în lumina slabă este mai mică decât sensibilitatea pentru vederea laterală. Sensibilitatea bastonașelor (sau a vederii nocturne) este substanțial mai scăzută în cazul unei deficiențe de vitamina A. In cazul vederii scotopice (nocturne) maximul sensibilității ochiului este la o lungime de undă de 5100A0, adică în domeniul radiațiilor verzi. In cazul vederii fotopice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în cazul unei deficiențe de vitamina A. In cazul vederii scotopice (nocturne) maximul sensibilității ochiului este la o lungime de undă de 5100A0, adică în domeniul radiațiilor verzi. In cazul vederii fotopice (luminoxitate puternică), sunt active atât conurile cât și bastonașele și maximul sensibilității este la 5800A0, care este în domeniul radiațiilor galbene (aceasta se pare că ar corespunde lungimii de undă care este mai abundentă în lumina soarelui) Faptul că, în curba de sensibilitate, maximul se deplasează spre lungimi de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vederea nocturnă (scotopică) frunzele verzi vor apare mai strălucitoare decât petalele roșii. Faptul că vederea fotopică se realizează de către celulele cu conuri este demostrat și de absența acestora la bufniță, liliac, iar că vederea scotopică se realizează cu celule cu bastonașe este demonstrat de absența lor la animalele adaptate la vederea fotopică (păsări de curte), care odată cu înserarea se duc la culcare. IV.4.4. Rodopsina Substanța fotosensibilă din bastonașe implicată în recepția luminii este rodopsina care este compusă din două
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
bufniță, liliac, iar că vederea scotopică se realizează cu celule cu bastonașe este demonstrat de absența lor la animalele adaptate la vederea fotopică (păsări de curte), care odată cu înserarea se duc la culcare. IV.4.4. Rodopsina Substanța fotosensibilă din bastonașe implicată în recepția luminii este rodopsina care este compusă din două elemente: ♦ Un lanț polipeptidic (opsina) Un cromofor denumit retinal (două molecule sunt legate covalent de opsină) Spectrul de absorbție al rodopsinei este dat în Fig.IV.25. Rodopsina este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rodopsina care este compusă din două elemente: ♦ Un lanț polipeptidic (opsina) Un cromofor denumit retinal (două molecule sunt legate covalent de opsină) Spectrul de absorbție al rodopsinei este dat în Fig.IV.25. Rodopsina este localizată la limita superioară a bastonașului; există un singur strat de rodopsină, ea fiind distribuită în stratul bilipidic al membranei celulei, deși este posibil ca rodopsina să străbată și în exterior membrana. Circa 40% din aria exterioară a bastonașului este lipidică; dintre proteine circa 80% este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Rodopsina este localizată la limita superioară a bastonașului; există un singur strat de rodopsină, ea fiind distribuită în stratul bilipidic al membranei celulei, deși este posibil ca rodopsina să străbată și în exterior membrana. Circa 40% din aria exterioară a bastonașului este lipidică; dintre proteine circa 80% este rodopsină (rolul lipidelor este de a proteja rodopsina și a facilita reacțiile chimice care au loc la nivelul său). Bastonașul este compus dintr-o gramadă de câteva sute de astfel de formațiuni de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rodopsina să străbată și în exterior membrana. Circa 40% din aria exterioară a bastonașului este lipidică; dintre proteine circa 80% este rodopsină (rolul lipidelor este de a proteja rodopsina și a facilita reacțiile chimice care au loc la nivelul său). Bastonașul este compus dintr-o gramadă de câteva sute de astfel de formațiuni de rodopsină de forma unui disc. Structura bastonașelor nu este fixă, discurile putându-se mișca. Primul pas în conversia energiei o constituie absorbția fotonilor de către cromofor, ceeace schimbă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este rodopsină (rolul lipidelor este de a proteja rodopsina și a facilita reacțiile chimice care au loc la nivelul său). Bastonașul este compus dintr-o gramadă de câteva sute de astfel de formațiuni de rodopsină de forma unui disc. Structura bastonașelor nu este fixă, discurile putându-se mișca. Primul pas în conversia energiei o constituie absorbția fotonilor de către cromofor, ceeace schimbă conformația cromoforului. Printr-o reacție de înălbire, cromoforul se disociază de opsină, retinalul reducându-se la vitamina A. Pașii reacției
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a celor 3 clase de celule cu conuri. In acest din ultim caz informațiile parcurg căi paralele diferite ale segmentului intermediar al analizatorului vizual până la segmentul central din cortexul vizual. Dacă se adaugă la aceste trei tipuri de conuri și bastonașele, atunci există patru tipuri de celule receptoare. Unele teorii tricromatice susțin și existența, în cortexul vizual, a unor zone corespunzătoare fiecărei culori fumdamentale. Teoriile tricromatice au fost confirmate experimental prin măsurătorile spectrofotometrice realizate de Stiles, Rushton, prin cele electrofiziologice efectuate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pin cu ajutorul lipiciului sau cu o panglică de rafie sau hârtie glace. din frunze, crenguțe de brad și aranjarea lui în vază. lipici. - Realizarea buchetului din flori uscate, Etape de lucru: elemente naturale o crenguță dreaptă și subțire sau un bastonaș de lemn, frunze uscate, flori uscate, semințe, păstaie; fir de lână, sfoară; - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
elemente naturale o crenguță dreaptă și subțire sau un bastonaș de lemn, frunze uscate, flori uscate, semințe, păstaie; fir de lână, sfoară; - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Etape de
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
semințe, păstaie; fir de lână, sfoară; - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Etape de lucru: castane; penson; rafie. - fixarea urechilor din boabe de fasole; - mazăre uscată; hârtie și pastă de
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două dimensiuni sunt mult mai mari decât a treia (formele poliedrice lamelare sau elipsoizi de rezoluție în jurul axei mici - discuri) Variația suprafeței specifice (suprafața unității de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
evidentă, infecția se poate generaliza producând septicemie cărbunoasă [8]. 9.4.1. ETIOLOGIE Bacilul cărbunos (Bacillus antracis) descoperit de Duvaine și descris minuțios de Koch, este un bacil gram negativ, capsulat și sporulat. La microscop se prezintă sub forma unor bastonașe cilindrice cu capete pătrate, izolate sau în mici lanțuri de 2 sau 3 articole, înconjurate de o zonă clară considerată a fi capsulă. Bacilii izolați din edemul lezional sunt mai lungi iar cei din culturile lichide se prezintă sub formă
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr și dimensiuni sunt determinate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele cu un cil la un pol sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin stoloni, primele simptome apărând în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil . Agentul patogen Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. X. phaseoli (Smith) Dowson), fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are formă de bastonaș solitar sau în perechi, cu un cil polar și de dimensiuni cuprinse între 0,5-3 x 0,3-1,4 µm. Epidemiologie. Temperatura letală a bacteriei este de 48-50oC, dar în tegumentul semințelor rezistă până la 65oC. Transmiterea agentului în cursul vegetației
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]