327 matches
-
legea lui Augustus, părintele împărăției romanilor. Ea va stăpâni pretutindeni, umplându‑se pe sine însăși de slavă. Această a patra Fiară, care a fost rănită la cap și s‑a vindecat, adică, mai întâi capul i‑a fost doborât și batjocorit, împărțit între zece coarne, dar pe urmă, ea [Fiara], din cale‑afară de șireată, va face să apară un cap ca și vindecat, nou‑nouț. 3 Despre aceasta vorbește și profetul: va da un duh chipului și chipul va vorbi (Apoc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în ciuda prezențelor laice, minore, e adevărat, despre care vorbeam - și le atrage atenția clericilor să vegheze pentru ca această carte „întru mână de mirean să nu se dea, nici la măscărici să nu fie tocmélele sfinților apostoli, și a sfinților Părinți batjocorite...”) și reproduce - era de părere P. P. Panaitescu -, cu câteva adăugiri și omisiuni, prefața publicată de Petru Movilă în Nomocanonul tipărit la Kiev în 1629. Sunt deosebit de severi termenii în care Pravila mică tratează și sancționează „nunțile” succesive, căsătorii ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care ar fi rămas o piesă clasică a genului în lipsa elementelor licențioase din final. Asemănătoare poemului lui G. B. Casti Gli animali parlanti, textul expune pățaniile unui măgar obosit, flămând, batjocorit și bătut, care reușește să își ia în cele din urmă revanșa cu mijloacele pe care i le-a dat firea. S. scrie și câteva poezii sentimentale, mediocre. În Porul (1833) descrie o luptă pe mare pentru eliberarea Greciei. El
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
ele sunt astăzi pelagus magnus care spală țărmurile întregii lumi.) Dar mai este posibil și util un asemenea nostos în vremurile noastre ultramoderne, suprasofisticate și, poate, chiar fericite? Ce foloase am mai putea avea noi, cei care vedem la televizor batjocorită povestea aheului rătăcitor pe talazurile dezlănțuite ale lumii? Să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe. Trăim, ce-i drept, timpuri noi și întru câtva diferite de cele evocate de aedul orb din Smirna sau Colofon. Dar soarta omului nu s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). și în perioada deportării, unii muncitori mai sunt încă maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1, p. 299). Cei considerați a fi în continuare rebeli sunt amenințați de către supraveghetorii lor că vor fi aruncați din tren
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vieții literare dintre 1895 și 1900, așa cum este reflectată în revistă. Aici se critică neobosit, dar fără subțirimea de spirit cu care era discutată literatura la „Moftul român”. Acest scepticism este și sursa lipsei de pătrundere cu care sunt ironizate, batjocorite chiar, eforturile de înnoire poetică făcute de Al. Macedonski și de emulii săi. E o adevărată campanie, preluată în liniile ei mari tot de la „Moftul român”, împotriva poeziei „mistico-simboliste”, „decadente-orientale”, „instrumentaliste” etc. Alături de poetul Nopților, sunt ironizați Cincinat Pavelescu, Mircea
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
Cantemir, se remarcă anii de restriște din vremea lui Gheorghe Duca și Dumitrașco Cantacuzino, când țara era bântuită de jefuitori străini, împilată de dări grele, risipită și pustiită de epidemii, de foamete, iar legile și obiceiurile pământului erau nesocotite și batjocorite. Ceva mai așezate și mai prospere, domniile lui Constantin și Antioh Cantemir sunt prezentate cu înțelegere și simpatie, dar celor doi nu li se trec cu vederea defectele și greșelile. Capitolul al XIX-lea tratează pe larg Domnia lui Dumitrașco
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
mai suportau miasma de falsitate a Faraonului. Pe cei mai mulți dintre acești actori ai demnității naționale nu-i cunoșteam pe nume. Știam că, într-un fel mistic, aveam datoria să-i pomenim ca mădulare ale unui singur Trup - un trup lovit, batjocorit, răstignit și însângerat. Un Trup chemat să învie la lumina adevărului lui Dumnezeu. Fără această memorie a miracolului de care se leagă transformarea istorică a unui destin comunitar, la ce bun exercițiul fad și solemn al recunoștinței? Între timp, balconul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Paștelui din anul 1951, când a fost pus să joace rolul asinului. Deținuții au fost obligați să sărute un falus confecționat din săpun, atârnat de gâtul unui „sacerdot”, iar scena condamnării la moarte a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un „Pilat” osândindu-l pe „Iisus” la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Or, după participarea la liturghiile negre, întreaga lor credință era zguduită din temelii, nu pentru că ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea acționând robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovăție și rușine. Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriți deținuți din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea, care încerca să îl încurajeze: „Domnule Voinea, am coșmaruri. Nu pot dormi noaptea. Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu comparându-mă cu Iisus Hristos. Un glas de diavol îmi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă familia, rupând femeia și copilul fraged din sânul familiei și introducându-l în procesul de producție. Dintre toți muncitorii, cei mai exploatați și batjocoriți sunt femeile și minorii. Social-democrații cer legi de ocrotire a femeii și copilului și salariu egal pentru muncă egală. Prin aceasta se combate cel mai puternic imbold care-l determină pe capitalism șsic!ț să întrebuințeze și ușurința de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sensul ca să fie cercetată paternitatea copilului, căci nu se poate admite ca o parte din omenire să-și bată joc de cealaltă, care n-are nici dreptul să protesteze. Arată mizeria femeilor de la periferie sau a celora de la țară, care batjocorite, rămân epave în timp ce pentru burgheze există avortul sau căsătoria de circumstanță. Termină cerând o lege pentru cercetarea paternității, aducând exemplul unei legiuiri germane, care, acolo unde femeia cu mai mulți amanți în caz de naștere nu identifică pe tatăl copilului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dragoste sinceră. Răcoarea pe care i-o provoacă contactul cu sticla rece îl ajută pe Germanicus să se destindă. Gânduri mai calme încep să-i umble prin minte. Până la urmă, nu e neapărat vina evreilor că sunt siluiți, ridiculizați și batjocoriți. Ranchiuna grecilor se datorează în bună măsură protecției de care se bucură dușmanii lor din partea Romei. Surâde împăciuitor către Herodes Agrippa, după care oftează adânc. Expansiunea imperiului în estul Medite ranei a însemnat inevitabil și preluarea diasporei evreiești, cu toate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
E greșit! Velasco strânse tare din umeri ca și cum nu mai putea îndura neștiința compatrioților săi și globul acela stâlcit. Dacă Japonia era privită cu dispreț, pentru Velasco însemna că țara pentru care el își pusese în joc întreaga viața era batjocorită. Japonia nu arată așa! Cât e de mare, padre? E o insulă mică. Poate chiar mai mică și decât a cincea parte din Nueva España. — Așadar înseamnă că e cât a cincisprezecea parte din imperiul nostru spaniol? râse unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
încercau să mă împiedice? În clipa aceea mi-am adus aminte de Sfântul Pavel care a intrat în vrajbă cu ceilalți apostoli din Ierusalim pentru că le-a propovăduit păgânilor cuvântul Domnului. Până și Sfântul Pavel a fost împiedicat, ocărât și batjocorit de către frații lui creștini. Mai marii Bisericii din Ierusalim au socotit că Sfântul Pavel n-avea nici o chemare pentru apostolat și chiar l-au învinovățit pentru că a încercat să propovăduiască învățăturile Domnului altor popoare. La fel mă disprețuiesc și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca să te învelești cu ea. 21. Căci Domnul Se va scula ca la muntele Perațim, și Se va mînia ca în valea Gabaonului, ca să-Și facă lucrarea, lucrarea Lui ciudată, ca să-Și împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. 22. Acum, nu batjocoriți, ca nu cumva să vi se strîngă mai tare legăturile; căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oștirilor, că nimicirea întregii țări este hotărîtă. 23. Plecați-vă urechea, și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte, și ascultați cuvîntul meu! 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
toți puștii râvneam la acest paradis unde puteam acționa și alege fără să cer voie. Iubeam cu inima neînsetată până să-i găsesc îmbrățișându-se pe culoarele liceului în timp ce eu intram în toaletă să-mi spăl rănile în izvorul ochilor batjocoriți Învățătorul Sunetul clopotului anunța sosirea călăului îmi amintesc cu fața la tablă acel glas venit parcă din alt veac; N-ai voie, trebuie să... Îi plăcea adesea să spună că imposibil nu este posibil să fi ignorat. Trebuia să tac, să învăț
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
n-o poate da - că nu sunt sclavi ci stăpâni. Mă îndoiesc că se va putea naște vreodată o literatură pe măsura acestei realități. Gândesc de atâtea ori, dar spiritul îmi este blocat, bat la ușa lui atâtea destine omenești, batjocorite, aruncate în lanțuri sau ucise, că nu mai pot alege, fiecare cerându-și întâietatea. Am ieșit din noaptea lagărelor de concentrare, a camerelor de gazare, îmi spuneam, ca să intrăm în alta, a pustiului și cenușii. „Ce e de făcut? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la acțiunea detaliată pentru colectarea de bani, fac și asta, fac și aia, scot bani din comisioane. Sunt cu totul sub papucul banilor, dar așa sunt și Statele Unite. Așa e și Rusia. Suntem cu toții călcați în picioare și brutalizați și batjocoriți și dați de pereți de bani. Dacă pământul s-ar da mâine peste cap, dacă s-ar dezintegra, dacă s-ar sinucide, am avea deja cu toții pregătite scrisorile noastre de sinucigași, bilețelele noastre îndurerate, nota cu suferințele noastre - banii înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
inginerul acela. Am preferat să tac. Tăcere încordată, ca un țipăt continuu. Ajunseserăm în fața bisericii. Fostei biserici. Doar turlele, pridvorul cu frumoșii stâlpi și aerul acela de tainică și smerită măreție din preajma oricărui sfânt lăcaș te copleșeau cu frumusețea năruită, batjocorită acum, a bisericii de odinioară. Mirosea a grajd, a siloz de cartofi, a cereale putrezite, fermentate, un aer greu, coborât, nefiresc în curățenia ninsorii care tot cădea. Doi țigani se opinteau să ridice un bloc imens de piatră. Sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
recitalul. Eu doar priveam, parcă atunci vedeam pentru prima dată așa ceva, cum zăpada adunată pe acoperișul înalt, pe turlele feciorelnice, făcea biserica să râdă, să se bucure, să lumineze, să răspândească liniște și măreție, chiar și așa cum era, schilodită, rănită, batjocorită. Am simțit, am crezut atunci că acea ninsoare fusese trimisă de Dumnezeu nu pentru noi, cum îmi închipuisem când zburdam cu Ester pe Bulevard, în dreptul cinematografelor, ci numai și numai spre a-i ostoi bătrânei ctitorii durerile ultime ale despărțirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mi caut clipele de pace Și în fântâna neamului cobor, Cu dorul încărcat, clocotitor, În limpezimi de undă, a-l preface... Prea umiliți și-adesea încercați, Am fost de-a lungul și de-a latul țării Și țintuiți sub talpa-nstrăinării, Batjocoriți, bătuți, crucificați... Avem dușmani și-nuntru și-n afară Ce sug din seva ăstui drag pământ Ne-mpiedicăm și-n propriul cuvânt Și lașitatea lumii mă-nfioară... Dar nu lăsa-vom țara la străini! O vom preda, așa cum am primit-o, Cum
MEDITA?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83833_a_85158]
-
și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din luptă sub acuzație de fascism, de aceea legionarii au rămas în același teritoriu izolați, batjocoriți, fără drept la cuvânt, fără drept de apărare și dacă s ar putea să ne izoleze în Insula Șerpilor, precum preconiza marele dezmățat Carol al II-lea cu ticăloșii săi politicieni de atunci și camarila sa. M-am născut în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile și purtându-și cu demnitate existența. Înlănțuiți, scuipați, hăituiți ca fiarele, batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]