248 matches
-
mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna este reprezentată de specii de reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră carpatică - "Triturus montondoni") și batracieni (buhai de baltă cu burtă galbenă "Bombina veriegata", specie aflată pe Lista roșie a IUCN. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare, mai ales în străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiți inegal, comuna Berca fiind cea mai numeroasă și cu ponderea economică cea mai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții climatice excesive: În taiga viața animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă; reptilele și batracienii sunt extrem de rări. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici și cămilă cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, și ea parte componentă a regiunii biogeografice palearctice, fauna este
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 40 ha. Aceasta reprezintă o zonă (cu mlaștini oligotrofe) ce adăpostește o gamă vegetală diversă (relicte glaciare) specifică turbăriilor; și conservă mai multe specii de păsări, reptile și batracieni; dintre care unele protejate la nivel mondial și aflate pe lista roșie a IUCN. se suprapune atât sitului de importanță comunitară omonim; cât și ariei de protecție specială avifaunistică - "Depresiunea și Munții Giurgeului"; sit ce aparține rețelei ecologice europene - Natura
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
și meșteșugul prinderii prăzii. În caz de pericol, mamele fug de obicei cu puii în dinți. Hrană constă din carne și se hranesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea Purpurea"). Topoclimatul local este de tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2,51% din populație, apartenența
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
cu avantajul că, În acest caz, este posibilă urmărirea hibrizilor de-a lungul câtorva generații și deci studierea „pe termen lung” a capacității lor de a se reproduce Între ei. S-a studiat de asemenea de mai multe ori hibridarea batracienilor. S-a observat astfel că, În unele cazuri, speciile produc hibrizi În mod spontan sau că acest lucru s-a Întâmplat În trecut. În alte cazuri, există areale de suprapunere distincte prin importanța și prin caracteristicile acestor hibridări, ceea ce Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru recepția și depozitarea peștelui și a produselor din pescuit provenite din unități autorizate/înregistrate sanitar veterinar sau direct din pescuit, precum și vânzarea cu amănuntul către consumatorul final. e) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor, crustaceelor - unitate cu spații, dotări și instalații adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, răcirea, depozitarea și livrarea acestora către o unitate de procesare autorizată sanitar veterinar sau către alte unități de vânzare cu amănuntul. ... 4. Miere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238206_a_239535]
-
discuri imaginale) care, supraviețuind și suferind diferențiere celulară complexă, asigură histogeneza organelor adultului (imago) prin procese de citodiferențiere normală. Astfel, organele unei insecte adulte nu reprezintă continuarea organelor corespondente ale larvei. Același proces de apoptoză asigură eliminarea cozii larvei de batracieni anuri sau a embrionului uman, ca și diferențierea degetelor la mâini și la picioare prin moartea celulară programată genetic a celulelor de la nivelul sectoarelor interdigitale ale mugurilor membrelor, în cursul dezvoltării embrionare etc. Dar, mai mult, apoptoza asigură eliminarea celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în cameră. Nu, e o prințesă. Aștept cu nerăbdare să se transforme", era răspunsul pe care obișnuiam să li-l dau. O prințesă? Ia să vedem... Înaintau un pas, se aplecau deasupra borcanului, fără îndoială pentru a verifica în ce măsură un batracian s-ar putea preta la o astfel de metamorfoză. Încercau ei să râdă, însă răul era făcut. Până și în cazul celor mai sceptici și neîncrezători, simpla alăturare a acestor două cuvinte, "broască" și "prințesă", își făcea efectul, își împlinea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută deconectare prin practicarea vânatului și pescuitului sportiv. Aplicarea Legii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a făcut ca lacul să fie desființat. Amfibienii sunt reprezentați de broaște (Rana esculina, Bufoviridis), iar reptilele de șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Desigur, despre multe alte aspecte se poate vorbi, dar esențialul este că ecosistemul de luncă adevărată a fost distrus și înlocuit cu unul agricol. Măcar de-ar fi unul de mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în prima noapte în casa părăsită de la antipozi. Ca un Ulise ispitit de sirene, are parte de vedenii fantasmatice tip E.A. Poe, cum ar fi mâna horror cu degete unite printr-o membrană aparținând unor ființe între om, rechin și batracian care se îmbulzeau să ia clădirea cu asalt, să dea buzna peste el. Episodul este relevant nu numai pentru ce-l aștepta, ci și pentru absența predecesorului său. Se baricadează prin succesive linii de apărare, între care una formată din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai puțin negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei. Dar, de la ancestrala plantă-animal - Euglena -, animalul a născut evident tot animale, dar vizibil diferite: doar câteva, cele din urmă: pești, batracieni, reptile, mamifere. Și În final omul, cu cel mai puternic biocâmp. Desigur, așa cum bacteria ancestrală de acum mai bine de trei miliarde de ani nu-și putea imagina cum va arăta urmașul, prima plantă, alga, dar noi, aceștia de acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câte o idee de genul unui om - tot om! - dar cu un creier enorm, un trup firav și doar trei degete la mână. Că la computer n’are nevoie de mai mult... Dar tot planul biologic ne arată că, de la batracian Încoace, 5 degete la „mână“ e practic o constantă... Cât despre creierul lui Homo sapiens fossilis, care datează de vreo 40 de mii de ani, e prea devreme să-i definim cei 1.700 cm3 drept o constantă sau ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În cetate și pleacă mai departe nu tot cu sabia, ci cu pușca? Legile evoluției nu mă pot lămuri. Căci se referă doar la biologic unde, Într’adevăr, omul provine dintr’un mamifer, acela dintr’o reptilă, aceea dintr’un batracian, apoi, adică Înainte, un pește... și, tot așa, până la unicelularul heterotrof urmaș al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul datorat delicatei noastre amfitrioane. Mă pot ajuta Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]