203 matches
-
în esență ce se întâmpla în realitate, nu ce se susținea în mod formal (vezi Dahl, 1963). Abordarea s-a aplicat în mod natural studiului comparativ al guvernării, acolo unde multe constituții nu se aplicau și unde predominau dictaturile. Totuși, behaviorismul nu a putut fi folosit în studiul comparativ al guvernării fără o nouă structură: aceasta avea să fie oferită de conceptul de sistem politic. * faza neo-instituționalistă, care a început în anii '70 cu recunoașterea faptului că nu totul poate fi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al guvernării fără o nouă structură: aceasta avea să fie oferită de conceptul de sistem politic. * faza neo-instituționalistă, care a început în anii '70 cu recunoașterea faptului că nu totul poate fi înțeles prin studiul comportamentului. Structurile erau esențiale. Criticii behaviorismului au subliniat faptul că era nevoie în special "să se aducă statul înapoi" (Skocpol în Evans et al., 1985) și, împreună cu statul, o întreagă gamă de instituții. Rezultatul este o abordare mai echilibrată și o analiză mai complexă care are
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
învățări le asigură instruirea programată, al cărui început se consideră a fi marcat de apariția articolului The Science of Learning and the Art of Teaching ( Știința învățării și arta predării), semnat de B. F. Skinner în 1954. Întemeindu-se pe behaviorism, acest psiholog face din comportament atît scopul instruirii, cît și măsura eficienței sale; "întărirea" este constituită din însuși comportamentul corect. Esențial este să se ofere elevului posibilitatea unor cît mai frecvente "întăriri" imediate. Vom înțelege mai bine intențiile lui Skinner
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
programată nu-și poate propune obiective dincolo de faptele pe care le poate controla și anume: informația ce se oferă și răspunsul pe care-l dă elevul. Ce se întîmplă între cele două momente scapă observării (faimoasa "cutie neagră" invocată de behaviorism). Continuînd, tradiția acestei psihologii, Skinner are în vedere numai instalarea unui anumit comportament; obiective foarte actuale dezvoltarea inteligenței, cultivarea originalității, a creativității sînt considerate ca nerealiste. A învăța comportamentul creator este o contradicție în termeni (16, p. 84); nu se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea instruirii programate la limba română, limbi străine, botanică (8). Este adevărat, în anii care au urmat, cercetările nu s-au finalizat cu manuale programate; au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că Allport e singurul dintre marii psihologi americani care au studiat în Germania (la școala gestaltistă a lui Wertheimeră, „exportând” din Europa opțiunea pentru unicitatea și înțelegerea intuitiv-globală a persoanei umane (inspirată de Sternă. S-a impus criticând psihanaliza și behaviorismul pentru maniera lor generală „nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode de investigare; a propus studierea autobiografiei, a înregistrărilor verbale, interviurilor, analiza viselor și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conexionism”. Ajutat de colaboratori, Thorndike și-a renovat sistemul. Dar nu „din temelii”. El n-a renunțat la viziunea asociaționistă. Conexionismul thorndikean din Principiile fundamentale ale învățării (1932) și din Psihologia dorințelor, preocupărilor și atitudinilor (1935) este aproape confundabil cu behaviorismul. Marele psiholog a abandonat „legea exercițiului”, retrăgându-i statutul de „lege a învățării”; a păstrat-o doar cu semnificația de „funcție a repetării” într-un volum de legături întărite. Nici „legea efectului” nu a rămas nerevizuită. Thorndike i-a redus
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care „a avut loc în trecut”. Conform behavioriștilor, trecutul, o dată consumat, nu mai poate avea „efecte”; acestea pot fi simțite numai în prezent și, cel mult, pot fi revelate de viitor. Critica este obtuză. Să nu uităm că, pentru fanaticii behaviorismului, conștiința, gândirea, memoria și imaginația nu există. Dar, și așa, criticii greșeau. „Efectul” lui Thorndike nu se „revelează anticipat” și nu este „evocat din memorie”; el e dat de probabilitatea apariției răspunsului atunci când apare din nou situația. Legea lui Thorndike
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
persifleze pe gestaltiști. Ba chiar a încercat să-și apropie sistemul de teoriile acestora. În 1935 și-a uimit discipolii prin adaptarea termenului de apartenență (belongingness), în jurul căruia a construit o teorie de legătură, o punte către psihologia europeană și behaviorism (Thorndike, 1935, pp. 59-61). La gestaltiști, „apartenența” este definită ca un principiu de organizare intrinsecă a configurației (Gestalt). Dar în conexionism? Thorndike l-a formulat ca o lege a învățării: „Dacă o reacție aparține situației, atunci conexiunea se învață mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cei doi l-au întâlnit în Franța pe Pierre Janet - care i-a fascinat. S-au decis să traducă în engleză cartea acestuia Principiile psihoterapiei. Principles of Psychotherapy (1924) a stârnit un mare interes în rândul psihologilor americani, marcați de behaviorism, atât pentru ideile sale, cât și pentru curajosul traducător; ceea ce pare să fi contat și pentru armata SUA. În 1941 a fost numit consultant-șef pentru personalul Marinei americane de război; în anul următor a fost avansat ca psiholog al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale învățării, în special. Principala sa contribuție științifică se datorează acestei aplecări personale spre abordarea nuanțată. El a introdus în psihologia americană conceptul de asociere prin contiguitate (association by contiguity), care a dinamitat tradițiile asociaționiste și a deschis noi orizonturi behaviorismului. Substantivul englezesc contiguity înseamnă, literal, „învecinare”, „alăturare”. În teoria contiguității învățării însă, el își atașează conotații mai subtile. Am putea numi teoria lui Guthrie în limba română „teoria învățării prin atingere”; dar cuvântul românesc „atingere” este polisemantic și poate deruta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
animat de intuiții de-a dreptul geniale. În orice caz, ca personalitate a științei, Guthrie i-a depășit prin amploare pe mulți dintre predecesorii și contemporanii săi. Era totuși, ca orice geniu, contradictoriu. Ar fi putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol învechit: „schema S-R”. Rămâne misterios acest atașament habotnic al unui psiholog posesor a ceea ce americanii numesc a brilliant mind. 2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a aceluiași cercetător, este pur și simplu abolită. „Învățăm spontan”, „învățăm instantaneu”, „învățăm într-o clipă” - iată ce susținea în 1935 Guthrie. Oteorie care părea diferită de toate celelalte convingeri cu privire la învățare. Ceea ce diferențiază teoria lui Edwin Guthrie în ansamblul behaviorismului este radicalismul ei. Guthrie susține pur și simplu că învățarea este completă într-o singură experiență 1. Este corolarul tuturor investigațiilor sale. O concluzie care derivă direct din legea achiziției. În 1959, el a completat enunțul legii achiziției astfel: „O
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
The logic of reality triumphs over the logical of theory.” („Logica realității triumfă asupra logicii teoriei.”) H.G. Wells 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 1tc "3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner1" Cea mai radicală transformare a behaviorismului clasic watsonian a fost realizată de un tânăr literat din Pennsylvania care nu năzuise în copilărie să devină psiholog sau să declanșeze atare cataclisme științifice. Visase să devină romancier și, până la urmă, și-a realizat oarecum și această himeră. Născut
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a publicat The Technology of Teaching (Tehnologia predării) și în 1969, Probabilitățile consolidării: o analiză teoretică. Controversata lui operă Dincolo de libertate și demnitate (Beyond Freedom and Dignity) a apărut în 1971, urmată în 1974 de cea intitulată Despre comportament (About Behaviorism). S-a stins peste zece ani, asistând la declinul gloriei din anii tinereții. 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului”tc "3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului”" Skinner și-a elaborat opera într-un stil „căutat științific” și adesea obscur; de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
organismul”. Dar există „organism” în genere și „mediu” în genere? Skinner a identificat 18 fenomene ce apar în procesul de interacțiune dintre „organism” și „mediu” și pe care le-a considerat esențiale pentru învățare. S-a detașat astfel radical de behaviorismul clasic watsonian - care mai păstra o influență umanistă. Câteva probabilități de consolidare care au fost studiate experimental pot fi în mare descrise după cum urmează 1: un spațiu experimental conținea unul sau mai mulți „operatori” (cum ar fi o pârghie proiectată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de stingere" Cartea lui B.F. Skinner The Behavior of Organisms conține un capitol crucial intitulat „Dynamic Laws of Reflex Strength”. El cuprinde formularea unor „legi ale învățării” care diferențiază în mod brutal viziunea lui Skinner atât de tradițiile conexionismului și behaviorismului, cât și de reflexologia de sorginte pavloviană. Pe parcursul acestei cărți, Skinner a încercat să arate că o mare parte a materialului, neconsiderat prea des din perspectiva descrisă anterior, poate fi exprimată prin legi dinamice care diferă de exemplele clasice numai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se modeleze pentru binele ei. Primul psiholog important care a început să studieze această problematică a fost Albert Bandura. El a reușit să „agațe” o punte solidă între behaviorism și „noile psihologii”, extinzând mult și spectaculos granițele celui dintâi, ce păreau impenetrabile. 4.1. Viața și opera lui Albert Banduratc "4.1. Viața și opera lui Albert Bandura" Născut în Canada pe 4 decembrie, Albert Bandura s-a format
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de toată lumea pentru a transmite, modifica și regla comportamentul uman și fără de care puțini ar fi aceia care ar supraviețui hazardatului proces de socializare, nu ocupă un loc proeminent pe marea scenă a științei psihologiei. Părea un concept repudiat de behaviorism și s-au hotărât să îi facă „loc în cetate”. Sunt mai multe motive pentru care modelarea a fost, până prin anii ’60, relativ neglijată, în ciuda rolului său esențial în funcționarea psihologică. Folosirea a fost împiedicată încă de la început prin botezarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
socială, specificând în mod clar rolul „modelator de răspuns” al „transmițătorilor unanimi”, specificul modelării verbale, modul de învățare a răspunsului și, desigur, răspunzând concluziilor și criticilor. Este teoria în care a încercat (și a reușit) să extindă granițele rigide ale behaviorismului. Dezvoltarea de noi modele de răspuns presupune organizarea de elemente comportamentale în anumite modele și secvențe. Procesul de integrare a unui răspuns deosebit este facilitat de reprezentarea clară a modului cum elementele variate trebuie să fie combinate și împărțite în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
zi, tiparul răspunsurilor dorite este evitat (deliberat sau nu) -, fapt demonstrat social. Mai ales în cazul compoziției sociale, acțiunile modelului sunt evenimente critice; de aceea, a șterge modelul social înseamnă a șterge comportamentul în general. Bandura sesiza o graniță a behaviorismului pe care nu era decis să o respecte habotnic. Cum poate formula cineva un răspuns în lipsa unui interlocutor sau cum poate cineva da un pumn fără un bătăuș? - se întreba, deloc amuzat, Bandura. După el, această frază nu trebuie să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu trebuie să trimită cercetătorii la inițierea unor studii în care brațe de plastic acționate de fire invizibile lovesc „obiecte”, încercând să dovedească astfel că „oamenii sunt surse dispensabile de comportament”. Problema era alta, și ea privea prejudecățile metodologice ale behaviorismului. După el, în studiile citate mai sus, condițiile experimentale diferă în special prin instrumentele cu care modelele fac activitățile necesare. Dacă i-am întreba pe copiii din grup, care presupunem că nu au avut un model, cum au ajuns câteva
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
verbal. În aceeași măsură în care modelarea pe viu și cea simbolică transmit aceleași niveluri de informație, ele sunt la fel de bune în atragerea atenției - ambele forme de modelare având influențe ce pot aduce modele de învățare similare. Această concluzie obliga behaviorismul de tip S-R să își deschidă granițele pentru medierea simbolică. Fenomenul modelării verbale este relevant pentru problema controlului verbal al comportamentului. În examinarea teoriei banduriene a procesului controlului verbal este esențial să distingem și modelarea funcțiilor de control, și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lui Beethoven nu a învățat nimic nou, pentru că toate mișcările degetelor existau în repertoriul său; adică nu poate fi pusă pe seama lui Beethoven crearea unei noi muzici simfonice, căci el doar a rearanjat câteva note preexistente. Această absurditate dovedește limitele behaviorismului clasic. 5. Teoria consolidată a învățării socialetc "5. Teoria consolidată a învățĂrii sociale" „Everyone creates his own world for himself.” („Fiecare își creează propria sa lume.”) Lubbok 5.1. Viața și opera „gemenilor M&D”tc "5.1. Viața și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Personality and Psychoterapy (1950). Teoria învățării sociale enunțată de Miller și Dollard include o sinteză impresionantă de cunoștințe din domenii aparent ireconciliabile: teoria comportamentală a lui Hull, psihanaliza freudiană și teoria culturii. Ca și Bandura, ei încercau să depășească limitele behaviorismului clasic. Considerând comportamentul atât un rezultat al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al abilității minții de a rezolva probleme intelectuale, sociale sau emoționale. Teoria lor socială a învățării susține că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]