436 matches
-
istoric, știam că Principele Unirii, bărbat frumos și cu succes la "sexul slab", cam încurca uneori așternuturile, așa că... cine știe! Bref, fără arbore genealogic și expertiză ADN, am obținut aprobarea pentru două burse și m-am trezit cu cele două beizadele la București. Erau frumoase foc și aveau aerul acela dulce al creolelor. Spre părerea mea de rău, au fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în vedere că "sângele apă nu se face". Am invitat tot familionul la ambasadă la o masă, au venit, ne-am firitisit, l-am mângâiat pe "ăla micu' " pentru care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al Francofoniei. Nu spun că Președintele și Doamna Consilier prezidențial ar fi direct responsabili de acest "accident diplomatic", dar "spune-mi cu cine colaborezi ca să-ți spun cine ești". Bineînțeles că am oprit felicitările în cauză și le-am returnat beizadelei Doamnei Profesor, însărcinat cu problemele de protocol, pentru asigurarea transferului lingvistic Londra-ParisBruxelles! Traduttore, traditore!) Pentru importanta vizită prezidențială am întocmit un dosar cam de 100 de pagini, care conținea: prezentarea generală a țării vizitate, istoricul relațiilor bilaterale în toate domeniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pomana „baronilor” de partid și de stat. Din prima categorie se recrutează și „guriștii” integrării europene, căci un alt reflex ubicuu este traiul lozincard, învățat cu sârg în socializarea timpurie a șefilor de azi, moștenire transmisă mai tinerilor șmecherași și beizadele din proximitatea ctitorilor repartiției după nevoi. Este drept însă că limbajul nevoilor s-a dus pe apa sâmbetei marxiste și a fost înlocuit cu cel al intereselor, personale și ele, desigur. Amenințarea că încetează repartiția după nevoi personale și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în folos public. În România au venit companii multinaționale care, la rândul lor, creează aceleași „proaste” obiceiuri. O bună parte din populație, cea tânără, nu are în mod firesc reflexe comuniste, iar pe cele feudale, odată ce nu este alcătuită din beizadele, nu are cum să le aibă. Nici țăranii nu mai sunt la fel de „asistați” cu pomeni guvernamentale. Spre deosebire de primul deceniu, românii au învățat bine câteva lecții: plătesc bugetul public, din impozite și taxe. Ei își angajează și plătesc „administratorii” și legiuitorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
a „locui Împreună”, de a avea dreptul să vorbească În limba părinților În școli și tribunale, de a avea „Îndrăzneala” să ceară să ocupe posturi mai Înalte În treburile statului, În locul atâtor Greci, Turci, Unguri, calviniști sau nu, al atâtor beizadele ce știau mai bine grecește sau turcește decât limba străbună... Utopia În care Ștefan, Mircea și Mihai Ghiaurul erau cu adevărat antecesorii și modelele posibile ale unor populații fărâmițate sub trei imperii arogante și discreționare, utopia unor inși care-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
apar destul de explicit pentru vremea scrierii, dominată de cenzură, scene de amor homosexual. Vodă își satisface iubitul, astrolog italian, pe o plută, pe lacul Mogoșoaia. Acesta, infidel, organizează o partidă colectivă de sex în care se lasă în voia unor beizadele pe o podea acoperită de flori. Principele, prevenit de serviciile secrete, asistă nevăzut la scenă și se răzbună pe participanți omorându-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar când recidivează, voievodul se mânie rău și îi împlântă un pește viu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bogate creații în care s-a străduit să valorifice frumusețile muzicii populare inspirându-se totodată, în lucrările scenice, din trecutul istoric și legendar al poporului român. A scris operete și opere comice, printre care figurează: “Olteanca”, “Fata răzeșului”, “Hatmanul Baltag”, “Beizadea Epaminonda”, “Dorman sau Romanii și Dacii” și “Petru Rareș”. A mai compus numeroase piese pentru pian și voce, lucrări pentru vioară, printre care un concert dedicat lui George Enescu, al cărui prim profesor a fost. Ioan Ivanovici 1845 - S-a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
în partidul de la putere. Generalul Lecca, președintele Camerei și șeful unui mare grup de moldoveni, combate o convențiune încheiată de guvern cu Banca Națională. Peste câteva zile, la Senat, Ion Brătianu susține un proiect de lege pe care îl combate Beizadea Mitică, președintele Senatului, iar Senatul votează cu președintele. Bineînțeles, guvernul nu a căzut, dar Ion Brătianu simte că începe să aibă prea mulți dușmani și rivali. Apoi, uitându-se în jurul său, vede deodată golul, toți vechii lui tovarăși de luptă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. Popa Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei. Dar se ducea și în unele case particulare unde
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se înțeleagă cum că războiul ar putea izbucni între Rusia și Austria din cauza Bulgariei, ceea ce ar trebui să ne îndemne ca să ne strângem rândurile. Face, dar, apel la opoziție ca să uite rivalitățile și să ajute guvernul să poată ține neutralitatea. Beizadea Mitică Ghica, președintele Senatului, ia cuvântul și face același apel patriotic. Deși întrunirea era numai a majorității, Petre Carp se află în sală. Majoritatea aflând, îl cheamă să vorbească, dar Petre Carp stă impasibil; atunci Ion Brătianu apare la tribună
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Însărcinarea dată lui Beizade Mitică Ghica de a forma cabinetul era numai o încercare de a diviza opoziția și de a prelungi șederea la guvern a partidului liberal. Partidul liberal, după 12 ani de putere, se dezobicinuise de durerile opoziției. Beizadea încercă mai întâi o combinație cu junimiștii, în guvern trebuia să intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Marghiloman. Combinația căzu. Apoi o combinație cu Mihail Kogălniceanu, cu Pache Protopopescu, Constan tin Boerescu, Alexandru Lahovary. Nici această încercare nu avu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
combinație cu junimiștii, în guvern trebuia să intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Marghiloman. Combinația căzu. Apoi o combinație cu Mihail Kogălniceanu, cu Pache Protopopescu, Constan tin Boerescu, Alexandru Lahovary. Nici această încercare nu avu soartă mai bună. După ce Beizadeaua depuse mandatul, se făcu încercarea cu un minister prezidat de Mihail Kogălniceanu, dar condiția pusă de toți opozanții era: dizolvarea Camerelor. Ion Brătianu pleca de la putere, dar nu voia să cadă și partidul, el se temea de excesele celor cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fără pasiune politică. Dovadă e faptul că, după căderea guvernu lui conservator, în 1876, n-a mai luat o parte prea activă la luptele politice, ceva mai mult, a primit de la guvernul Brătianu postul de ministru plenipotențiar. Dimitrie Ghica sau Beizadea Mitică era un personagiu mai mult reprezentativ și fără convingeri politice. Conservator prin naștere, prin tradiție, prin educație, avea, însă, și licăriri liberale, ceea ce dovedea că nu era cu totul neaccesibil noilor idei ale epocii. Foarte vanitos, foarte „plin de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
liberal. În timpul guvernului lui Lascăr Catargiu n-a jucat alt rol afară de acela al unei vanități măgulite. Cu toate aceste slăbiciuni, a jucat, totuși, un însemnat rol politic în numeroase momente istorice ale țării. Asupra activității sale de om public, Beizadeaua a publicat, în septembrie 1856, o broșură în limba franceză, intitulată: Quelques pages de ma vie (Câteva pagini ale vieții mele). În această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
broșură în limba franceză, intitulată: Quelques pages de ma vie (Câteva pagini ale vieții mele). În această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
11-16). Din compararea textului francez cu acela românesc se poate stabili cu oarecare certitudine că primul - mai complet - constituie originalul, iar al doilea, cel românesc, o traducere, făcută sau revăzută de Dim. Ghica. Opresc aci reproducția din broșura pe care Beizadeaua a semnat-o: Le Prince Démetrius Ghika. Din aceste câteva rânduri se vede caracterul lui Ghica: mândru, bun român, spirit cavaleresc, leal dar vanitos și nu om de acțiune. În ziua de 13 sep tembrie 1848 s-a mărginit să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dezorganiza sistematic adversarii. Acesta a fost secretul lungii sale guvernări. Chiar și încercările de mai mică importanță le-a tratat la fel. Așa de exem plu partidul democrat național al lui Beizade Grigore Sturdza. În scurt timp, partidul fu lichidat, Beizadeaua fu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul său de poliție, fu reintegrat în armată cu gradul de colonel, avocatul Petre Borș, alt intim al Beizadelei, fu ales deputat. Numai către sfârșitul guvernării, Ion Brătianu pierdu darul atracțiunii, precum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
democrat național al lui Beizade Grigore Sturdza. În scurt timp, partidul fu lichidat, Beizadeaua fu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul său de poliție, fu reintegrat în armată cu gradul de colonel, avocatul Petre Borș, alt intim al Beizadelei, fu ales deputat. Numai către sfârșitul guvernării, Ion Brătianu pierdu darul atracțiunii, precum am spus - și a căzut prin ceea ce l-a făcut să trăiască; a căzut din cauza necredinței oamenilor. Ion Brătianu a fost omul providențial al epocii sale. Deși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asupra celor cu care intra în contact. Era sever, era hotărât și - așa se spunea pe atunci - era foarte veninos. Opozanții îl numeau „Verdele Stătescu“, atât pentru că avea culoarea palidă a tuberculosului, cât și pentru că ar fi fost foarte rău. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odată în Senat: „Dacă în lume este o oca de venin, trei sferturi sunt în Eugeniu Stătescu“. Omul acesta a fost cel mai puternic ministru de Justiție pe care l-a avut țara. A fasonat magistratura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petre Mavrogheni (v. în text, nota 14, p. 93; nota 5, p. 180). Pagina 190 Urmează: De altfel succesul nu era greu, căci Kogălniceanu nu ceda decât atât. (Id., ibid.) Urmează: Dar fruntașii acestei grupări primiră cele mai înalte demnități. Beizadea Mitică fu ales președinte al Senatului, Alexandru Orăscu - care era rector al Universității - vicepreședinte, Vasile Boerescu primi portofoliul Externelor, înlocuind pe Kogălniceanu. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 Pasaj eliminat: Dar Rosetti era om de idei. Influența fiilor săi, Mircea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
250 familii sau 1153 suflete, suprafața era de 1796 ha., din care 569 ha. pădure. Era reședința comunei, a judecătoriei de ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fiindcă nu prea a fost alijveriș 195 aici. Mergi sănătos, măi țigane, și să spui la ai tăi că tot e mai bine acolo decât aici între străini. Să trăiești, domnișorule, mânca-ț-aș ochișorii! S-ajungi mare cât o beizadea!196 Apoi, de bucurie că te-am văzut, am să-ți cânt din dairà. Diha, Martine! strigă el ursului, care se sculă în două labe, legănându-se din șele ca o mireasă. Joacă bine, măi Martine, că-ți dau pâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
actuali. Atunci va începe răul cu adevărat: părinții, cei mai mulți de origine umilă, mai gândesc în termeni egalitari, dar copiii lor, născuți în puf și purpură, vor crede că li se cuvine tot, li se permite tot. Se vede că timpul beizadelelor a sosit mult mai repede decât îl așteptam (credeam că nu-l voi apuca!), spre prigonirea românilor. V-ați umplut sufletul cu mânie proletară când ați aflat de Nicușor, de Serghei, de Mădălin, de escapadele lor de fii de bani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Nicolae Ceaușescu din cauza fiicei sale mici. Strict la acest capitol, e cam greu să eviți comparația. Într-un scurt comentariu pentru radioul public german ARD, am spus că, păstrând proporțiile, Elena Băsescu e un fel de Nicu Ceaușescu în PDL. Beizadea capricioasă, excesivă și superficială, amestecă lumea de Dorobanți (sau Primăverii) cu politica. Pretinde că totul i se cuvine. Fiind fata lu’ tata, partidul se târăște la picioarele ei. Sub titlul: „Mission Elena - Papa macht’s möglich“ („Misiunea Elena - tata o
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]