436 matches
-
au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte. Sunt gunoaie sociale, sunt activi pe multe fronturi și în bănci universale, au misterioase conturi; au și vile, și castele, în țară, în străinătate, iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de mașini, de arme rare, în țară și peste hotare, de unde ne vin ecouri. Au pentru furat un cult de hiene, lupi în stână, ce urăsc ei cel mai mult e justiția română. Unii au avut
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să 65 fie ascunse, spre păstrare, fie la Episcopia Romanului, fie la Mitropolia Iașilor. Pe la 1740 era mitropolit al Moldovei Antonie. În acele vremuri ținutul Moldovei a fost călcat de armata rusească. La 2 septembrie 1740 a intrat în Iași beizadea Constantin Cantemir, fiul lui Antioh Cantemir, adăpostit în Rusia de frica turcilor. Acesta venea din partea Rusiei ca domn. Mitropolitul Antonie, cu căimăcănia și boierii țării, i s-au închinat lui predându-i cheile țării. El s-a așezat cu curtea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea soțului. Se întocmește un act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar așa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a durat contractul prin care Adina Constant trebuia să o supravegheze și însoțească pe doamna Suțu, cheltuielile fiind suportate de mama bolnavei, doamna Manu. În timpul cât mama a fost bolnavă, cei patru copii, rămași orfani de tată din 1848, când beizadeaua Grigore Suțu moare, au fost încredințați în grija unui Consiliu de familie, în care întâlnim pe următorii membri: beizadea Neculai Suțu, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Dimitrie Manu, aga Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mama bolnavei, doamna Manu. În timpul cât mama a fost bolnavă, cei patru copii, rămași orfani de tată din 1848, când beizadeaua Grigore Suțu moare, au fost încredințați în grija unui Consiliu de familie, în care întâlnim pe următorii membri: beizadea Neculai Suțu, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Dimitrie Manu, aga Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii orfanilor fii a dumnialui Suțu din împreuna viețuire a dumneai cucoana Catinca Suțu, născută Mavroghene, cu răposatul beizadea Grigorie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
membri: beizadea Neculai Suțu, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Dimitrie Manu, aga Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii orfanilor fii a dumnialui Suțu din împreuna viețuire a dumneai cucoana Catinca Suțu, născută Mavroghene, cu răposatul beizadea Grigorie Suțu”, ce poartă semnăturile bunicii orfanilor, „Elena Suțu și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul, Grigore, la Iași, în pensionul unui Ludovic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii orfanilor fii a dumnialui Suțu din împreuna viețuire a dumneai cucoana Catinca Suțu, născută Mavroghene, cu răposatul beizadea Grigorie Suțu”, ce poartă semnăturile bunicii orfanilor, „Elena Suțu și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul, Grigore, la Iași, în pensionul unui Ludovic Jourdan. Am venit cu aceste detalii pentru a se observa că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seama de faptul că avem de-a face cu suprafețe destul de întinse și cu oameni specializați în domeniu. Să exemplificăm. „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891 aduce la cunoștința celor interesați că, în urma acțiunii de partaj între moștenitorii familiei beizadelei Grigore Suțu, se scoate la vânzare, prin licitație, moșia Umbrăreștilor cu anexele ei. Descriindu-se componentele imobilului propus spre valorificare, se enumeră, printre altele: „1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiindu-i cel de-al treilea soț, precum și că „pomelnicul fraților Suțu”, păstrat încă în biserică, s-ar referi la „fiii lui Grigore Suțu”, fără precizarea necesară că e vorba de nepoții de fiică ai Elencăi Manu, Catinca, măritată cu beizadeaua Grigore Suțu și nu din căsătoria Elencăi cu aga Grigore Suțu. Încă din timpul vieții Elencăi Manu constatăm că biserica a trecut în grija sătenilor, ajutați când și când de către familia Suțu. Așa s-a întâmplat în 1865 și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apar destul de explicit pentru vremea scrierii, dominată de cenzură, scene de amor homosexual. Vodă își satisface iubitul, astrolog italian, pe o plută, pe lacul Mogoșoaia. Acesta, infidel, organizează o partidă colectivă de sex în care se lasă în voia unor beizadele pe o podea acoperită de flori. Principele, prevenit de serviciile secrete, asistă nevăzut la scenă și se răzbună pe participanți omorându-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar când recidivează, voievodul se mânie rău și îi împlântă un pește viu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu-l "văzuse" decât tot în imaginație, grație "poveștilor" captivante despre originea lui semilegendară, de fiu natural al unui prinț fără identitate sigură (reținut de memoria colectivă "din pricina impunătoarei sale înfățișări de taur" doar "sub porecla cap de bou" de la "beizadea" derivă antonomastic și "porecla" în cauză) și al unei "țiitoare" ajunse mai târziu nevasta armurierului și cunoscută tot sub un nume de împrumut ("deși-i uitasem numele, îmi mai aduceam aminte ca și de coana Lina"). Deghizamentul onomastic se datorează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
firesc, de revelațiile pretimpurii ale sexualității și de obsesia thanatică, iubirea și moartea fiind experiențele fundamentale asupra cărora se opresc, insistent, reflecțiile naratorului. Bizu se simte exclus din sânul comunității mai întâi prin originea sa dubioasă, de presupusă odraslă princiară ("beizadea") și de "străin", moștenitor legitim al armurierului ("neamțul"), iar ceilalți copii îl tratează cu ostilitate pentru simplul motiv că e "altfel", singularizându-se atât prin vestimentație (la școală e nevoit să poarte o "redingotă de cioclu"), cât și prin comportamentul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-mi dezamăgesc profesorii care mi-au dăruit tot ce au avut mai bun, am scris și un alt text, cu ocazia candidaturii fiului deputatului Prigoană la Parlamentul Romaniei: „Este cel puțin JENANT ca o astfel de persoană, Honorius Prigoană, o beizadea autentică, să acceadă în Parlamentul României. Cum să mai cer eu studenților să învețe pentru examenele care se apropie, când ei nu-și găsesc locuri de muncă la terminarea facultății iar un fiu de bani gata are un astfel de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător al psihologiei umane, dovedind blândețe, înțelepciune, înțelegere superioară a vieții, Abatele de Marenne este conștient
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător al psihologiei umane, dovedind blândețe, înțelepciune, înțelegere superioară a vieții, Abatele de Marenne este conștient de superioritatea sa. Caracterizarea lui Alecu Ruset Personajul principal din romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă este beizadeaua Alecu Ruset, un intelectual melancolic, cufundat în meditații. El este fiul lui Antonie Ruset, care fusese înlăturat de la domnie de Duca-Vodă. Tânărul a fost izgonit de la curte, dar supravegheat, deoarece avea câteva scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la curte, dar supravegheat, deoarece avea câteva scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din momentul în care Alecu Ruset se îndrăgostește de Catrina, fiica despotului Duca. Acesta îl însoțește pe abatele de Marenne prin Moldova până la Istanbul. La început beizadeaua nu făcu o impresie prea bună: "straiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de Domn", și nici înfățișarea nu spunea nimic: "cam palid și subțiratic". Abatele află despre conflictele acestuia cu Duca-Vodă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe zi, oră și minut următoarele case sau instituții: logofătul Alecu Balș, "Institutul Organicesc", prințul Mihail Sturdza, vornicul Costache Sturdza, Eufrosina Răducanu, vornicul Nicolae Milo, Elenca Sturdza, vornicul Alecu Catargiu, vornicul Lascăr Cantacuzino, Ștefanovici (Miculi), hatmanul Mavrodi, Mitocul Monast. Neamțului, beizadea Calimah, Școala de arte, aga Costache Polizu, vornicul Anastasie Bașotă, Mănăstirea Barboiu, Hanul turcesc și Fabrica de stearină (moara)41. Fig. 3. Planul distribuției apei la cișmelele de pe străzile capitalei Ca urmare a acestor ample lucrări, debitul de apă potabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
27-29, 31, 56, 101, 111, 134, 142, 144, 164, 178, 267 Bordeianu, Mihai 44 Boțan, D. 56 Brătianu, D. 29 Brătianu, Ion C. 30 Bruckmann, J. A. 41, 241 Bulat, T. G. 68 Burduja, D. 125 Buzatu, Gh. 27 Calimah, beizadea, 105 Calita, proprietar fabrică, 263 Callimachi, Scarlat 77 Canning, Stratford 21 Cantacuzino, I. 143 Cantacuzino, Lascăr 105 Cantacuzino, Nicolai 57 Castaing-Père, L. 144 Catargiu, Alecu 105 Catargiu, Constantin 79 Căliman, Gh. 63 Câmpeanu, M. 45 Celsius, Anders 214 Ciaki (Csaky
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ți va răspunde: dar voi chiar nu vă uitați la televizor? chiar nu vedeți că războaiele încep acum în bucătărie și tot acolo sfîrșesc, bieți neghiobi? lui emil brumaru du-te în afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
mâncau era foarte frumoasă, cu zugrăveala iscusită imitând marmura albă cu vine roz-gălbui, cu ferestre largi. Mihai o privea uimit, nu o mai văzuse. Șerban mutase Curtea domnească în casele sale noi, peste drum de Biserica Doamnei și de casa beizadelelor, în care locuia de fapt doamna sa, Maria. Totul se ridicase în timpul în care spătarul fusese trimis pe drumul pocăinței. Clădirile, cu toate acareturile lor, fuseseră zidite pe locul Cantacuzinilor, cel lăsat de tatăl lor postelnicul și rămas neîmpărțit încă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre mânăstire și o iau prin codru și pădurea nu se mai termină niciodată, se lungește și se adaugă mereu tot mai deasă, spune, taică, și cui nu-i place să se ducă la culcare și să viseze ca măria sa beizadea Gheorghe, care se scoală în fiecare noapte țipând. — Și ce visează măria sa Gheorghe, vărul meu? — Prostii, Constantine, prostii, gura târgului, interveni jupâneasa Stanca. — Ba visează, taică, visează, răsări de sub masă Constantin cel mic. Visează că stă și celșește la biselică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ție nu-ți dau nimic că ia tot nașu Dinu...” — Mamă, asta nu mai este gura târgului, asta-i politică. Tot de la Zamfira? întrebă Brâncoveanu, scărpinându-și bărbia și apoi netezindu-și barba frumos potrivită. L am văzut astăzi pe beizadea Gheorghiță și nu părea nedormit. Lumina roșcată a vetrei îi rumenea fața și Maricăi i se păru așa deodată că bărbatul ei este cel mai frumos om din lume. — A fost odată..., lasă Stanco depănatul și vino aici la taica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ușa, Constantin îi șopti Maricăi: — Abia acum înțelesei ce-mi veni cu povestea aia. Cred că este într-un fel o dorință de firesc, aș vrea ca lumea cu intrigile și ambițiile ei să rămână dincolo de porțile bătăturii mele. Visele beizadelei Gheorghe sunt o urzeală a măriei sale doamna Maria. Ea le-a scornit și a plătit slugi să le poarte pe la cafenea, prin Slobozie, prin târg. Vrea să-i strice liniștea și buna faimă lui naș Dinu, unchilor Mihai și Iordache
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
onoarea cu care-i trata onorându-l pe dânsul. Cafeneaua era din vremuri vechi așezată în Târgul de Sus, iar măria sa Șerban Vodă, zidind hanul ce-i purta numele, mări faima cafenelei, pentru că acum drumul de la casele domnești spre casele beizadelelor și spre Biserica Doamnei, și de aci spre han, trecea pe lângă pragul prăvăliei lui Hamie. Peste catul de jos era înălțat încă unul, în întregime din lemn, semn că negustoria mergea bine. Cei care intrau aici nu cumpărau doar cafeaua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnia ta nu vrei deloc s-o ierți că-i nebună, mai mormăi Brâncoveanu, aproape adormit. — Nebună, nebună, dar i-a băgat în cap Mariei că doar ea o să ajungă doamnă, că degeaba o să le mărit pe Stanca și Ilinca cu beizadele. S-o fi văzut pe Maria, s-a furișat în odaia mamei tale și așa copilă de zece ani câți are, s-a gătit cu tulpanul doamnei Ilinca, a tras un jilț în fața oglinzii venețiene pe care i-a adus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]