229 matches
-
slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor (oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova). Până în 1820, nu găsim informații despre birnicii târgului Huși, categorie care reprezenta marea majoritate a contribuabililor. În aceeași Catagrafie, târgurile apar ca un mozaic demografic, compus din elemente românești și aparent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cu mult înaintea Vasluiului și a Fălciului. Așadar, creșterea populației a avut un rol important în menținerea orașului Huși în categoria orașelor de frunte ale Moldovei, situație impulsionată nu numai de evoluția vechilor locuitori, ci și de venirea unor „bejenari” (sârbi și bulgari), stabiliți aici, ceea ce a determinat și extinderea vetrei târgului prin încorporarea satelor Corni și Broșteni. Târgul Fălciu, cu o populație sub 1000 locuitori, pierzând statutul de capitală de județ, a înregistrat în perioada următoare o descreștere, ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1838, binecunoscută și de D. Ciurea, și de Gh. Platon, înscrie pentru Huși numai 2127, datorată fluctuației în rândul „oamenilor fără căpătâi”. Acum sunt înregistrați 352 birnici (din care se scad 34 slujbași volnici). Alte categorii supuse dărilor erau: 29 bejenari hrisovoliți, apoi urmează treptele "privileghete" cu dare: 17 mazili, 18 ruptași, 58 rupte de Vistierie, 254 negustori creștini și 26 evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220 văduve (în total, 1978). Din categoria celor scutiți de dări, în număr de 149, făceau parte: 45 slujitori bisericești, 7 bejenari fără dare, 35 privilegheți, 26 care nu erau trecuți la dare. În 1838, ținutul Fălciu avea 6.967 birnici, iar în 1846 erau 7.319 birnici. În Huși, în 1832 trăiau 1.312 familii, iar în 1838 existau 2.085
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt incluși 2.423 de oameni, numărul total al locuitorilor fiind de 12.115 (total suflete realizat prin înmulțirea convențională cu 5). Din categoria oamenilor supuși dărilor făceau parte: 485 birnici, 163 căpătăieri (oameni fără căpătâi, fără situație stabilă), 29 bejenari cu dare, 253 negustori, 293 meșteri, 359 calfe, 68 supuși străini, 236 evrei, 79 țigani; tabelul mai cuprinde și o categorie a oamenilor nesupuși dărilor: 48 slujitori bisericești, 21 privilegheți, 18 apărați cu cărțile ocârmuirii, 122 bătrâni nevolnici, 234 văduve
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anului 1843, iar alta s-a deplasat spre sate, în căutare de hrană. În asemenea împrejurări, în 1849, populația Hușilor a ajuns la 1.900 de capi de familie (Anexe, grafice, fig. 6). Locuitorii erau repartizați astfel: 397 birnici, 25 bejenari, 110 mazili, 395 patentari (negustori), 475 meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali, de aceea se mai numeau „oameni de scuteală”. O situație asemănătoare era și în cazul oamenilor scutiți de instituțiile ecleziastice sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de dări pe termen de cinci ani, după care ei intrau în categoria birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însăși intervenea uneori pentru a tempera zelul unor proprietari. Dacă țăranii acceptau condițiile impuse, făceau „act de căință” și garantau în scris, atunci pedeapsa era suspendată. De exemplu, în aprilie 1820, Vistieria cerea Isprăvniciei ținutului Fălciu să nu îngăduie izgonirea bejenarilor de pe moșia Cârligați, proprietate a serdarului N. Dumitriu. Vistieria recomanda ca în aplicarea pedepsei să se uzeze de multă prudență pentru a nu provoca fuga locuitorilor. În anii 1831-1834, mișcările sociale creșteau în intensitate, pentru prima dată fiind trimise unități
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au încercat să treacă Prutul. Vechilul satului a sesizat planul acestora, i-a urmărit, împreună cu alți oameni din sat și i-au ajuns la mal numai pe bărbați, femeile reușind să treacă râul. Dacă se întorceau, erau trecuți în rândul bejenarilor, ale căror obligații față de organele fiscale se reglementau într-o manieră specială. Tendința de pribegire a satelor de pe malul Prutului s-a acentuat în anii 1840-1841. Unii locuitori erau izgoniți, deoarece încurajau răzvrătirea în sate sau amenințau viața proprietarilor. Răzeși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bugeac, în apropierea orașelor Ismail, Chilia, Reni, Akerman dar și Chișinău. A doua s-a produs între 1806-1812, de data aceasta ei așezându-se pe pământurile revendicate, după alungarea turcilor și tătarilor, de boierii moldoveni; în aceste condiții, mii de bejenari au fost nevoiți să se întoarcă în Turcia. Situația aceasta, tulbure, incertă, a durat până în 1818, când generalul Inzov, sub patronajul căruia se aflau coloniile din ținutul de sud, profitând de o vizită în Basarabia a Alexandru I s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dinspre turci, de care încă mai depindeau. Sau poate că și de români, care i-ar fi putut privi ca pe niște venetici, ceea ce și erau. În apărarea acelor coloniști (bulgari) și chiar a colonizatorilor lor (rușii) trebuie spus că bejenarii au fost așezați nu în părțile Basarabiei masiv populate de moldoveni, ci în Bugeacul rămas fără tătari, în parte pustiu. Familia tatălui meu locuia în Iambolskaia mahala, ceea ce ar putea indica descendența ei: cândva, predecesorii celor ce alcătuiau acea „mahala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întrebuințați în serviciile publice. Obținerea de către proprietari a dreptului de a avea un număr cât mai mare de scutelnici și de a avea slobozii, a fost un mijloc important al acestora de a atrage pe moșiile lor cât mai mulți bejenari sau fugari de pe alte moșii din alte sate. Important este de reținut că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie a fost desființată Scutelnicii erau scutiți de biruri către stăpânirea înaltă, către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe care îi urmărea și cum se deplasau pe la un ratoș din apropiere, pe la o stație de poștă, căci ei știau cât de bun era vinul acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de crâșma din localitate a putut deveni, cu timpul, Vasile Crâșmaru; Vasile ocupându-se de prisaca din localitate putea deveni Vasile Prisecaru; Vasile care se ocupa de dogărie în sat îi rămânea numele complet de Vasile Dogaru; Vasile, pentru că era bejenar, venit de pe alte moșii, devenea Vasile Bejenariu sau Bejenaru; Vasile, venit de pe teren ucrainean, putea fi cunoscut mai bine și complet cu cele două nume - Vasile Ucrain sau Ucraineanu ori Rusu; Catinca, soția lui Vasile, rămasă văduvă, putea fi cunoscută
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndeosebi funcția de a diferenția indivizii cu același nume de neamurile mai numeroase". 3. Alt mijloc de creare a numelui de familie pleca de la un etnonim: Ion (Ivan) rusul, prins în catagrafie, putea deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
același nume de neamurile mai numeroase". 3. Alt mijloc de creare a numelui de familie pleca de la un etnonim: Ion (Ivan) rusul, prins în catagrafie, putea deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Cordon din Bucovina austriacă; Ion Brașoveanu, originar din Brașov, Ion Mărgineanu pentru că provenea din Marginea sau Mărginimea Sibiului; Ion Cojan putea fi un Ion din țara românească, Cuciureanu din Cuciurul Sucevei, Ion Mocanu, oier din Ardeal, Ion Rădășeanu, venit bejenar de la RădășeniSuceava. Mircea Ciobotaru observă și spune că „în toate satele studiate, nici unul dintre numeroșii bejenari atestați ca atare nu a adoptat numele de familie Bejenar(i)u, încă un argument că mulți dintre ei aveau deja un nume dublu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau Mărginimea Sibiului; Ion Cojan putea fi un Ion din țara românească, Cuciureanu din Cuciurul Sucevei, Ion Mocanu, oier din Ardeal, Ion Rădășeanu, venit bejenar de la RădășeniSuceava. Mircea Ciobotaru observă și spune că „în toate satele studiate, nici unul dintre numeroșii bejenari atestați ca atare nu a adoptat numele de familie Bejenar(i)u, încă un argument că mulți dintre ei aveau deja un nume dublu", la venirea în localitate. 5. Adoptarea numelui tatălui, ca nume de familie (patronim) este un alt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țara românească, Cuciureanu din Cuciurul Sucevei, Ion Mocanu, oier din Ardeal, Ion Rădășeanu, venit bejenar de la RădășeniSuceava. Mircea Ciobotaru observă și spune că „în toate satele studiate, nici unul dintre numeroșii bejenari atestați ca atare nu a adoptat numele de familie Bejenar(i)u, încă un argument că mulți dintre ei aveau deja un nume dublu", la venirea în localitate. 5. Adoptarea numelui tatălui, ca nume de familie (patronim) este un alt procedeu întâlnit în antroponimia românească susține cercetătorul și dă exemple
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Articolul UNIC Doamna Bejenar Melania se numește în funcția de judecător la Judecătoria Sectorului 3 București. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 26 martie 2007. Nr. 258. --------
DECRET nr. 258 din 26 martie 2007 pentru numirea unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186274_a_187603]