223 matches
-
sunt nu mai puține de trei la număr, unul la Nord-Est de Craiova, altul la Nord de Slatina și celălalt la Nord-Est de Târgul Jiu, ar fi apărut pe harta țării noastre, urmare roirii locuitorilor Cârțișoarei în vremuri de tristă bejenie, cel mai probabil atunci când aceștia s-au putut lipi de alaiul marelui Voievod și Herțeg, Radu Negru, așa cum probabil oameni din Viștea s-au dus să se așeze acolo unde au fondat un Târg al Viștenilor -Târg ot Viștea-, din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
uita la el tot timpul, apoi a triat dosarul lui, incluzându-l între cei care nu pot fi repatriați. Mama și bietele lui surioare au fost urmărite câțiva ani de serviciile secrete sovietice pentru a fi și dânsele repatriate. În bejenie prin toată țara, se ascundeau prin mahalalele orașelor, prin sate de munte, și așa au scăpat nedeportate în Siberia. Când lucrurile păreau că s-au mai liniștit, prin 1946-1947 au venit la un „vorbitor” la Galda de Jos. Acolo le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Toader Zippa), cu una din ulti mele sticle de Cotnar (adică înaintea filoxerei), păstrate în pivnița Greceanu de la Stânca (proprietate roznovănea scă de l ângă Iași) și puse în vânzare de cofetăria Tuffli (proprietarul trăiește la Cluj), în anii de bejenie 1916-1918ʺ. Pentru a dovedi temeinicia afirmației di n notă, recurg la o autoritate în materie: Paul de Cassagnac (Les Vins de France, Paris, Hachette, 1927). Citez: „Dans une région du gers, voisme des Hautes Pyrénées, ou lʹon récolte des vins
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii în țară și au trimis oștile să prade bejeniile în Codrul Iașilor”. Să revenim totuși la Plopii fără soț, în fața cărora este așezat bustul lui Eminescu - o copie a celui din fața Teiului din Copou. Aș îndrăzni să afirm că oriunde s-ar afla adevărații Plopi fără soț ei aduc
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Turda, unde am descărcat și predat arhiva conducerii liceului din oraș. Aici m am descurcat foarte greoi cu cazarea și hrana la casa refugiaților din oraș, unde erau primiți refugiați și din Ardealul de Nord. Așa am început perioada de bejenie pentru un tânăr absolvent de liceu plecat în lume singur, fără să știe unde va sta și cu ce va trăi în peregrinajul său. Dacă în cursul liceului m-am descurcat binișor, apoi clipe grele am îndurat în refugiul din
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
istoria noastră a fost cea de pe timpul lui Papură Vodă, poreclit așa de moldoveni pentru că trebuiau să macine papură ca să-și mai astâmpere foamea. Lacurile și râurile secând, vitele și oamenii mureau de foame pe capete și atunci a fost bejenie, mai ales cei de la câmp refugiindu-se la munte, și destui în lume, noțiunea de graniță neexistând. Blestemele împotriva domnitorului se mai păstrează în folclor. Ciuma de pe timpul lui Vodă Caragea a fost cea mai mare epidemie din Țările Române
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
scrise, Caragea fiind la rându-i un cărturar. Populația s-a bejenit. 1946, seceta de după Război, calamitate după calamitate, urmată de altă calamitate, venirea rușilor! Instalarea bolșevismului a influențat major destinele poporului român care însă n-a mai plecat în bejenie ci a rămas să construiască socialismul cu față comunistă. Comentez numai, seceta, printre efectele ei cumplite. Am trăit-o din plin. Și astăzi revăd dealurile pârjolite ale Giurgioanei și comunei Podu Turcului. Secaseră izvoarele seculare (satul e atestat acum 500
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
-s divizate iar U.E. ne desființează legi, limbă, obiceiuri, dușmănie generală ne trebuie? La seceta din 1946 oamenii au strâns rândurile într-ajutorându-se și protejându-se de ruși. Oare acum nu găsim calea solidarității românești? Chiar dacă vreo 3 milioane sunt în BEJENIE, chiar dacă cineva e inconștient... Doar n-a dat ciuma, fraților! (Meridianul, an XIV, nr. 36 (957), joi, 06 septembrie 2012) ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Mesajul Președintelui României, Traian Băsescu, cu ocazia aniversării a 15 ani de la înființarea Studioului TV Vaslui Prin activitatea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Așezarea geografică a româniei la intersecția unor imperii, momentele de conjunctură din anumite perioade istorice, au făcut ca în toate vremurile existenței noastre, să stăm cu sabia în mână,pentru a ne apăra locurile și nația, sau să luăm calea bejeniei prin munți și păduri, pentru anumite perioade de timp și să revenim din nou la vetrele noastre părăsite. Nu vom ști niciodată numărul conaționalilor noștri căzuți pe câmpurile de luptă ale istoriei neamului nostru, sau unde se află mormitele acestora
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o bejenie la alta,dar am revenit mereu la albia și țărmurile părăsite pe lungi perioade de vreme. Oricare altă nație,scrie N.Iorga,s-ar fi risipit în lume,s-ar fi destrămat și nu s-ar mai fi întors,noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fier, iar oamenii au fost mitraliați de pe geamuri, scena transformându-se într-un carnagiu îngrozitor. Datorită faptului că satul era evacuat și rămăsese pustiu, cadavrele acelor oameni nevinovați au stat două săptămâni în cele două case. După revenirea sătenilor din bejenie, trupurile celor 42 de oameni au fost scoase, identificate și înmormântate creștinește după regulile și credința fiecăruia. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că dintre cele 42 de cadavre, 24 au fost ale unor cetățeni din județul Mureș, 3 din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de sabat, dreptul de a colecta fonduri bănești pentru Templu. Pentru potolirea belicoșilor ivriți, prefectul Egiptului Flaccus interzice mozaicilor dreptul de ședere în orașul Alexandria. Ivriții care își urmăreau planurile lor, s-au simțit descoperiți rău și au luat drumul bejeniei către Roma să nu piardă ceva din ceea ce au cîștigat în urmă cu 84 de ani de la Cezar, trimițînd în anul 39 o delegație formată din 5 persoane în frunte cu Filon spre cetatea dușmanului de moarte pentru a unge
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plus, evreii își regăsiseră vechiul spirit războinic, pe care-l pierduseră în secolele lungi de pribegie prin lume. Evreii au învins, au mai anexat ceva teritoriu (inclusiv jumăatatea de vest a Ierusalimului), iar palestinienii din zonele ocupate au plecat în bejenie, prima din istoria lor modernă. În vara lui 1967 (iunie) are loc războiul numit "de șase zile", în care evreii au zdrobit pur și simplu forțele unite ale Egiptului, Siriei, Iordaniei și palestinienilor din vecinătate. Atunci a avut loc cea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
război din Palestina. Azi însă este vorba de un război civil. El are cauze mai vechi și mai noi. După războiul cu evreii din 1948, dar, mai ales, după cel "de 6 zile" din 1967, mulți palestinieni au luat calea bejeniei, în primul rând în țări vecine Liban, Iordania, Egipt -, dar și mai depărtate, ca Tunisia, Libia și Maroc. A luat naștere, rapid, o mișcare de eliberare care grupa mai multe organizații, cea mai mare și mai celebră fiind OEP condusă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
era mai mic în comparație cu cel din localitățile din regiunile nefrontaliere, întrucât de aici se putea trece ușor în Țara Românească, după cum era posibil și chiar mai frecvent fenomenul invers. Există o seamă de documente în care se reclamă orașului Brașov "bejenia" unor locuitori din zona Dâmboviței în sate din Transilvania. Nemulțumirile țăranilor brăneni au fost exprimate, în momentele de vârf, alături de Gheorghe Doja, în 1514; de Horia, Cloșca și Crișan, în 1741. Descendenți de-ai lui Cloșca sunt și astăzi locuitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
obiecte de lux, provenite din țări răsăritene, inclusiv aur, mătăsuri, condimente etc. Nu trebuie să uităm comunicările frecvente între autoritățile locale de pe cele două versante ale Carpaților, cu ajutorul strămoșilor poștașilor, care purtau corespondența oficială în care se reclamau, spre exemplu, bejenia unor localnici dintr-o țară în alta. Anul 1521 este marcat, în acest sens în istoria noastră, ca o dată memorabilă, de când ni se păstrează primul text scris în limba română: "Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de părinții noștri și chiar de către noi, în anii ocupației staliniste 1940 1941 și în refugiul din anul 1940 și 1944. Cartea este drama dezrădăcinării, a durerilor și suferințelor care ne însoțesc în fiecare zi, sunt lacrimile presărate pe drumurile bejeniei și la mormintele celor care ne-au dat viață . Cartea este un monument de recunoștință ridicat în memoria părinților noștri, care au lăsat ocupanților tot ce au agonisit generațiile dealungul anilor, numai să trăiască în libertate, în Patria lor. Din
Cuvânt înainte. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1658]
-
oameni săraci, dar cinstiți", foștii comuniști și urmașii lor. Sunt oarecum întristat de ce se întâmplă la noi. Și nu vorbesc neapărat de mine. Mă gândesc, de pildă, la cei peste trei milioane de români care au luat drumul amar al bejeniei. Ne iluzionăm că nu mai avem exil, ci "diasporă". E doar un fel de a ne fura pălăria. Nu e doar vina liderilor politici, ce s-au întrecut, vreme de 25 de ani, în corupție, în demagogie și incompetență. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
marea șansă a românilor de a pleca în alte țări. Ca și cum a-ți părăsi casa și rosturile din propria țară ar fi o bucurie. Șomajul și sistemul corupt al mafiei multipartinice îi silește pe mulți dintre noi să ia drumul bejeniei, mai rău decât în vremea năvălirilor tătărești. E drept, avem tătarii noștri, bine instalați la cârma treburilor obștești. Nu sunt un nostalgic, dar, de bine,de rău, în perioada dictaturii comuniste orice copil de la țară putea să facă liceul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
marelui lor confrate, redacția Orizont nr.1. A fost redactat până la 28 iunie 1940. Începutul războiului face ca Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vă sunt adânc recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați primit vizitând această emoționantă icoană - ce reprezintă „Casa oamenilor de seamă” din Fălticeni. Cu adâncă recunoștință pentru toți cei ce-au păstrat, cules, donat și recuperat după vitregia „vremurilor de bejenie” ce-au trecut În decursul unui veac până azi când au ieșit iar la lumina tuturor! Al D-Voastră Dumitru Țanu București, Sectorul 2, Str. Ghiocei, 7A </citation> <citation author=”ȚANU George ” loc=”Cluj” data=”29 nov. ’74”> Stimate Domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca următorul: "Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de către tătari și turci a mănăstirii Râșca, 1576. Trebuie să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul (Șoapte din trecut)." Identificăm aici, în embrion, povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la 23 iunie: "Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce la coliba lui singuratecă, unde are o femeie tăcută, chinuită, nenorocită pe care o tiranizează. Bănuiește că femeia a trăit cu boierul, stăpânul moșiei de 1400
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Anii de ucenicie. VI Pe marginea romanului Șoimii (în fapt, un poem eroico-romantic), N. Iorga scria că autorului îi lipsește "cetirea trebuitoare"; altfel spus, perspectiva istorică a narațiunii din 1904 era precară. Imputare aplicabilă, de altfel, și istorisirii Vremuri de bejenie (1907), ca și romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1944 trecând Prutul pe podul de lemn de la Manoleasa. Bunicul a lăsat la Edineț și Horghinești toată averea dar a luat cu el spre România 400 de oi care s-au dovedit ulterior a fi salvarea noastră. La plecarea în bejenie s-a alăturat și un alt frate mai mare al mamei cu soția și 3 copii. Astfel, acest convoi de căruțe și turma de oi au parcurs câteva sute de km timp de o lună și jumătate până a ajuns
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
acolo în Gheorghe Lazăr, decedat datorită lipsei de medicamente și asistență medicală. Pentru a scăpa de vânătoarea de refugiați ce trebuiau trimiși peste Prut și mai departe în Siberia ca dușmani ai puterii sovietice, familia a luat din nou drumul bejeniei spre Oltenia, ajungând în comuna Dioști din fostul județ Romanați, actualmente Olt. Aici am locuit câteva luni, așa că în primăvara anului 1947 am plecat către Moldova în județul Botoșani instalându-ne în satul Dungeni. Deoarece se făceau tot mai auzite
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]