667 matches
-
fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răspuns, recriminând textul unei scrisori găsite la un negustor rus, care fusese arestat și prin care „magnații” ruși excitau boierii moldoveni la răscoală. Evident, aceste întâmplări nu depășesc cadrele obișnuite ale prologului războiului, în indiferent ce zonă de contact între beligeranți s-ar fi desfășurat ele, dar, după cum vom vedea, faptul că s-au petrecut în Principate le-a conferit o semnificație politică majoră. În ciuda răcelii, care învenina conduita Porții față de Versailles (urmare totuși bine strunită la Paris și Constantinopol a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a primit misiunea să acopere granița între Nipru și Don contra tătarilor. Pentru executarea planului, foarte importantă era cucerirea Hotinului, „cheia Moldovei”. Fără a intra în amănunte de natură să ne abată de la tema noastră, vom aminti doar că armatele beligerante erau slab preparate pentru operațiuni decisive și că, în condițiile climaterice ale toamnei și ale iernii care se apropia, ocuparea Principatelor de către una din părți echivala cu un avantaj hotărâtor. Cum bine a fost spus, „dacă turcii ar fi fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continua până la zi. Înainte de a intra în miezul chestiunii, câteva precizări preliminare. Se cunoaște că grupările boierești antiotomane se adresau nu numai Rusiei, ci și Austriei și că, am adăuga noi, în acei ani, când Rusia era unica putere creștină beligerantă, iar trupele sale se aflau în Principate având și conducerea administrației, era firesc ca revendicările românilor să ia, de preferință, drumul Petersburgului. Tot așa de firesc era ca ele să poarte amprenta inspirației rusești, pentru c-ar fi o naivitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moment politico-militar mobil, dinamic. El se destăinuia lui Friedrich al II-lea, la Neustadt: dacă în războiul ruso-turc succesele ar fi rând pe rând de o parte și cealaltă, aceasta ar fi în avantajul Europei și, îndeosebi, al vecinilor, deoarece beligeranții s-ar epuiza reciproc; lucrurile nu se petreceau însă în acest fel, ci evoluau în favoarea Rusiei, ceea ce impunea o serioasă atenție, de vreme ce o mărire chiar puțin considerabilă a forței rusești va face cu timpul precară securitatea Austriei și Prusiei, încât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împiedica pe ruși să se facă stăpâni în Crimeea, dar le va interzice-o în Moldova și Muntenia. În memoriul său din 26 septembrie 1771, Iosif al II-lea a trasat trei poziții posibile pentru Austria: 1) să aștepte ca beligeranții să se epuizeze și să se facă pace pe principiul statu quo ante; 2) rușii să trateze cu turcii, să fie moderați și să se ofere Porții garanții că Polonia nu va fi împărțită; Poarta, salvată de Austria, se va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importanței pe care o aveau Principatele în raporturile politice internaționale ale acelui moment. În cele din urmă, după consumarea rezervelor paroxistice, dezvăluirea tratatului de subsidii a avut darul, între altele, să tempereze pornirile excesive și iraționale și să grăbească întrunirea beligeranților și a mediatorilor la masa tratativelor în Focșani. La așa-numitul congres din acest oraș, miniștrii mediatorilor, deci ai Austriei și Prusiei, nu asistau la ședințe, ci primeau numai dări de seamă, pentru a interveni apoi cu bunele lor oficii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hotărâte. Este vorba de schimbarea care s-a produs în conduita Angliei, prin venirea la cârma politicii sale externe a lui Canning, urmașul lui Castelreagh. Exploatând tărăgănările Rusiei, Canning a procedat, în 1824, la recunoașterea oficială a Greciei ca parte beligerantă, ceea ce a contribuit la fortificarea în Grecia a elementelor proengleze, fortificare care amenința cu includerea Greciei în sfera de influență a Angliei. Pe de altă parte, criza a luat o nouă extindere ca urmare a faptului că, grație concursului diplomațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așteptat. România, dimpotrivă, a fost pusă la un pol opus; învinsă și ocupată, în fapt, de Armata Roșie, întorsese, în urma Actului de la 23 august 1944, armele și participase militar la doborârea puterii hitleriste, fără a i se recunoaște calitatea de beligerant, dar rămăsese, ca răsplată, cu teritoriul ciuntit la Est și la Sud; i-au fost impuse condiții greu de suportat prin Tratatul de Pace din 1947 (concesii teritoriale, interdicții militare, povara financiară a despăgubirilor de război ș.a.), iar lovitura primită
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
the option of stopping the status of distrust, talks and direct negociations between Arab and Israeli citizens. Romania initiated a large diplomatic activity in view of obtaining a general agreement which creates a favourable political climate and which influences the beligerant parties. At the meetings of the Romanian head of state with other heads of state and political leaders, the Romanian suggestions and proposals regarding the way of solving the Arab-Israeli conflict were mentioned in the commune communicates or in solemn
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acceptării noului curent. După conflictul armat din iunie 1967, diplomația românească a lansat pentru prima dată acțiuni care au contribuit la încetarea și stingerea focarului de război între arabi și israelieni. La început, ideea nu a fost pe placul nici unui beligerant, fiind primită cu mari rezerve și chiar respinsă de o parte din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-au oferit să se alăture susținerii procesului de pace, de apropiere a punctelor de vedere ale părților beligerante și apoi începerea negocierilor și semnarea primului tratat de pace între Egipt și Israel. Cât privește problema palestiniană, fiind mai complicată și mai dificilă, evoluția punctelor de vedere palestiniene și israeliene înainta cu dificultăți multiple, cu toate eforturile depuse. România
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în Orientul Mijlociu, ca temă distinctă în cadrul întrevederilor șefului de stat, ale primului ministru, ministrului de externe ș.a. cu omologii lor din alte state. La toate convorbirile și în toate declarațiile oficiale, statul român, prin reprezentanții săi, nu acuza nici o parte beligerantă, subliniind, de fiecare dată, faptul că pentru rezolvarea problemei litigioase în zona Orientului Mijlociu este necesar ca părțile în cauză să se abțină de la acte care ar putea înrăutăți atmosfera, și să pregătească condițiile necesare găsirii unor soluții corespunzătoare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acceptată poziția țării noastre față de căile pașnice de soluționare a conflictului. Obținerea unui consens din partea unor țări, referitor la această problemă, a stimulat diplomația românească să își lărgească sfera de acțiuni și să treacă la etapa declanșării dialogului cu părțile beligerante, Egiptul, O.E.P., Iordania, Siria și Israel, fără a neglija însă celelalte state arabe din afara zonei de conflict. În primul turneu, efectuat în opt țări africane, în aprilie 1972, președintele Nicolae Ceaușescu a vizitat și trei state arabe, Algeria, Sudan
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a înlesni comunicările între cele două părți, pe căi diplomatice, discrete și sincere, în scopul pregătirii unei atmosfere propice convorbirilor bilaterale și tratativelor între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată numai și numai pe această cale, sublinia șeful statului român. Președintele României estima că atmosfera și climatul internațional sunt în favoarea acestei soluții pentru pacea arabo-israeliană, testată în timpul convorbirilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
netăgăduit pe care România și-o câștigase pe plan internațional, considerând-o utilă și eficientă, prin folosirea canalelor sale diplomatice între părțile aflate în conflict, pentru a le ajuta în soluționarea pașnică a păcii, sugerată de București și negociată cu beligeranții. Anwar Al Sadat a mulțumit președintelui român pentru preocuparea pe care o avea în vederea stingerii conflictelor între state, pe baza dreptului internațional, egalității între state, indiferent de orânduirea socială, de dimensiunile teritoriale sau de potențialul uman, economic și militar. Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai aveau percepții diferite și o altă viziune despre Israel, acumulate în cei peste treizeci de ani de stări conflictuale. Cele trei războaie între arabi și israelieni, evenimente ce au creat o stare de ură și mânie între politicienii țărilor beligerante, pe care arabii le justificau, prin ocuparea cu forța de teritorii, izgonirea din casele lor a unei populații arabe palestiniene și construirea pe terenurile lor de colonii, extinse periodic pentru evreii veniți de oriunde și de un comportament israelian de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la rezolvarea globală a divergențelor până la încheierea păcii între toate părțile implicate în războaie. În acest scop, a făcut apel permanent, în demersurile sale pe lângă țări arabe, să sprijine și să susțină, cu toate mijloacele de care dispun, părțile arabe beligerante. Vizita președintelui egiptean la Ierusalim și convorbirile cu primul ministru israelian, Menahem Begin, a fost precedată de o întâlnire, nefăcută publică, la Sinaia, în România, între cei doi conducători, pregătită în laboratorul diplomației țării noastre, fiind momentul și evenimentul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
avansarea convorbirilor de pace dintre cele două părți. Problema palestiniană a stat la baza debutului conflictului arabo-israelian. După războiul din iunie 1967, România a urmărit să schimbe cursul evenimentelor din Orientul Mijlociu, de la stările conflictuale, la înțelegere și concesii reciproce între beligeranți. A început cu întrevederi și convorbiri, la nivel înalt, între țara noastră și statele arabe implicate în conflict: Iordania, Egipt, O.E.P. și Siria. Primele contacte au fost de tatonare, de cunoaștere a modului de gândire față de conflict. Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
externă. A întreprins inițiative consecvente și raționale printr-o diplomație activă și abilă, pentru apropierea punctelor de vedere între arabi și israelieni, cu poziții diametral opuse, dar cu rezultate concrete ce au condus în final la pregătirea tratativelor directe între beligeranți. Înainte de 1989, Israelul era foarte mulțumit de poziția și inițiativele țării noastre în problema conflictului arabo-israelian. Conducerea statului israelian l-a invitat deseori pe președintele Ceaușescu să facă o vizită oficială în Israel pentru a purta convorbiri cu oficialitățile, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
profită de pe urma acestei practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
special în Anglia, dar și în Franța, pierderile pentru cultura universală provocate de distrugerile mănăstirilor catolice au fost de nereparat. Iar în timpul războiului de 30 de ani (1618-1648) pierderile nu vor fi mai mici. Multe rapturi de cărți săvârșite de beligeranți vor deplasa aceste averi spirituale dintr-o țară în alta. Așa s-a născut, spre pildă, b. de la Upsala, cu colecții luate mai ales din Boemia. În secolul al XVIII-lea și mai ales în secolul al XIX-lea vor
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
urmăresc un anume scop. Agresiunea acoperită În această categorie de agresiune intră și câmpurile de mine semnalizate sau nu din zonele unde au avut loc conflicte regionale, câmpuri care în perioada postconflict nu mai sunt în responsabilitatea nici uneia din părțile beligerante. Folosirea explozivilor plastici și a minelor surpriză/capcană constituie mijloace suficient de eficiente. Caracteristica de bază a acestei forme de agresiune o constituie faptul că explozivii pot fi pregătiți cu materiale din zona vizată, cu excepția dispozitivelor de inițiere a încărcăturii
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sunt oferite de dreptul internațional aplicabil în conflictele armate. În primul rând, ne aflăm în față unui act de terorism dacă persoana care comite actul de violență nu posedă statutul de combatant, căci numai membrii forțelor armate ale unui stat beligerant au dreptul legal de a participa la ostilități; și numai în războaiele civile și de gherilă nu există întotdeauna precizie în calificarea statutului de combatant. Un al doilea criteriu de determinare a "violenței ilicite", caracteristice terorismului, decurge din regulile care
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Asta înseamnă că și partizanii care comit acte de terorism contra civililor trebuie să fie judecați și condamnați pentru faptele lor. Putem spune deci că, în dreptul conflictelor armate, terorismul internațional este interzis în orice împrejurare, necondiționat și fără excepție. Autoritățile beligeranților ca și statele-părți la instrumentele juridice pertinente sunt obligate să urmărească în justiție orice prezumtiv criminal care ar fi comis un act de terorism. Specialiștii spun chiar că dreptul conflictelor armate ar putea servi ca model pentru o nouă reglementare
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]