360 matches
-
este la din octava mare, notă întâlnită în roluri mai puțin cunoscute ca Mime din "Salome" de Richard Strauss sau Herodes din "Siegfried" de Richard Wagner. La limita opusă, în acut, acuta cea mai des întlnită la tenori este si bemol 1. Adeseori apar: si-ul natural 1 și celebrul do2 al tenorului. Multe obstacole impun și note cu mult mai rare, care apar de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă în acut este
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
în falset. Cel mai negru coșmar rămâne pentru toți tenorii ruperea acutului. Diferite arii, în special aria florii din Carmen, îi pricinuia chiar marelui Caruso mari dificultăți. De fiecare dată când o cânta și ajungea la sfârșitul ariei, la si bemolul final, vocea tenorului se rupea, „acuta se prefăcea în țăndări”, și aceasta cu o precizie de ceasornic la fiecare reprezentație. Dar, și atunci când tenorul nimerește acuta și o ține prelung, momente ca acesta sunt așa de excitante, încât publicul răzbucnește
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
care apare o mică repetare a trio-ului și apoi totul se încheie cu o codă abruptă. Adagio molto e cantabile - Andante Moderato - Tempo Primo - Andante Moderato - Adagio - Lo Stesso Tempo. Durata - ap. 16 mins. Această mișcare lirică în si bemol major, este totodată și lentă și este într-o formă de variație liberă. Prima variație, ca temă, are măsura de patru timpi - 4/4. A doua are măsura de 12/8. Variațiile sunt separate de măsuri de 3/4, prima
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
ECE-02603) Georg Friedrich Händel: Concerti grossi, op. 6 (ECE-02734/02735/02736/02737) Georg Friedrich Händel: Concertele nr. 1, nr. 3 și nr. 13 pentru orgă și orchestră (ST-ECE-02893) Johann Michael Haydn: 2 Simfonii (ECE-01193) Georg Friedrich Händel: Simfonia în Și bemol major (ECE-02826) Wolfgang Amadeus Mozart: Concertele nr. 2 și nr. 3 pentru vioară și orchestră (ECE-02891) Wolfgang Amadeus Mozart: Concertele nr. 1 și nr. 2 pentru flaut și orchestră (ECE-02948) Franz Schubert: Simfoniile nr. 1 și nr. 4 "Tragică" (ST-ECE-03345
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
piesă.. Piesa, care este o baladă a fost compusă de Costi Ioniță, pe versurile Rucsandrei Iliescu. Are aceleași influențe precum balada anterioară, Dear Mama. Este lentă, iar up-tempo-ul se diferențiază în a doua jumătate a piesei. Este cântată în Re bemol,Rucsy atingând și octave. Este sctructurată astfel: Versurile, compuse de Rucsy vorbesc despre lucrurile pe care oamenii trebuie să le îndrepte, înainte de sfârșitul lumii. Refrenul: "Save Your Mother" "Save Your Children" " you're in,Raise Your Hands" "Fairytales have Happy
Save The World () [Corola-website/Science/317644_a_318973]
-
Mahler utilizează mai multe tonalități. Tema secundară, prezentată în Mi major, își începe a doua relatare în Do major, o gamă care nu mai este auzită până la recapitulare. Începutul recapitulării, paradoxal, este în gama originală Mi major. Scopul simfoniei, Mi bemol major, este prezentată pentru scurt timp după indicația cu numărul 17 cu o temă în trompete ce revine în final. După această parte Mahler cere în partitură o pauză de cinci minute înainte de partea a doua. Această pauză este rar
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
practică de a respecta indicațiile lui Mahler este ca soliștii și corul să intre pe scenă după prima parte. Acest lucru creează o separare naturală între prima parte și restul simfoniei. A doua parte este un Ländler delicat în La bemol major cu două secțiuni contrastante de muzică ușor mai întunecată. Partea lentă este contrastantă cu cele două părți părți adiacente. Din punct de vedere structural, aceasta este una dintre cele mai simple părți din opera lui Mahler. Este o amintire
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
a numit climaxul părții, care apare aproape de final, un "strigăt al disperării" și uneori un "țipat de moarte". Partea a patra, "Urlicht", este un cântec "Wunderhorn" interpretat de o solistă alto care servește ca introducere pentru final. Cântecul, în Re bemol major, ilustrează dorința de eliberare față de greutățile lumești, trecând fără pauză către final. Finalul este cea mai lungă parte a simfoniei, având o durată de peste o jumătate de oră. Este divizată în două secțiuni mari, a doua începând cu intrarea
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
jumătatea instrumentală a părții este organizată în Fa minor. După introducere, care recapitulează două tonalități din părțile precedente, primul grup de teme este prezentat integral în Fa minor iar al doilea grup de teme este prezentat în tonalitatea subdominantă, Si bemol minor. Reluarea primului grup de teme are loc în tonalitatea dominantă de Do major. Dezvoltarea explorează o serie de tonalități, inclusiv La bemol major și Fa major. Spre deosebire de prima parte, a doua temă este recapitulată în gama tonică după cum ar
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
prezentat integral în Fa minor iar al doilea grup de teme este prezentat în tonalitatea subdominantă, Si bemol minor. Reluarea primului grup de teme are loc în tonalitatea dominantă de Do major. Dezvoltarea explorează o serie de tonalități, inclusiv La bemol major și Fa major. Spre deosebire de prima parte, a doua temă este recapitulată în gama tonică după cum ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
prima parte, a doua temă este recapitulată în gama tonică după cum ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat "Transilvania" din
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca. Primele nouă versuri sunt preluate din "Die Auferstehung" de Friedrich Gottlieb Klopstock. Restul versurilor sunt scrise de Mahler.
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
interpretare a versiunii revizuite a avut loc la Moscova pe 1 decembrie 1883, sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
8 27/16 81/64 243/128 729/512 2187/2048 6561/4096 19683/16384 59049/32768 177147/131072 531441/524288 1/1 4/3 16/9 32/27 128/81 256/243 1024/729 DO FĂ ȘI BEMOL MI BEMOL LA BEMOL RE BEMOL SOL BEMOL 4096/2187 8192/6561 33768/19683 65536/59049 262144/177147 1048576/531441 RE DUBLU BEMOL Vom așeza acest material sonor în ordine ascendentă, în cadrul unei octave. Vom obține astfel gamă netemperata pitagoreica, format din
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
128 729/512 2187/2048 6561/4096 19683/16384 59049/32768 177147/131072 531441/524288 1/1 4/3 16/9 32/27 128/81 256/243 1024/729 DO FĂ ȘI BEMOL MI BEMOL LA BEMOL RE BEMOL SOL BEMOL 4096/2187 8192/6561 33768/19683 65536/59049 262144/177147 1048576/531441 RE DUBLU BEMOL Vom așeza acest material sonor în ordine ascendentă, în cadrul unei octave. Vom obține astfel gamă netemperata pitagoreica, format din sunetele rezultate din lanțul de cvinte
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
1/1 4/3 16/9 32/27 128/81 256/243 1024/729 DO FĂ ȘI BEMOL MI BEMOL LA BEMOL RE BEMOL SOL BEMOL 4096/2187 8192/6561 33768/19683 65536/59049 262144/177147 1048576/531441 RE DUBLU BEMOL Vom așeza acest material sonor în ordine ascendentă, în cadrul unei octave. Vom obține astfel gamă netemperata pitagoreica, format din sunetele rezultate din lanțul de cvinte natural. , cu o comă pitagoreica. Se remarcă faptul că lymma este cel mai mic semiton
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
înflorire: în secolul al XVI-lea renascentist, prin Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), Orlando di Lasso (1532-1594), Tomás Luis de Victoria (1548-1611), și secolul al XVIII-lea baroc, prin Johann Sebastian Bach (1685-1750). Contrapunct într-un madrigal de Palestrina. Mi Bemol este folosit în măsurile 4 și 9 pentru evitarea tritonului cu Si Bemol. Modurile folosite inițial au fost doric, frigic, lidic, mixolidic și cele plagale având prefixul hipo- (de exemplu, hipodoric) aflate cu o cvartă mai jos. Folosirea lui Si
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
oricărui sistem de temperament mezotonic folosind relațiile dintre intervale din tabelul de mai sus. Din cauza comei lui Pitagora (care nu este egală cu zero în temperamente mezotonice, spre deosebire de cea sintonica), o cvinta (de obicei situată între Sol diez și Mi bemol) va fi departe de intervalul pur în aceste sisteme. În cazul temperării mezotonice cu 1/4 comă, comă lui Pitagora este de -41 de sutimi. Astfel, cvinta "lupului" este egală cu 696.5+41=737.5 sutimi, mult peste idealul
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
ultima sa publicație era cu privire la o metodă de indentificare a ureei din urina animalelor. Borodin l-a cunoscut pe Mili Balakirev în 1862. Când se afla sub tutelajul lui Balakirev a început să lucreze la Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, care a avut premiera în 1869 sub bagheta lui Balakirev. În același an Borodin a început să lucreze la Simfonia nr. 2 în Si minor care nu a înregistrat un succes deosebit la premiera sa din 1877 sub bagheta
Alexandr Porfirievici Borodin () [Corola-website/Science/306476_a_307805]
-
îmbrățișări pasagere. LA NUNTA VOASTRĂ Mă doare asfințitul pleoapei, cu care scobeam lutul Noiembrie și-a așternut genunchiul, cuvintelor respirate în strungăreața sânului, pe chipul frunzei, rătăcind haihui, peste care așezam tâmpla degetelor și cotul la nunta voastră au dansat bemolii, sărutului, sărutului dintâi. închipuindu-mă o fărâmă de soldat, pe care trupul l-a abandonat în tranșeea cu deliruri de coapse Peste mușcele a căzut amurgul, și incest de mirări. în turlă clopotul se frânge, pe nervii toamnei picură diezii
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
uluitor - dacă lăsăm deoparte două explicații ad usum delphini , trase de păr spre a suna decent, pentru imagini cam fără perdea -, rămîn șase glose românești greșite, după editor; în alte două cazuri, scriitorul își ia precauția de a pune un bemol, adăgînd „presupun”; în altele trei, spune de-a dreptul: „nu cunosc sensul”. Altfel, se știe că, reclamîndu-și drepturile în petiții adresate ierarhiei administrative, institutorul Creangă scria limba mustind de vocabule și de turnuri neologice pe care o folosea mai toată lumea
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
în Germania, Georgiana Teohari se lansa oficial în clasa a II-a cu... Concertul de Haydn. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Gheorghe Costin. Programul muzical cuprinde Uvertura la opera „Corsarul“ de Hector Berlioz, Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian și suita „Visul unei nopți de vară“ de F. Mendelssohn-Bartholdy. Prețul biletelor este de 70 000 de lei, cu 50% reducere pentru elevi, studenți și pensionari. S. P. Spectacole l Pe scena lirică Scena Operei timișorene va
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
îl așteptăm, din 16 mai, se va specifica foarte clar, fără echivoc - și subliniez acest lucru -, faptul că cele două țări sunt pregătite să adere la Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Aceasta e concluzia politică. Ei însă îi poate urma un bemol tehnic. Alice Iacobescu: Un „dacă”? Mihai-Răzvan Ungureanu: Un „dacă” inevitabil: dacă își vor face, dacă vor continua ritmul reformelor - în cazul nostru -, dacă vor ajunge la anumite tipuri de performanță administrativă - în cazul Bulgariei. Ceea ce, evident, s-ar mai putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dacă vor continua ritmul reformelor - în cazul nostru -, dacă vor ajunge la anumite tipuri de performanță administrativă - în cazul Bulgariei. Ceea ce, evident, s-ar mai putea încă o dată verifica pe parcursul lui 2006, poate în toamna târzie a acestui an. Însă bemolul tehnic de care pomeneam ar fi post-ianuarie 2007, când, fie într-un caz, fie în celălalt, fie în amândouă cazurile - România și Bulgaria -, ar mai fi nevoie de activarea unui mecanism de monitorizare pe anumite chestiuni foarte precise, care să
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
avea nimic de adăugat. Încheierea programului cu o Simfonie de Haydn strict contemporană cu creatorii amintiți înainte a fost binevenită pentru a completa cadrul estetic larg, ca o râma a tabloului prezentat. Lucrare de tinerețe, Simfonia nr. 22 în mi bemol major numită " Filozoful este o sinteză între elemente de limbaj baroc și clasic: Adagio-ul, preluat că prima parte din Sonata da chiesa, cu alura solemnă și ritm punctat à la Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]