167 matches
-
Grigore I, diferite elemente fac plauzibil interesul său pentru cântul liturgic: provenind dintr-o familie nobilă și bogată, a primit o educație înaltă din care făcea parte și studiul muzicii; la vârsta de 35 de ani a îmbrăcat haina călugărilor benedictini devenind abate (regula benedictină acorda spațiu larg cântului coral); devenit diacon și trimis la Constantinopol, a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde copiii erau
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cappella, dar însuși cântul gregorian este privit ca un ideal. Acum începe și momentul restaurării marelui patrimoniu gregorian, încep studiile comparative, analitice și critice ale acestuia și, de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
problema modului cum îl putem vedea noi pe Dumnezeu, și anume răsturnînd ecuația : doar înțelegînd cum ne vede Dumnezeu putem sesiza cum îl putem noi vedea pe Dumnezeu. Ca punct de pornire al metodei sale, Cusanus propune prietenilor săi, călugării benedictini de la Tegernsee, un experiment contemplativ :cel al întîlnirii ochilor, în primul rînd la nivel sensibil. Privirea divină e făcută prezentă în mijlocul comunității monastice de o imagine sau un tablou al lui Christos cu privirea atotdirecționată, care îi urmărește simultan pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea și transmiterea metodelor de cultură moștenite din Antichitatea romană, Biserica a făcut
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zi de sărbătoare, în timp ce preoții se împărtășeau în fiecare zi"81. Aceleași preocupări le aveau și călugării 82, acei slujitori ai Bisericii care duceau o viață supusă regulilor monahale și care erau agenți ai răspândiri creștinismului în Europa păgână, cu toții benedictini la acea vreme (celelalte ordine călugărești cistercienii, cartuzienii nu vor apărea decât începând cu secolul al XI-lea), și pentru care "credința se poartă în sticlă"83. Fiecare abație își cultiva propria vie, necesară atât liturghiei, cât și nevoilor cotidiene
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
principalii producători de vin și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat cea mai mare parte a marilor podgorii europene: în Franța, pentru a nu ne referi decât la opera vinicolă a benedictinilor, datorăm acestui ordin monastic cele mai celebre soiuri de viță din Bordelais (château-pouget, château-prieuré), din Burgundia (corton, mâcon, pommard, romanée-conti, vosne-romanée), din Loire (bourgueil, muscadet, saint-pourçain), din Jura (château-châlon), din Provence (bandol) și din Champagne, unde legendarul benedictin orb de la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
total la începutul secolului al XX-lea. De fapt, în toate țările Europei Occidentale unde cresc struguri se regăsește mâna monahilor: în Germania, acest meșteșug călugăresc este prezent de-a lungul întregii văi a Rinului (via împrejmuită de la Johannisberg aparține benedictinilor de la Fulda), iar denumirile vinicole păstrează urma acestei origini: Abtsberg, Eitelsbach, Karthäuserhofberg, Eltviller, Mönchhanach, Graächer mönch, Nonholle, Nonnenberg..., în Austria, în special în Palatinat, unde o mare parte a podgoriilor (ca și în Germania de altfel) poartă numele de Kloster
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ca și în Ungaria, unde abațiile princiare au fost desființate de Calvin (care le vedea ca fiind răul prin excelență) și de către comuniști; amprenta călugărilor se face simțită chiar și în Danemarca și în Anglia, până la granița Scoției (vinul călugărilor benedictini de la Saint Mary's York nu avea fără îndoială același gust precum cel al cistercienilor de la Clos-de-Vougeot din Burgundia), unde s-a făcut vin până la Reformă (adică până în secolul al XVI-lea). Astăzi, toate aceste țări (cu excepția Elveției și Ungariei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza posibilităților sale vinicole, cei care au plantat viță de vie au fost benedictinii spanioli, iar în Noua Zeelandă, primii butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii catolici francezi. Creștinismul, în special catolicismul cu vinul liturgic și cu sutele sale de milioane de credincioși, a contribuit fără îndoială mai mult decât oricare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Europei și țărmurile Mării Baltice încă din începutul primului mileniu înainte de Christos, în confruntarea cu romanii, dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar a interzis studiul medicinei deoarece credea că vindecările sunt posibile doar prin intervenție divină. Primii germani creștinați au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
germana modernă. Creștinismul, prin mânăstiri și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe să dobândească o structurare creștină. Călugării benedictini, ordin apărut în Mânăstirea Monte Casino (529) sunt învățați și poligloți. Ei traduc în latină din limbile greacă, arabă, ebraică și pun baza, după modelul bizantin, unui Spital complex cu spații de cultivare a plantelor medicinale și școală de inițiere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
analogie tipologică, trebuie luat În considerarea faptul că există o constatare explicită a lui Constantin Porfirogenetul În Viața lui Grigore Taumaturgul, conform căreia câțiva slavi care ajunseseră pe insula acestuia din urmă, au adus jertfă lângă un stejar imens; iar benedictinul Herbord (secolul al XII-lea) amintește În Viața lui Otto, episcop de Banberga, că mulțimea din Stettino venera un stejar. Așadar, faptul că stejarul era obiect de venerație și centru al practicilor cultuale, Întărește ipoteza unei legături etimologice Între numele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și pe înțelept să se clatine". De aici provine în literatura franceză imaginea călugărului "chefliu" și bine dispus, începând cu personajul Ioan Spintecătorul al lui Rabelais, până la venerabilul părinte Gaucher al lui Alphonse Daudet. Întemeindu-se pe această regulă, călugării benedictini au creat cele mai faimoase podgorii de la Bordelais (Château-Pouget și Château-Prieuré), din regiunea Burgundia (Corton, Mâcon, Pommard, Romanée-Conti, Vosne-Romanée), din regiunea Champagne, din regiunea Loirei (Bourgueil, Muscadet, Saint-Pourcain), din regiunea Jura (Chateau-Chalon) și din Provența (Bandol). Și nu se cade
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
podgorie "Benedictină" al cărei nume se spune că i-a fost dat în anul 1534 de către regele Francisc I, cu ocazia unei vizite la mânăstirea Fécamp, unde se fabrica faimoasa licoare din anul 1510. În secolul al XII-lea, ordinul Benedictinilor a pierdut monopolul monahal din Apus, în avantajul călugărilor cistercieni și a călugărilor cartusieni. În anul 1098, în orașul Citeaux aflat la 20 de km spre sud de Dijon, în apropiere de Nuits-Saint-Georges, abatele Robert de Molesme pune bazele unei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1791, când călugării vor fi expulzați de Revoluție, iar clădirile și podgoriile vor fi vândute în calitate de bunuri naționale. Inventarul realizat la vremea respectivă atestă existența a 6000 de sticle. În perioada galo-romană, podgoriile sunt deja răspândite în Champagne, iar călugării benedictini deveniseră specialiști în vinificație. Dacă adăugăm că, începând din anul 496, an al încoronării lui Clovis, Reims devine orașul încoronărilor regilor (cea din urmă încoronare va fi cea a lui Carol al X-lea, pe 29 mai 1825), vom înțelege
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
În sfârșit, pentru că legendarul Dom Pérignon se naște mult mai târziu. Pierre Pérignon se naște în ianuarie 1638, la Sainte Menhould, în Argonne, la hotarele regiunii Champagne. Urmează studii religioase la iezuiți, iar din 1657 se stabilește în ordinul călugărilor benedictini; după câțiva ani petrecuți aici părăsește mânăstirea Saint-Vanne din Verdun pentru a intra, în mai 1668, în abația benedictină din Hautvillers, unde viețuiau la vremea respectivă douăzeci de călugări. La vârsta de 29 de ani primește titlul de chelar (sau
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
construiește trei teascuri lungi de 15 m din trunchiuri uriașe de stejar, clădește beciuri săpate în piatră de calcar și dovedește o grijă deosebită în tratarea recoltelor și a soiurilor de vin. Văzut ca un Leonardo da Vinci al vinului, benedictinului orb din Hautvillers 27 i se atribuie procesul de elaborare a vinului alb pe bază de struguri negri; adaptarea diferitelor varietăți de răsaduri de vie în funcție de expunere și de natura solului; invenția tehnicii cupajării vinurilor, altfel spus, a asamblării soiurilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]