364 matches
-
să las anotimpurile să curgă în ritmul lor, cât mai încet cu putință, să am o relație frumoasă cu mine și cu cei din jur, să iubesc, să accept, să iert și să uit. Și mai vreau să am timp berechet să-mi ascult gândurile și să le transpun în cuvinte rimate, în care sper să te regăsești și tu cititorule. Stefania Petrov Referință Bibliografică: Ștefania Petrov / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2214, Anul VII, 22 ianuarie 2017
ȘTEFANIA PETROV de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376285_a_377614]
-
a fi JUDECAT!” (Tangoul Judecății de Apoi). Următoarea autoare este Nicoleta Mija care, încă din primele fraze din Preambul, spune: „Lumina Învierii este pentru toți”. E păcat să nu ne bucurăm de ea, fiindcă ne cuprinde pe toți și e berechet. Lumina ne guvernează existența și doar prin accident, unii nu se bucură de ea. Dar și aceștia au o anume lumină lăuntrică, lumina spirituală, care-i luminează pe ei și se reflectă și asupra celor din jur. Gânduri smerite despre
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
își puse întrebarea dacă nu se va plictisi odată cu trecerea secolelor... Contele îi zâmbi însă îngăduitor amintindu-i: - Ai uitat că v-am oferit cadou de nuntă o caleașcă de aur cu cai năzdrăvani? Lumea este mare, iar timp aveți berechet ca să-i colindați meleagurile! - Sinceră să fiu, chiar mi-aș dori să văd America... - Parcă numai America!? Aveți în față o veșnicie! Vei vedea cele mai spectaculoase și misterioase ținuturi în care n-a călcat picior de om. - Mi se
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
camera copilului? — Îhm... Tocmai mi-am dat seama că pînă la urmă am uitat să iau sterilizator. Sau pernă specială pentru gravide, sau cremă Împotriva dermatitelor de scutec. Dar nu contează. Mai am Încă cincisprezece săptămîni pînă atunci. Am timp berechet. În timp ce Luke se chinuiește să intre În casă, cu piscina gonflabilă, căluții de lemn și vreo șase sacoșe, iau repede punga cu trusa de determinare a sexului copilului și o ascund În sertarul de lenjerie. Va trebui să aleg un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a fost strînsă și dusă de-aici. Am rămas În mod oficial pe drumuri. Doar că nu e chiar așa, fiindcă mama și tata o să ne lase să stăm la ei o vreme. Cum a zis și mama, au loc berechet, iar Luke poate foarte bine să facă naveta cu trenul, de la stația Oxshott, iar ea Îmi poate da o mînă de ajutor cu Minnie, și putem juca bridge În fiecare seară, după cină. Ceea ce e complet adevărat, În afară de partea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să ajungă scriitori știau că nu prea aveau vocație, dar adoptau un comportament destul de liber. E vorba aici de un proiect social: „ce Înseamnă să fii scriitor”. Înainte de ’89 ne uitam la cei de la Tribuna sau de la Steaua: aveau timp berechet, făceau ce voiau, aveau salarii mari... Aveau o existență de seră. Trăiau Într-un mediu protejat, Într-o libertate relativă, dar mult mai mare decât a celorlalți. Și, la un moment dat, puteau să fie și protejați de sistem. Era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ratarea, înțelegerea factorilor care determină reușita existențială erau prezente și în Victorie clandestină. În Placebo învingător este cel ce poate să sară din „bunul simț... așa cum sare o maimuță din copacul care a adăpostit-o, deși acesta are încă fructe berechet”, în vreme ce „a trăi, ca toți ceilalți [...] o viață simplă, înseamnă a pierde”. Efortul de a moderniza construcția este evident și în Intermediarul (1983), roman cu multe personaje, în jurul cărora se configurează nucleee narative din care cu dificultate se identifică cel
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și pentru plăceri - rădăcină bună berechet în țară! -, marfă de prisos, nu le cumpără nime [...]. Livouri, zub, perdele, flori de cârpă și de hârtie, lucrate cu skepsis” etc. N. se așază astfel, ca un reprezentant de frunte, în albia suculentei tradiții a balcanismului literar românesc. Paginile
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
a dovedit a fi în publicistica umoristică, revista antibrătienistă „Ghiță Berbecu” (1887-1889), la care a scris, nefiind lipsită de haz. I s-a jucat, la Teatrul Național din București, la începutul anului 1889, „comedia originală în trei acte” Petecul lui Berechet. Dar B. rămâne în istoria literaturii („de frontieră”) românești prin captivantele sale amintiri grupate sub titlul Bucureștii de altădată, apărute în patru volume între anii 1927-1933, însă publicate mai întâi în foiletonul de sâmbătă al ziarului „Adevărul”, începând din noiembrie
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
mari după atâția ani. - În ritmul acesta nu știu când ne-om putea apuca de casa nouă, ofta fermierul. Așa am chibzuit cu mama voastră, vindem o sută de oi și ne apucăm la primăvară de fundație. Doar pământ avem berechet, numai casa s-a strâmtorat rău de tot, de când v-ați făcut voi mari. - Dar ce crezi tătucule, ce li se întâmplă totuși?! - întrebă feciorul cel mare. - La început am crezut că suferă de ceva boală, dar fiindcă numai câte
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
zi feciorul mijlociu a preluat stăpânirea peste oi, el fiind foarte încrezător în forțele sale, era sigur că va avea mai mult noroc în depistarea ucigașului misterios. Ziua văzuse de oi, făcuse curat, aranjase prin grajd că doar timp avea berechet, iar seara aprinse mai multe lămpașuri ca să vadă când apare dușmanul nenorocit. Dintr-odată auzi mișcările unei ființe, înarmânu-se cu coasa aștepta în dosul ușii grajdului. Dar ce să vezi? Era o fată frumoasă cu cosițe brunete care, neștiind ce
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
a stâlcit numele. Istoria diferă de informațiile pe care le ai acum... Arvon. Un zâmbet fugar îi străbătu buzele. Să trecem peste toate aceste înțepături, zise într-un fel plictisit și făcând leneș cu mâna un gest. Deși avem timp berechet, tu nu beneficiezi de acest lux. Mă pregăteam să țip din nou, când îmi vorbi. Poți să țipi și să urli și să chemi pe cine vrei tu. Nimic nu se aude în afara pereților ăstora, iar acea ușă din spatele tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lui Tiberius, adaugă repede: — Oricum, mai e ceva până va fi gata... Și feciorul meu voia să se apuce de scris, spune Silvanus, dar l-am sfătuit să lase ocupația asta pentru mai târziu, la bătrânețe, când va avea timp berechet să-și povestească memoriile... Se întrerupe brusc și arată cu mâna întinsă către Câmpul lui Marte: — Măiculiță! se jeluiește, cum o să ajungem noi prin mulțimea asta până la Ara Pacis? Încruntat, Tiberius Nero contemplă la rândul său fosta mlaștină din preajma Tibrului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
comunale, dar ele nu funcționează pe nicăieri, iar judecătoriile de pace, cum sunt organizate și depărtate, numai împăciuiri nu pot face"1761, din cauză că "judecătorul nu se poate înțelege" cu justițiabilii. În privința ordinii și siguranței publice se preciza că "avem armată berechet și organe de siguranță publică, dar nesiguranța crește la fiecare pas și din zi în zi"1762. Sistemul electoral era, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, unul defectuos. Astfel, deși "avem instituțiuni reprezentative, cu alegeri județene și comunale", mulți români nu pot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ea. Chiar și blocul lor, care, orice s ar spune, e cel mai frumos din cartier, nu e ca această casă fermecată unde înveți atâtea lucruri frumoase și folositoare. Și ce mare-i curtea școlii! Au copiii loc de joacă berechet! Nu-i vorbă că și la grădiniță e frumos. Însă aici ar încăpea cel puțin zece grădinițe, cu prichindei cu tot... În jurul lor sunt acum școlari (mai mari sau mai mici), părinți, bunici, ba chiar și frați și surori mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
făcut mai greu de depistat simptomele intoxicării cu gaz sarin... Aveam poftă de mâncare. Mâncam bine la micul dejun. Altfel, nu mai pot gândi limpede și mă simt amețită. De aceea, mă trezesc mereu pe la 05.30 și am timp berechet să mă ocup de diverse lucruri. Plec de acasă înainte de 8:00, deci am două ore la dispoziție. În acest timp citesc, mă uit la televizor. După ce mă întorc seara acasă, sunt deja obosită și nu prea pot face astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Pe cei care se grăbesc îi sfătuim să folosească alt mijloc de transport.» Eu nu eram în criză de timp. Am rămas în metrou. Era prea mare bătaia de cap să schimb, programul începea la 9:00 și aveam timp berechet. Metroul a staționat cam zece sau douăzeci de minute. Apoi a început să înainteze. Pornea. Se oprea. Iar pornea, iar se oprea. A făcut asta de mai multe ori. De-abia se mișca. La Minami-senju sau la Minowa, metroul stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
atenția cuvenită. —Ne ducem în colo, îi răspunse barcagiul. Dumneata ești, nene Fane? După cum se vede. Poate duci pe dumnealui la coliba uncheșului? Omul meu nu catadicsi să-i răspundă. Ea râse cu toți dinții. —Iaca, i-am dat unui berechet opt lei, să-mi cumpere pâine și pamblică. N-ar mai fi ajuns! Pâine să se facă și pamblică - să-l mănânce și să-l întindă... Ștefan Gâdea râse: — Am auzit cât de frumos îl descântai. —Eai!... Se rușina puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de ulei îl făcu să se înece. Se gândi cum va arăta, se gândi la polițiștii care îl vor găsi și se vor distra de felul în care o făcuse. Lăsă 45-ul jos și se duse în bucătărie. Arme berechet. Danny alese un cuțit cu lama zimțată, îi verifică tăișul, consideră că e potrivit, apoi își luă rămas-bun de la Mal, de la Jack și de la doctorul Layman. Își ceru iertare pentru mașinile furate. Își ceru iertare și față de cei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spectacole ale naturii sau ale cuvântului, pe care nimeni nu ne absolvă când copiii și noi înșine trăim prost din vina noastră? Acest gând m-a obsedat totdeauna și niciodată n-am avut sentimentul că am timp (deși am avut berechet) să mă uit pe cer și să observ mersul constelațiilor. Ce-am făcut cu acel timp, când l-am avut, de n-am descoperit până acum unde se află cutare stea? Nimic n-am făcut. Am fost obsedat. Atât. CIUDATELE
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
altceva decât să stau cu ei și să beau ceai până la Judecata de Apoi. în felul ăsta, era imposibil să nu mă placă. M-am liniștit spunându-mi că oricum aveam să stau acolo două luni și că era timp berechet. Am privit de jur împrejurul mesei. Toată lumea era ocupată cu același lucru: căra lingurițe de zahăr în ceștile de ceai, dădea ceaiul peste cap și comenta cât de delicios era. Ce trist! — Fumezi? m-a întrebat o voce bărbătească. Am intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă duceți în SoHo acum? Vă rog... În față e liniște. — Bine, zice șoferul în cele din urmă, clătinând din cap. Bine. Întoarce pe loc și demarăm în direcția opusă. Mă uit la ceas - și e 2.40. Am timp berechet. Perfect. Mă las fericită pe banchetă și mă uit pe geam, spre fărâma de cer albastru care se vede. Dumnezeule, totul e atât de minunat. Să te plimbi cu un taxi galben, să vezi soarele reflectându‑se în zgârie‑nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
iau de la zero. Mi se pare complet ireal. — Sper că nu e un zbor din ăla în zori? spune el, uitându‑se la ceas. — Nu, slavă Domnului. Plec abia la cinci. Foarte bine, spune Caspar dând din cap. Ai timp berechet. — O, da. Mă ridic și privesc spre Suze, care îmi zâmbește. Avem destul timp să facem câteva lucruri pe care le avem de făcut. — Becky! Ne pare așa de bine că te‑ai răzgândit! strigă Zelda când mă vede. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
gură, de nici nu știu cum mă mai țin pe picioare, uite asta mi-e crucea! Primarul, ca să-și redobândească autoritatea, răcni mînios: ― Ho!... Ho!... Destul! și, potolindu-se puțin zgomotul, urmă iarăși mai blînd: Sărăcie este, c-o vedem, și foame berechet, n-am ce zice. Dar așa mâine ai să-mi pui mîna-n beregată, că ți-e foame. Se poate? ― Apoi, da, făcu glasul ascuțit de adineaori cu un ton care putea fi și afirmativ, și negativ. Era Melente Heruvimu, înalt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cineva, sper că n-o să ai nimic împotrivă dacă... — La ce oră vă sosesc musafirii? La unsprezece, răspunse John Robert care nu era în stare să inventeze o scuză convențională sau să spună direct o minciună. — Atunci mai avem timp berechet; poate că vorbesc prostește, din cauza timidității, știți, sunt timid și nervos... Dacă ai ceva clar să-mi spui... începu John Robert. — Presupun că ați auzit că mi-am pierdut slujba? — Nu. — Dar primesc o indemnizație, așa că-i în ordine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]