225 matches
-
gogoși (2); inutil (2); înstrăinează (2); marketing (2); mașina (2); mult (2); negocia (2); obiecte (2); orice (2); schimbă (2); tarabă (2); trădător (2); țara (2); adă; agent; agonisește; n-am ce; animale; apartament; are; artă; avere; ban; bijuterii; bișniță; bișnițar; bogat; bogăție; brac; brînză; bunăstare; bunătate; carte; cartea; cărți; case; ce poate; ceapă; ceda; cheltui; cheltuieli; chestii; circulație; cîștig; cîștigă; combinații; comercial; comercializa; comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota; covoare; culoare; cumpărare; cumpărător; cunoștință; cunoștințe; a da ceva pe bani; dărui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întâmpla când încă nu purtam asupra mea dispozitive electronice de înregistrare audio. Am intrat în vorbă cu două bătrâne simpatice în fața unei tarabe de kiwi; băbuțele țipau la vânzător că ele au pensie de o sută de lei, că e bișnițar, că de ce sunt cartofii ăia păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt datoare să deschid o paranteză: bătrânele habar n-aveau ce-i ăla kiwi. Au și gospodinele mari lacunele lor, nici măcar ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
intelectuală). Și totuși... Oare întâlnirile cu specimenele din pegra locală îi serveau numai pentru îmbogățirea stocului lingvistic ? Unii dintre ei desfășurau activități lucrative aflate sub lupa acelorași organe care-i anchetau pe disidenți sau îi speriau pe intelectuali, erau micii "bișnițari", mărunții "pești" furnizori de prospătură de ambele sexe (cei mari nu lucrau la nivel local), "traficanți" a tot ceea ce lipsea de pe piață. Relatarea experienței lor (de care erau mândri) putea fi și ea de folos pentru tehnicile de apărare a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
altor depozitari de bani. Vechiul climat social din socialism era marcat de teama perpetuă a reclamării, anchetării și condamnării fără judecată de către organizațiile FDUS, apoi de forțele de represiune. Noul climat liberal al vieții sociale i-a încurajat pe vechii bișnițari să-și amplifice acțiunile de acumulare de aur, cămătărie și valori imobiliare în lupta pentru bogății. Întrucât cele mai multe dintre ele sunt stocate în bănci străine, nu în proiecte investiționale, dezvoltarea economică întârzie chiar și în sectoarele cu mici cheltuieli de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
raportul” lui Dimitrev, am simțit nevoia citării lui copioase pentru o mai corectă înțelegere a evenimentelor acelei perioade istorice care, pe lângă grava împilare la care ne-au condamnat ocupanții ruși, ne-a mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
judecată pe contravenienți. Aceasta întrucât din inspecțiile ce le-am făcut s’a constatat că anumite persoane ies înainte de bariere (subl.ns.) sau pe drumurile ce vin spre piețele de desfacere și cumpără mărfuri ce fac obiectul piețelor”. În concluzie, bișnițarii numiți pe atunci „speculanți”, cumpărau (în special de la țărani) cu un preț și revindeau marfa cu altul, desigur, mult mai mare. A doua zi, 7 februarie, primarul trimitea șefului poliției hușene o altă adresă, nr.142, în care lam regăsit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să plătească cu banii pe care i-a schimbat taximetristul escroc, așa că a doua zi a luat autobuzul până la Mangalia, în căutarea locului care ar fi corespuns cu descrierea mea. De acolo, tot cu autobuzul până la Constanța, unde țiganii și bișnițarii din Piața Chiliei au curățat-o definitiv și de bagaj, și de bani și cred că doar frumusețea ei și ținuta impertinent impecabilă au salvat-o de la o japca sigură. Noaptea a petrecut-o în gară, la limita puterilor. Când
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Mi-am încleștat pumnii chiar înainte să mă întorc. Avea un nas ca de porc. —Douăzeci de parai, a șoptit el. Al cincilea rând din centru. O afacere. Pumnii mei se desfăcură. Bărbatul nu era un bătăuș, ci doar un bișnițar. I-am spus că nu mă interesează, dar când m-am întors și am pornit-o pe Forty-eighth Street, nu m-am putut abține să nu râd gândindu-mă că era o nebunie. Douăzeci de dolari pentru un bilet care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
am trecut În revistă tot baru gării și mă tot arătam În ușă la trei patru, minute o dată, să nu-mi șparlească veiculu. Don Capitano a sosit așa târziu că, de vrea să prinză trenu, Îl perdea. Nu-i singuru bișnițar aplaudat și temut dă harnicu Rosario, da-n schimb ie o meliță dă aur care nu stă și nu te lasă să scoți o parolă. Într-un târziu, am ajuns pă la cântatu cocoșilor. O cafea cu lapte zemoasă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-i pot Înghiți pă muscali! Am Întrebat jalnic: — Cum adică, domnu nu-i un gaucho evreu? — Parcă parolez cu pereții. Nu ț-am lămurit șozu? Mai mult, Îți spun: am conceput tomu ca pă o ghioagă contra la hoții și bișnițarii care a pus cruce la orce gaucho pă bune și nu i-a lăsatără nici baremi să-și tragă sufletu. Asta Înseamnă să-ți faci singur harakiri; nime nu poate Înota În contra la corent. M-am supus ca cavaleru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta-i cauza pentru care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Pro și contra. Tensiunea plutește În aer, se simte pînă la etajul trei. Polițiștii refuză să răspundă Întrebărilor. Unii par Încordați, alții rîd. Privesc din nou piața. Așadar au fost luați dis-de-dimineață cu toții, la grămadă, greviști adevărați, greviști falși, anticomuniști, bișnițari, vagabonzi, hoți de buzunare. PÎnă la urmă nu mai rezist și cobor. Ascult povești uluitoare spuse pe tonuri credibile, revoltate, despre cantități impresionante de droguri și prostituția generalizată din corturi. Noroc că ordinea s-a restabilit. Ordinea cu clonț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și o sută patru răniți. Răsar ca din senin patrulele de mineri. Dotați cu bastoane de lemn sau de cauciuc, sape, toporiști. SÎnt mii. Salopetele pătate cenușiu se Împrăștie peste tot. Patrulează În grupuri de cîte patru, cinci. Prind un bișnițar. Îl bat de-l sting, În chiotele de bucurie ale spectatorilor, apoi Îl predau poliției care-l urcă Într-o dubă. Doar atît face poliția, probabil atît i s-o fi spus să facă: cară răniți. Pe 1848, hoardele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cerut cu voci nefirești formularele. În trenul ce-i ducea Înapoi În țară, au ajuns la concluzia că singura explicație plauzibilă a celor Întîmplate nu putea fi decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă de aproape-un an orașele, venind din nord. Din cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să migreze, de teamă că nimic nu se va mai schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
schimbări și de lucruri bune în viața românilor: curajul de a vorbi și cafeaua naturală! Înainte de '89, trebuia să pornesc la braconaj pentru a vâna un pachet de cafea, adus la bișniță de către vaporeni. Deși căutam totdeauna să cumpăr de la bișnițar un pachet sigilat, cafeaua îmi părea dubioasă și oricum de calitate inferioară. Își trase pantalonii, încheindu-le nasturii de la prohab și își strecură capătul cingătorii în inelul făcut anume. Da, da! vin imediat, răspunse el chemării Zoei, care îl convocase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
10/mi8.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Roper, S.D. (2000). Romania: The Unfinished Revolution. Amsterdam: Harwood Academic. Rosenau, P.M. (1992). Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, Inroads, and Intrusions. Princeton: Princeton University Press. Rostás, Z. și Momoc, A. (2013). Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori. București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât o manipulare și o diversiune. În Ungaria lui Kádár oamenii o duceau mult mai bine, exista mai multă libertate și prosperitate, lucruri care se puteau observa cu ușurință În orașul meu de frontieră, la televiziunea maghiară ori În mașinile bișnițarilor care ne aprovizionau cu blugi, gumă de mestecat și cartușe de Kent. Ei bine, propaganda de doi lei a lui Ceaușescu găsise de cuviință să Îi Înjure tocmai pe unguri, utilizând toate clișeele naționaliste pe care le știam de la bunici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
10/mi8.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Roper, S.D. (2000). Romania: The Unfinished Revolution. Amsterdam: Harwood Academic. Rosenau, P.M. (1992). Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, Inroads, and Intrusions. Princeton: Princeton University Press. Rostás, Z. și Momoc, A. (2013). Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori. București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să li se adreseze direct. Îi auzeam bombănind Între ei cum că degeaba a fost o Revoluție dacă ne-a lăsat tot În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dacă ne-a lăsat tot În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de toată mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Pasaj. Câteva glasuri de vânzători de ziare, lumânări și mărțișoare, improvizară un cor de hămăituri și schelălăieli, care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto! Fesenisto! - Futu-te-ar domnu’ Iliescu, mamaie! Strigătele se stingeau În rumoarea mulțimii comentând veștile din Orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bloc nou. Pe scară erau 52 de apartamente. Eu eram ofițer iar ceilalți 51 erau țigani. Eu eram al 52-lea locatar. Da, dar niște țigani cu bani. Ele, florărese, trânteau ușile la taxiuri și scoteau banii din buzunare. Ei, bișnițari, vindeau blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S. B.: Cum se explică? M. M.: Ziceau: "Acuma sunt de toate, nu mai putem lua să dăm pe sub mână, că deja oamenii au început să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]