171 matches
-
libere. O propunere. Subdirector la Biblioteca Centrală din Iași, Eugen Boureanul (1885-1971) este autorul unui Îndrumar în organizarea și administrarea bibliotecilor (1913). Emanoil Bucuța (1887-1946) a fost prim redactor al revistei de bibliografie Buletinul cărții, autor al nenumărate studii de bibliologie, inițiator al statutului Asociațiunii bibliotecarilor. Cu studii efectuate la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études și la Collège de France, Getta Elena Rally (1900-1982), elevă a lui Nicolae Iorga, a fost unul dintre remarcabilii cercetători al căror nume a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
profesia de bibliotecar, a publicat Catalogul general al fondului inițial al bibliotecilor populare (1950), s-a preocupat de organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie, primul tezaur de termeni în bibliologie și a colaborat la volumul colectiv Consultații de biblioteconomie (1969). Personalități contemporane Gh. Popescu, absolvent al primei promoții specializate de biblioteconomie în 1957, este repartizat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Regională Dobrogea, apoi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general al fondului inițial al bibliotecilor populare (1950), s-a preocupat de organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie, primul tezaur de termeni în bibliologie și a colaborat la volumul colectiv Consultații de biblioteconomie (1969). Personalități contemporane Gh. Popescu, absolvent al primei promoții specializate de biblioteconomie în 1957, este repartizat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Regională Dobrogea, apoi devine director adjunct al Bibliotecii Centrale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general în Direcția Biblioteci din Ministerul Culturii, devenit apoi inspector-expert la Centrul de perfecționare a personalului din cultură, perioadă în care marea majoritate a bibliotecarilor din bibliotecile publice îi datorează formarea profesională. Publică în „Revista bibliotecilor” și în „Probleme de bibliologie”, textele semnate rămânând lucrări de referință în domeniu. Doctorand al profesorului Dan Simonescu, Gh. Popescu semnează împreună cu Valeriu Moldoveanu și Mircea Tomescu „Ghidul bibliotecilor din România”(1970). Ion Ciotloș a contribuit la dezvoltarea bibliotecilor în mediul rural, a dezvoltării gustului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
În România anilor 1980, începe timid să se afirme informatica în biblioteci, fiind mai mult un experiment al Centrelor de Calcul. În 1995, datorită unui proiect TEMPUS, marile Biblioteci Centrale Universitare ale țării (București, Iași, Cluj) și reînființata Facultate de bibliologie și știința informării, se informatizează cu softul VUBIS. Un nou proiect TEMPUS oferă posibilitatea BCU Iași să fie cablată cu fibră optică și, prin forțe proprii, se face reinformatizarea cu un nou soft, ALEPH 500, oferind bibliotecarilor ieșeni șansa de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Edinburgh, Scoția. Are în prezent 1600 membri din 150 de țări din lumea întreagă. Sediul federației este la Haga. 232. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: Ø Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării Ø Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării Ø Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Știința informării Ø Centrul de Formare, Educație Permanentă și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Sediul federației este la Haga. 232. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: Ø Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării Ø Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării Ø Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Știința informării Ø Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București Ø Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București Ø Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Colegiul de Biblioteconomie și Arhivistică 233. Menționați titlurile unor reviste de specialitate R: Ø Biblioteca Ø Revista Română de Bibliologie și Științele Informării Ø Revista Bibliotecii Naționale a României Ø Biblioteca Bucureștilor Legislație de bibliotecă Situl Asociației Bibliotecarilor din România (http://www.abr.org.ro/) la rubrica „Resurse utile” (http://www.abr.org.ro/legaturi.html) „Legislație. Regulamente. Standarde profesionale”, oferă informații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
actualizate pe care se găsesc modele europene de CV (europass), de scrisori de intenții și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise / orale. v Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia v Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de intenții și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise / orale. v Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia v Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie în timp v Un popas în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
între deziderate și realitate v Rolul formativ-cultural al bibliotecii v Informarea bibliografică într-o bibliotecă publică v Istoricul catalogului de bibliotecă v Funcțiile bibliotecii. Evoluția acestora în timp v Achiziția și eliminarea -procese fundamentale în gestionarea fondului documentar v Evoluția bibliologiei românești direcții și personalități v Locul și rolul bibliotecii în societatea contemporană v Imaginea bibliotecii în literatură și film v Managementul instituției bibliotecare v Management și marketingul în bibliotecă v Conferința de presă. Întocmirea dosarului pentru această activitate v Biblioteca
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Și-a luat astfel angajamentul de a pune temelia viitoarei instituții a bibliotecii. A organizat-o, în cei patru ani ai conducerii sale (1919-1923), într- un institut de înaltă cultură românească. Bogatele sale experiențe și idei de reformă pe tărâmul bibliologiei au fost expuse într-un proiect de lege pentru biblioteci, înaintat și discutat la Adunarea Asociației profesorilor universitari din România, care a avut loc în perioada 3-5 iunie 1922 la Cernăuți. Mai multe sugestii din acest proiect au fost implementate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
panoramă a procesului literar arborosean, în care, urmând metoda istorică, a propus printre primii o sistematizare și periodizare a tezaurului, începând de la origini până în zilele lui. Datorită activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune în Istoria bibliografiei române că termenul de bibliologie a fost folosit de Hașdeu în revistele sale
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune în Istoria bibliografiei române că termenul de bibliologie a fost folosit de Hașdeu în revistele sale Lumina și Din Moldova, în 1860, cu înțelesul restrâns de bibliografie, iar la 1871, Laurian și Massim tipăresc Dicționarul Limbii Române, în care sunt trecute pentru întâia oară definițiile tuturor genurilor bibliografice
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
va mai câștiga niciodată o privire de ansamblu! L-am Întrebat atunci, cu respirația literalmente tăiată: - Așadar, dumneavoastră nu citiți niciodată vreuna din cărțile astea? - Niciodată, cu excepția cataloagelor. - Și totuși sunteți doctor În literatură? - Sigur. Chiar docent universitar; profesor de bibliologie. Știința care se ocupă de biblioteci este o adevărată știință În sine și prin sine, mi-a explicat el. Câte sisteme credeți dumneavoastră, domnule general - m-a Întrebat - că există, sisteme după care cărțile sunt aranjate, conservate, ordonate după titlu
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
critice, indicele unor lucrări etc. Conform DEX-ului, cuvântul bibliografie are mai multe sensuri: 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. 2. Carte care cuprinde o bibliografie (1). 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 4. Material informativ asupra unei probleme. În cazul de față, ne va interesa accepțiunea prezentată la punctul 4. 2. Clasificarea bibliografiilor O lucrare științifică poate să conțină diverse tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
bibliograf, șef de serviciu, cercetător științiific. Paralel, funcționează un timp ca profesoară la Școala Normală de Fete, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Gimnaziul „Costeasca” (1945-1948). Colaborează la „Deutsche Bücherei” (Leipzig), „Verlagsbuchhandlung” (Düsseldorf), la „Contemporanul”, „Almanah literar”, „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Studia et Acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, „Almanahul Societății România Jună” (Viena), „Revista germaniștilor români” ș.a. Este unul din coordonatorii și autorii operei bibliografice Publicațiile periodice românești (II-III, 1969-1987). R. elaborează, împreună cu soțul ei, Nicolin Răduică, două lucrări fundamentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
Ioan Lupaș, Studii, conferințe și comunicări istorice (Sibiu, 1941), III, p. 136. 109. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 164. 110. Dan Simonescu, Mihail Kogălniceanu, ca tipograf și editor la Iași, in: Studii și cercetări de bibliologie, II, 1957, pp. 178-179. 111. M. Kogălniceanu, op.cit., p. 169. 112. Idem, op.cit., p. 197. 113. V. Alecsandri, Corespondență, ed. Marta Anineanu (București, 1960), p. 50. 114. Gr. pleșoianu, Frumoase dialoguri franțezo-românești (Craiova(?), 1830), prefața. 115. M. Kogălniceanu, op.cit., p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rezumate ale unor cărți imaginare. Pastișe în rezumat, „romane în pilulă”, textele relevă imaginația epică a autorului, desăvârșita lui măiestrie stilistică, perspicacitatea în materie de „scheme” literare, rafinamentul cultural. Un Cuvânt înainte ironic legitimează cartea ca pe o lucrare de bibliologie, dar sugerează și justificarea scrisului metalivresc al lui S.: viața omului modern fiind în mare parte „livrescă”, se subînțelege că literatura care i se potrivește va trebui să fie metalivrescă. Umorul și ironia vizează aici trei niveluri: sunt „deconspirate”, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]