253 matches
-
fi nedrept să nu se știe cum a fost, cât de greu ne-a fost. Înseamnă că n-am murit cu totul... Măria ta ai scris istoria cu spada. Când ajungi la domnia "Măriei mele", vezi, nu-i trage cu bidineaua cum o vezi tu, "strălucită"... Zugrăvește totul cu adevăr, și bune, și rele, fără patimă, nici părtinire. Numai astfel "Letopisețul Moldovei" va trăi în veac. Adevărul mai presus de toate! Voi izvodi adevărul și numai adevărul. Chiribuță sare și deschide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
erau fierarii de prin sate, de la curțile boierești și mănăstirești. Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se gândească ă ei credeau în sapă și în mămăligă ă erau practicate de țigani. Aveai nevoie de linguri, cazane, de bidinele, de spete la războiul de țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-au dăruit ca pe obiecte, li s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala), în care, se punea păr de porc înfășurat cu o cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de danie dat de domnitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1999 (în colaborare cu Mircea Suciu). Repere bibliografice: Ioan Holban, Politica și cultura, CRC, 1992, 7; Cristea, A scrie, 10-42; Constantin Iftime, Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan, București, 1993; Dicț. scriit. rom., I, 730-731; Alex. Ștefănescu, De la pensulă la bidinea, RL, 1996, 48; Alex. Ștefănescu, Dacă polemică nu e, nimic nu e, RL, 1999, 13-14; Popa, Ist. lit., II, 1109. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
roșii ca în tablourile pictorilor români aciuați pe aici, ca în sudul Franței, cel mai vestit fiind maestrul Dărăscu - așa dar, în odăița din fund se făcea o scăriță cu cinci trepte de lut, albe și ele, văruite bine cu bidineaua, și care duceau sus la dormitorul la vedere, și despre care se putea spune că dormeai la etaj... Cărăuțeanu știa că obiectele ce atârnau de pereți, cele mai multe ustensile vechi de aramă, ibrice de tot felul, tipsii, pocale, îi fuseseră dăruite
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
Măcar dacă nu m-ar mai furnica și nu m-ar mai zgândări acolo, înăuntru. Câteodată piciorul mi se contractă singur, mă uit la el, mi se pare că este altcineva. Eu care aveam așa o dexteritate la dat cu bidineaua, înainte, din trei arcuiri de braț văruiam un tavan întreg și iată-mă acum silit să mă uit la peretele ăsta scârbos, ros de grăsimi și de umezeală! Nu, uite, totuși, acum e tabloul aici. Ridicându-mi ochii de pe picior
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
cal... (Schimbă strategia. Aplică jocul de-a mătușica cea bună, privindu-i cu un soi de zâmbet pe fiecare dintre ei și îndulcindu-și tonul) Ia spovediți-vă voi la tanti Olimpia... Dac-ați ciufulitără voi, vreodată... De-adevăratelea. Vreo bidinea de muiere?!... GEORGE (își extrage batista umezită din gură. Caută s-o insulte pe Olimpia și, în disperare de cauză, nedescoperind nimic îndeajuns de jignitor, imită, greșit, strigătul anterior al Tanasâcului) Banavagico! OLIMPIA: Aâââh! Văzutăr-ați?!... Păi, cum să ciufuliți?! Cine
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
TOATE femeile sunt frumoase în ziua nunții fie că sunt slabe, grase, blonde, brunete sau roșcate, însă ceea ce le face frumoase este acea strălucire legendară pe care nu am văzut-o pe chipul Oanei din cauza machiajului ce părea aplicat cu bidineaua. Păcat", a scris Iulia Albu pe Facebook.
Oana Roman a copiat-o pe Kate Middleton. Iulia Albu: Modelul e mai mult decât inspirat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71270_a_72595]
-
din Buziaș, societatea oferă spre vânzare produsele fabricate sub această marcă: țiglă de tablă, panouri sandvici și tablă; la cerere firma efectuează lucrări de montaj, dar și amenajări interioare. Cei care lucrează în domeniul construcțiilor se pot aproviziona și cu: bidinele, șpacluri, trafaleți, rulete, pensule, perii de sârmă și altele. Tot de aici se mai pot achiziționa articole pentru instalații sanitare, fitinguri de cupru „Viega”(import Germania) și țeavă de cupru „Silmed” (import Italia), robineți pentru instalații sanitare sau de gaz
Agenda2005-14-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283549_a_284878]
-
neprevăzuta de cei mai mulți, s-a dedus, ca pură consecință, din explozia centralei moscovite - de care era mai departe legată prin mii de canale, depinzând economic prin C.A.E.R., militar prin Pactul de la Varșovia, doctrinar printr-un poststalinism spoit cu bidineaua naționalistă. UN CU TOTUL alt soi de inconfort l-a lovit pe cetățeanul român din toate paturile sociale, odată cu instaurarea unui regim de tranziție - nesincer în primii săi șapte ani, cu privirile îndreptate spre fosta centrală, dar silit să procedeze
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
câtă iresponsabilitate purcede - crede - la tradus. Mai bine spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau să mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
văniță - 11 lei, lighean de plastic - 2,50-57 de lei, etajeră de plastic - 4,40 lei, coș de rufe - 17 lei, raft pentru încălțăminte - 11 lei, masă de călcat - 16 lei, ghivece - 1,25-7,80 lei, jardiniere - 4,50-7 lei, bidinea - 8,50 lei, pensulă - 2,50 lei, colorant - 1,30 lei/pachet, vopsea în ulei - 6,30-7,10 lei/cutie, oxizi - 1,45-2,30 lei, lacăte - 0,80-1,60 lei, prize, întrerupătoare, fișe, dulii electrice - 1,50-2 lei, ventilator - 36
Agenda2006-09-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284794_a_286123]
-
franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile, fantasmagoriile cu poeți bucșiți de micșunele-n bidinele, prozatori tumultuoși, vînjoși (primul, al doilea, al treilea tom etc.), critici infatigabili, eseiști nonstop, mă rog, părerea că "ăștia", adică, scuză-mă, scuză-mă, scriitorii ar fi niște fluieră fluturi divini e fumată pîn'la chiștoc, veștejită-n vrej pe
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
la Traian Băsescu și folosind un proverb românesc: " Uneori crezi că scapi de dracu' și dai de tac-su'". Mircea Geoană a comparat proiectul fuziunii PNL - PDL cu o "casă plină de igrasie", în care "vine cineva și dă cu bidineaua, cu spoială, ca să spele puțin zidurile și să pară puțin mai frecventabilă". Această casă este "bântuită de Băsescu", a adăugat Geoană, miercuri seară, la Antena 3. "Casa asta plina de igrasie și spoită cu bidinea nemțească este de fapt casa
Geoană, despre Iohannis: Scapi de dracu' și dai de tac-su by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29714_a_31039]
-
vine cineva și dă cu bidineaua, cu spoială, ca să spele puțin zidurile și să pară puțin mai frecventabilă". Această casă este "bântuită de Băsescu", a adăugat Geoană, miercuri seară, la Antena 3. "Casa asta plina de igrasie și spoită cu bidinea nemțească este de fapt casa lui Băsescu", "e aceeași Mărie cu altă pălărie". Social-democratul crede că este "cel puțin ciudat" că Iohannis este "scos din pălărie odată la cinci ani de zile" și "apare ca o soluție salvatoare". Geoană a
Geoană, despre Iohannis: Scapi de dracu' și dai de tac-su by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29714_a_31039]
-
cele peste 50 de meserii și activitățile simple ce pot fi desfășurate cu o pregătire școlară de cel puțin 4 clase și un curs de formare profesională (de inițiere ori de calificare) figurează următoarele: ambalator manual, ambalator lăzi, asfaltator, confecționer bidinele, pensule, perii, confecționer flori artificiale, confecționer mături, confecționer obiecte artizanale din lemn, confecționer obiecte din ipsos, confecționer plase din sârmă, coșar, gunoier ș.a. Printre meseriile și activitățile ce pot fi desfășurate cu o pregătire școlară de cel puțin 7/8
Agenda2003-37-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281466_a_282795]
-
de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă - operînd chiar și într-un Iași oricum mult mai important arhitectonic - cunosc hărnicia bidinelei de țoapă. Pereții boiți violent-chimic, la fel cu gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît de departe e acest totuși iubit Dorohoi de cel din ilustrata din 1927! Același motiv - pereții de un verde agresiv - mă alungă fulgerător din fața casei
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
de baie - 1,25 lei, periuțe de unghii - 0,70 lei, cremă de pantofi lichidă - 1,50 lei, cremă solidă de pantofi - 1,20 lei, antigel - 6,50 lei, amorsă de perete - 2,80 lei, aracet - 1,75-2,25 lei, bidinea - 6,50 lei, vopsea lavabilă de interior - 86-125 lei, poxilină - 6,50 lei, poxipol - 5,85 lei, lanterne acumulator - 4,50 lei, lanterne ATC - 3,50-5,50 lei, brichete - 1,30-2,70 lei, lacăte - 1,11-7 lei, plase pentru cadouri
Agenda2006-22-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284998_a_286327]
-
l-am văzut făcând o revistă, Aspirina săracului. Ca să ajung la el, am intrat într-o clădire cu două etaje, de pe strada Constantin Daniel, nr. 11. Clădirea era în renovare, o renovare alertă și trăznită, în stilul poetului. Peste tot bidinele, roabe și găleți cu var, ca în piesa O noapte furtunoasă a lui Caragiale. La ultimul etaj, într-o încăpere mobilată cu câțiva saci de ciment, mai mulți tineri, fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
simț elementar de a vedea dacă nu cumva mai mult strică și cît, prin aplicarea lor. În aceste prostii se multiplică modelul Vanghelie, unul dintre cei mai cinici primari din București. În sectorul lui Vanghelie se dă cu pensula și bidineaua pe fațade, iar pe străzile laterale gunoaie, gropi și mocirlă, într-o combinație de suburbie abandonată. Dacă mergi pe bulevardele împărăției lui Vanghelie îți vine să-l votezi. Se cunoaște ceva, îți spui, chiar dacă blocurile sînt vopsite în combinații de
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
mod fericit intuițiile artistului: "Opera lui Caragiale cere un corespondent imediat în plastică. [...] Șunt nuvele din Caragiale care se vor pastelate ușor, acuarelate, de asemenea, oameni creionați cu un vîrf ascuțit, alții pe care trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă părerea de rău că nu poate desena." Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
Fărîmiță Lambru și Romica Puceanu. Un precursor al manelelor, Dona Dumitru Siminică, voce de scopit și lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiți, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua și alte cîteva vechi compoziții, măscăricioase, cît se poate de țigănești. Astea însă făceau parte din patrimoniu. Să mă ierte oamenii de cultură culți care mitraliază manelele, dar înainte de a le refuza, ar trebui să le și asculte.
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
pe nicovală, și necheză scurt, toți ceilalți se opriră, așteptând. Magdalena era, în schimb, lipsită de orice echivoc. Pe chipul ei palid semnele bolii se vedeau cu o limpezime copleșitoare. Avea părul negru și întins, de parcă era netezit cu o bidinea uleioasă. Ochii îi erau uscați și scăpărători, clipea des și zadarnic, căci privirile îi rămâneau foșnitoare ca iasca. Pomeții ascuțiți erau palizi și pielea se subțiase într-atât, încât crăpa, ca varul întins. Frigul părea s-o însoțea fără leac
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]