279 matches
-
Episcop al Oradiei P.S. Sa Dr. Nicolae Popovici, Protopop P.C. Sa Iconom stavrofor Vasile Popovici, duhovnic al spitalului P.C. Sa Pr. Traian Julea. Ridicatu-a acest dumnezeiesc lăcaș, cel dintâi pe teritoriul orașului Oradea, sub stăpânirea românească, din obolul tuturor comunelor bihorene, prin strădania ctitoricească a ministrului Dr. Tiberiu Moșoiu, a prefectului județului Bihor Dr. I. P. Băncilă, a directorului spitalului Dr. Romulus Costa și a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în frunte cu președinta Sofia Mihulin. Întocmitus-a planul acestei biserici de către
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
codrii, ori creării munților. Țara Bihariei este astăzi în situația de datornică în fața Lui Dumnezeu, prin ajutorul căruia lanțurile robiei sale multiseculare au fost rupte pentru totdeauna. Și cum și-ar putea arăta mai bine recunoștința lor față de Dumnezeu, românii bihoreni, decât jertfind, potrivit pildei înaintașilor, ceva din avutul lor, pentru zidirea unui altar ortodox și românesc în inima Orăzii, în inima Bihorului. Se cade de asemeni ca oricare să ia aminte și la aceia că, pentru noi românii din aceste
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat pozitiv și plenar
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, mai cu seamă, a beiușenilor, orădenilor și bihorenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
Benedict Ghiuș, împreună cu Roman Braga și Gheorghe Domășneanu au înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS) fapt care a făcut să fie arestați mulți din ei în anul 1948. Părintele Nicolae Bordașiu a stat ascuns ani îndelungați (anii 1948-1955) prin satele bihorene, fiind căutat de securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani închisoare. Descoperit și arestat în anul 1955, au urmat ani grei de închisoare prin Timișoara, Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. După eliberare
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
și armonie. Nu pot fi egale și asemenea, fericirea, plăcerea, armonia, pentru întreaga lume, de vreme ce lumea nu e statică. Dar, sub o formă sau alta, puțini or fi românii care să nu datoreze Vioricăi Flintașu măcar o astfel de clipă. Bihorenii, mai mult decât toți, de bună seamă! Bihorul n-ar fi al Crișanei dacă ar fi neînconjurat de Transilvania și neîprospătat de Crișuri și dacă n-ar avea cântecul Vioricăi Flintașu. Fără el ar fi un alt Bihor, mai singur
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
prezentată lucrarea de doctorat în științe juridice a conducătorului cercului, avocatul Pașcu Balaci și totodată a fost prezentată cartea publicistului israelian de limbă română (colegul nostru de ziar), Ivan Lungu, intitulată "MAIMUȚELE DE DINCOLO DE AMINTIRI". La această reuniune din capitala bihoreană au luat parte aproximativ 50 de persoane, printre care s-au numărat personalități din viața culturală locală, juriști, politicieni, oameni de litere, artiști plastici, un publicist australian de origine română, George Roca. precum și un fost coleg de facultate al autorului
PREZENTARE DE CARTE ISRAELIANĂ LA ORADEA de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348770_a_350099]
-
BUICĂ: De Oradea și județul Bihor, în special de comună Ineu de Criș, mă leagă multe și dragi amintiri. Am scris pe larg despre împrejurările care m-au dus în aceste locuri și depre oamenii care mi-au marcat tinerețea. Bihorenii mi-au rămas la suflet, si asa îmi explic ușurință cu care imi stabilesc legături de suflet cu ei oriunde îi întâlnesc în lume. Ori pe unde am umblat, am păstrat dragi amintiri Bihorului și orașului Oradea de atunci căruia
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
lumea arhaismului comunei în care îmi duceam traiul, cu elegantă și somptuoasa lume a orașului Oradea către care aspiram și cu cea tumultoasa a Bucureștiului care își pusese amprenta asupra formării mele. Mă atrăgea viață plină de înțelepciune a țăranului bihorean, vorba cumpănita când stătea să „cujete”, specificul și frumusețea folclorului, dar pe de altă parte, duceam dorul vieții culturale din București și eram atrasă de parfumul occidental al orașului Oradea. S-au scurs de atunci 60 de ani, dar prefacerile
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
contruirea bisericii? Singura sursă pe care se bazează d-l Fărcuța este cea a donațiilor și sponsorizărilor din partea Consiliului județean Bihor, a Episcopiei ortodocse Oradea, a Consiliului local al primăriei Lăzăreni, din partea unor oameni de afaceri etc.Pe pământ strămoșesc bihorean trăiesc și muncesc zeci de mii de credincioși ortodocși, mulți la număr chiar din comuna Lăzăreni, alții fii ai satului Calea Mare, unii mai săraci alții mai bogați. Deasemeni sunt mulți creștini ortodocși români plecați din această zonă a Ardealului
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
Benedict Ghiuș, împreună cu Roman Braga și Gheorghe Domășneanu au înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS) fapt care a făcut să fie arestați mulți din ei în anul 1948. Părintele Nicolae Bordașiu a stat ascuns ani îndelungați (anii 1948-1955) prin satele bihorene, fiind căutat de securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani închisoare. Descoperit și arestat în anul 1955, au urmat ani grei de închisoare prin Timișoara, Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. După eliberare
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
Petrache Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului SALONTA/BIHOR. Parcul Maria, din micul târg de frontieră Salonta, cu bisericuța din lemn și clădirile seculare ale țăranilor români, a devenit o vatră spirituală a satului bihorean de pe fâșia graniței de vest a țării. Viitorul muzeu de istorie bihoreană, habitat, tradiții și obiceiuri autentice românești, gândit și construit de mai mulți salontani inimoși mobilizați de familia Sala Ioan și Rodica, a găzduit duminică, 7 septembrie, cea de-
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Autorului SALONTA/BIHOR. Parcul Maria, din micul târg de frontieră Salonta, cu bisericuța din lemn și clădirile seculare ale țăranilor români, a devenit o vatră spirituală a satului bihorean de pe fâșia graniței de vest a țării. Viitorul muzeu de istorie bihoreană, habitat, tradiții și obiceiuri autentice românești, gândit și construit de mai mulți salontani inimoși mobilizați de familia Sala Ioan și Rodica, a găzduit duminică, 7 septembrie, cea de-a VI-a ediție a consacratului „Festival al Sarmalelor”. Câteva sute de
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
még Mai turnați-mi) în Nagyvarad, IV, 1873, nr. 256. Bibliografie: Petru Tămâian, Istoria Seminarului și a educației clerului diecezei române-unite de Oradea, 1930, p. 54. Eugen Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, pp.25-29. Marki Sandor, Bihori roman / Scriitori români bihoreni, Oradea Mare, 1886, p. 116 Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Ed. Acad. R.S.R., Buc., 1979, p. 780. D. Vatamaniuc, Eminescu și Transilvania, Ed. Dacia, pp. 72-74. Constantin Mălinaș, art. Eminescu și Bihorul, în Eminescu și Oradea, Biblioteca Jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
între anii 1858-1860. Despre doi dintre ei aflăm și dintr-o odă, obișnuită în epocă, scrisă de Iustin Popfiu: Un toastu. Închinatu m.o.D.D. Ignatiu Szabo și George Marchișiu prof. în Beiusiu (1860, Foaie pentru minte și inimă). Poetul bihorean este de origine dintr-o familie sătmăreană de învățători din Lipău care s-au mutat la Dijir. Adesea semna cu pseudonimul "I.P. Someșanul", dova dă că nu a uitat de orașul someșan al părinților și bunicilor săi. Este, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și profesorul Traian Farcaș (născut la Hodișa, în 1854, m. în 1926): Istoria gimnaziului greco-catolic din Beiuș. 1828-1995. Are dreptate "cronograful" lor, dr. Viorel Câmpean în Oameni și locuri din Sătmar: "Sătmărenii trebuie să fie recunoscă tori școlii din orășelul bihorean, însă și instituția beiușană păstrează în memorie contribuția dascălilor și conducătorilor ei născuți în părțile sătmărene" (art. Sătmărenii și cetatea culturală a Beiușului, în op.cit., pp. 110-113). 2. Vasile LUCACIU Întâlnirea cu sătmăreanul din localitatea Apa, Vasile Lucaciu este susținută
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Vezi prefața lui Perpessicius la vol. Mihai Eminescu, Opere, 6, Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15 Art. Românii din Ungaria, Telegraful român, 13/25 mai, 1882; în Fragmentarium p. 664; De reținut: numele de "Someșiu" circula în părțile bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat / Și cu el îmbrățișat / Cătra Istru a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941, pp. 46-47). Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
poate face în biserică nici o liturghie” (4). Dar nu numai toaca de paltin are această dublă calitate magică (de a aduna oamenii și de a alunga duhurile rele), ci orice instrument făcut din lemn de paltin (69). Într-o doină bihoreană, cu un fluier de paltin este adunată „toată lumea” (Șezătoarea, VII, p. 163). Într-un basm bucovinean (două variante, culese prin 1855), cele „trei zâne rele” sunt vrăjite de erou. Ele devin neputincioase la auzul fluierului făcut din „inima celui mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
președinte care va uza la maximum de prerogativa constituțională de a participa la ședințele de guvern și care, pe de altă parte, va fi implicat în viața de zi cu zi a românilor. Câteva zile mai târziu, le explica și bihorenilor ce înseamnă un alt fel de președinte: "Nu mă voi înscrie în matricea președintelui tradițional. Voi fi un președinte care va lucra cot la cot cu premierul, cu miniștrii, cu instituțiile statului. Îmi voi sufleca mâinile și voi avea întâlniri
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură, 1963, 51-55; Mircea Popa, Două istorii ale literaturii române în manuscris, RITL, 1975, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 126-127; Dicț. lit. 1900, 381; Mircea Popa, Pagini bihorene, Oradea, 2003, 66-105. S.C.
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Gândirea”) franceze („La Nouvelle revue française”, „Esprit”, „Les Nouvelles littéraires”) și maghiare. Pe lângă aceste rubrici fixe există și altele, ce apar neregulat: „Clujul pe răboj”, susținută de Vladimir Nicoară, „Cronica măruntă” sau „Cărți vechi”. O rubrică temporară este și „Figuri bihorene”, susținută de Teodor Neș, unde apar articole despre Iosif Vulcan, Lucreția Suciu-Rudow ș.a. Evocarea unor personalități istorice și culturale constituie o preocupare ilustrată și de N. Iorga, care semnează articolul Un om de sinceritate: Mihai Viteazul (5/1936), ce reproduce
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]