279 matches
-
competiție pentru sezonul 2012-2013. Ulterior, Farul Constanța, Gloria Buzău și Juventus București au fost de asemenea incluse în componența ligii secunde a sezonului următor. Bihor Oradea nu aprimit licența pentru Liga I, sezonul 2012-2013 din cauza datoriilor acumulate., iar în locul echipei bihorene a promovat echipa de pe locul trei , CS Mioveni. La finalul sezonului, Federația Română de Fotbal a decis că pentru ultimul loc rămas liber în Liga I se va juca un baraj de promovare între ocupanta locului patru în seria a
Liga a II-a 2010-2011 () [Corola-website/Science/319265_a_320594]
-
Beiuș, în Cimitirul din deal. Ca tânăr elev, apoi ca student, Mihai Pop Bruchenthal a colindat satele și a cules folclor muzical de pe Valea Bistrei, Valea Crișului Repede și Valea Crișului Negru, punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei Miorița, găsite de el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
Într-o vreme ca aceea a zilelor noastre, în care interesul pentru poezie scade tot mai mult, publicul găsind alte căi pentru a-și hrăni și desfăta sufletul și chiar trupul, pentru a-și satisface setea de frumos, poezia psalmistului bihorean încearcă a mișca inimile și conștiințele, de a le transforma, înnoindu-le, prin mesajul religios-ascetic al lui Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Peste o mie din poeziile sale au fost asociate cu melodii adecvate , intrând astfel în biserici, în mănăstiri și
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
1992) și a studiat Dreptul și Jurnalistica la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1992-1997). A debutat în presa scrisă și în radio în 1993, acoperind toate domeniile jurnalistice (sport, social, politic, cultură, economic), colaborând atât cu presa locală ("Clujeanul, Ieșeanul, Deveanul, Bihoreanul"), cât și cu cea națională ("Ziarul Financiar"...). Între 2006 și 2010 a fost redactor-șef la Ziarul Clujeanului, Clujeanul și Viața Clujeanului. Din 2010 este analist-comentator la VoxPublica (platformă de comentarii, bloguri și opinii, pe site-ul Realitatea TV). Președinte
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
Legiunii de jandarmi Bihor, să le părăsească. Soluționarea strămutării coloniștilor unguri a survenit prin repatrierea în Slovacia a populației slovace din satele Chioag, Fegernic, Sârbi, Șinteu, Huta, Nova Huta, Budoi etc., după ce minoritatea activase 250 de ani în exploatările forestiere bihorene. Cazării coloniștilor unguri i-au fost destinate castelul contelui Stubenberg din Săcuieni, vila sa din Diosig și imobilele abației romano-catolice de Molk (Voivozi-Popești). Autoritățile epocii urmăreau păstrarea unei anumite balanțe etnice în perspectiva deciziei finale ce urma sa fie adoptată
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
profesională, aceștia au fost inițial „tribul de fierari” kavari ("szakralis kovacsok") zis „tarcanii” (pe ungurește "a kovácsok Tárkány törzse"), care s-a alăturat confederației triburilor maghiare strămutate în Panonia. Nu întâmplător, există toponimul Pârâul Fierarului pe raza comunei Tărcaia Kavarii bihoreni, care erau detașamente de avangardă ale triburilor migratoare maghiare din perioada "honfoglalás"-ului sau chiar o castă militara din care se recruta aristocrația maghiară, s-au suprapus peste "cozari" (hazarii?) o populație de un neam cu tarcanii și stabilita ulterior
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
pentru a fi supuși rușinii publice cei găsiți vinovați de diferite delicte. Obiceiul, fără a mai fi fost pomenit în alte localități din Sălaj, poate fi pus în legătură cu un obicei asemănător - cel mai bun exemplu în acest sens fiind "Perindelele" bihorene, întâlnite la biserica de lemn din Totoreni. Menționarea acestui obicei nu face altceva decât să scoată în evidență o funcție a bisericilor de lemn mai puțin dezbătută de literatura de specialitate, și anume biserica - loc de judecată.
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
a fost un voievod al Transilvaniei, care provenea dintr-o veche familie, originară de pe valea Borșei (Județul Cluj), afluentă a Someșului Mic. Ramura bihoreană a familiei s-a format, se pare, în secolul al XII-lea, păstrând însă relațiile cu ramura transilvăneană. Susținător al politicii de centralizare a regelui Ladislau al IV-lea Cumanul, a devenit voievod al Transilvaniei în primăvara anului 1282. În
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, tată fiind-i Isaia Goldiș, preot în Mocirla, Seleuș și Cermei și mamă Floarea, fiică a preotului Ioan Cornea din Răpsig. Familia din partea tatălui își are originea în localitatea Chișcău de lângă Băița pe meleagurile bihorene unde până astăzi Goldișeștii formează o bună parte din populația ocupată cu mineritul în minele de aur din Munții Apuseni. Teodor, bunicul lui Vasile Goldiș a fost preot în Mocirla, iar fratele tatălui, Petru, îmbrățișează și el cariera tatălui lor
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
cea mai activă categorie socială din oraș. Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignație Dărăbanț. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost și urmașul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuș, care astăzi îi poartă numele. La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut urmări catastrofale pentru locuitorii Oradiei. El a izbucnit
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
care devine, un an mai târziu Universitatea din Oradea. În anii care au urmat, instituția a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind actualmente unul dintre cele mai însemnate centre universitare din zona de vest a țării. "Oradea" și "Orade" (în graiul bihorean) sunt variantele de rostire pe românește a toponimului maghiar "Várad" (mai târziu "Nagyvárad" „Oradea Mare”). "Várad" este, împreună cu "várda", o derivare și totodată variantă a cuvântului (indoeuropean, înrudit cu germanul "wehr-") "vár" (cetate, fortăreață), prin sufixarea cu sufixele circumstanțiale de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
El este considerat a fi "nașul literar" al poetului național Mihai Eminescu. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan, întemeietorul școlii românești de la Beiuș, care azi îi poartă numele. Muzeul Memorial dedicat cărturarului bihorean este înființat în anul 1965, cu prilejul organizării festivităților de aniversare a unui secol de la apariția revistei "Familia" în Oradea. Muzeul este situat în centrul orașului, pe strada "Iosif Vulcan", foarte aproape de parcul în care se află și statuia acestuia
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum "Familia" și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și de pe Ușile Împărătești și Diaconești, indică o lucrare a lui David zugravu din Curtea de Argeș, extrem de activ în Bihor între anii 1746 și 1786. Pictura de pe bolta este mult mai târzie. Câteva indicii permit să fie atribuită unui alt zugrav bihorean, Ioan Lopoșan, activ în prima jumătate a secolului XIX. Din păcate, lucrarea sa cea mai semnificativă, „Judecata de apoi", aflată pe un perete lateral al pronaosului a fost distrusă odată cu acesta. Se mai păstrează doar un fragment din capul Leviatanului
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul bihorean este reprezentat, în turneele din străinătate și din țară, de Ansamblul Artistic Profesionist "Crișana" al Filarmonicii de Stat Oradea, care a luat ființă în anul 1998 pe structura Orchestrei Crișana, orchestră profesională cu o tradiție de peste 50 de ani. Încă
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles, e vorba de originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
a muncitorilor batozieri și introducerii plății salariale a acestora, precum și impunerii treieratului direct în "țarine", nu la domiciliile sătenilor. Regionala Oradea a Partidului Muncitoresc Român a înregistrat un număr de 17.441 de participanți la „"dezordini"”, din 54 de comune bihorene, și 10.357 de participanți, din patru comune arădene, însumând, oficial, 27.798 de răsculați. Din Bihor au luat calea deportării 238 de familii, însumând 863 de suflete, cărora le-au fost confiscate proprietățile agricole, în suprafață totală de 3
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieți din localitatea Bălaia. Același dezastru s-a petrecut în toate localitățile Bihorene la vremea respectivă. Despre viața spirituală a populației din Bălaia, se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credințe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Din documentele de arhivă consultate am aflat că
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 și-au construit o biserică din pământ bătut, existând 856 de credincioși ortodoxi, 6 reformați și 30 de alte religii. Atât în Bălaia cât și în celelalte sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români au păstrat toate datinele și obiceiurile strămoșești privind sărbătorile religioase de peste an, până la declanșarea celui de al doilea război mondial. Preotul Nicolae Buciu și soția sa Irina - învățătoarea, începând cu anul 1920, au fost singurii intelectuali în
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
fost lăsat de fostul sportiv înainte să se sinucidă. Bărbatul s-a spânzurat cu o funie pe care a legat-o de roata de la fântână. Directorul Clubului Sportiv "Crișul" Oradea, Ionel Bungău, consideră moartea sportivului o "mare pierdere pentru sportul bihorean". Ca sportiv, Vancea a debutat în echipa de karate tradițional a României în 1990, iar trei ani mai târziu, în 1993, a devenit primul român campion mondial de karate. În decursul anilor, sportivul și-a adjudecat mai multe titluri europene
Pavel Vancea, fostul campion de karate tradiţional, s-a spânzurat () [Corola-journal/Journalistic/76251_a_77576]
-
LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură, 1963, 51-55; Mircea Popa, Două istorii ale literaturii române în manuscris, RITL, 1975, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 126-127; Dicț. lit. 1900, 381; Mircea Popa, Pagini bihorene, Oradea, 2003, 66-105. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
calea apelor Dunării, "Suflet din sufletul neamului său" (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), "Play-Cupa Davis" (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
a făcut junioratul la Atletico Arad, iar în sezonul 2005-2006 a ajuns la Minerul Lupeni. Aici a impresionat prin evoluțiile sale și a fost cumpărat de FC Brașov. În 2008 a fost transferat definitiv de CF Liberty Salonta, de la echipa bihoreană făcând saltul și spre echipa națională de tineret a României. În 2009 revine acasă la Arad, fiind răscumpărat de conducerea echipei Gloria Arad și apoi este împrumutat la echipa fanion a orașului, UTA Arad. În iunie 2010 a semnat un
Cristian Bălgrădean () [Corola-website/Science/319772_a_321101]
-
tonul exaltat al expunerii a provocat îndreptățita ironie a lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Poezie și proză, Oradea, 1870. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 120, 135-136, 168-169; Pop, Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 38-43; Teodor Neș, Figuri bihorene - Iustin Popfiu (1841-1882), F, 1936, 4; Gh. Cardaș, Iustin Popfiu, PAU, 180; Vasile Vartolomei, Iustin Popfiu. La centenarul nașterii, Cluj, 1941; Dicț. lit. 1900, 697; Popa, Tectonica, 251-253. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]