199 matches
-
Călărașilor 300.000 Slobozia ────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 190. Biserica Ortodoxă Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 "Sfântul Apostol Toma" Iași, cartier Alexandru cel Bun ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 191. Biserica Ortodoxă "Sfânta Vineri" Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 și "Sfântul Alexandru" Iași, cartier Alexandru cel Bun ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 192. Biserica "Binecredinciosul Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt", str. Aleea Rozelor ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 193. Parohia "Intrarea Domnului Iași Arhiepiscopia Iașilor 150.000 în Ierusalim" Iași ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 194. Parohia "Nașterea Sf. Ioan Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 Botezătorul" Iași, cartier I.C.
HOTĂRÂRE nr. 1.148 din 26 septembrie 2007 (*actualizată*) privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor pe anul 2007 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198754_a_200083]
-
Călărașilor 300.000 Slobozia ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 190. Biserica Ortodoxă Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 "Sfântul Apostol Toma" Iași, cartier Alexandru cel Bun ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 191. Biserica Ortodoxă "Sfânta Vineri" Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 și "Sfântul Alexandru" Iași, cartier Alexandru cel Bun ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 192. Biserica "Binecredinciosul Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt", str. Aleea Rozelor ��──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 193. Parohia "Intrarea Domnului Iași Arhiepiscopia Iașilor 150.000 în Ierusalim" Iași ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 194. Parohia "Nașterea Sf. Ioan Iași Arhiepiscopia Iașilor 500.000 Botezătorul" Iași, cartier I.C.
HOTĂR��RE nr. 1.148 din 26 septembrie 2007 (*actualizată*) privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor pe anul 2007 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198755_a_200084]
-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru - Înalt- Prea Sfințitul -Arhi- Episcopul -și Mitropolitul- nostru -N-, pentru cinstita preoțime și cea întru Hristos diaconime și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm. Cântărețul: Doamne, miluiește. Preotul: Pentru poporul român cel binecredincios de pretutindeni, pentru mai marii orașelor și satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm. Cântărețul: Doamne, miluiește. Preotul: Pentru acest așezământ militar și pentru cei cu credință ce ostenesc într-însul, Domnului să ne rugăm. Cântărețul
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
nostru - N -, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru Înalt Preasfințitul, Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru - N -, pentru cinstita preoțime și cea întru Hristos diaconime și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Pentru poporul român cel binecredincios de pretutindeni, pentru mai marii orașelor și satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Pentru acest așezământ militar și pentru cei cu credință ce ostenesc într-însul, Domnului să ne rugăm". Cântărețul
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
nostru - N -, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru Înalt Preasfințitul, Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru - N -, pentru cinstita preoțime și cea întru Hristos diaconime și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Pentru poporul român cel binecredincios de pretutindeni, pentru mai marii orașelor și satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: "Pentru acest așezământ militar și pentru cei cu credință ce ostenesc într-însul, Domnului să ne rugăm". Cântărețul
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
de acest domnitor despre care se spune că ar fi avut aici grajdurile pentru caii folosiți în războaie. Documentul de atestare a localității datează din 10 iunie 1415 și are următorul conținut: „1415 (6923) iunie 10, Argeș. În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn, din mila și darul lui dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei și părțile de peste munți încă și către părțile tătătrești și pe amândouă părțile peste
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
iunie 2000. În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menționate ca "septem villæ valacheles" (șapte sate românești). Prima mențiune oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav. Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului. Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
iar prima menționare ca voievod a lui Dan I provine din 31 august 1385, pe un clopot donat de un jupan Dragomir mănăstirii Cotmeana pe care apare o inscripție din care aflăm că acest eveniment s-a petrecut „[...]în zilele binecredinciosului domn Io Dan voievod [...]”. Domnia sa, atât cât este cunoscută, se încadrează în jaloanele obișnuite ale primilor Basarabi, oscilând între dorința de întărire a puterii interne și eliminarea pretențiilor coroanei maghiare și încercarea de expansiune în spațiul sud-dunărean prin diversele intervenții
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]
-
nivelul istoricilor, din cauza izvoarelor puține și nu foarte clare care au rămas din respectiva perioadă istorică. Până în anul 2004 era cunoscută o singură mențiune a sa (sub numele de "Costea Voevod"), în "Pomelnicul Mănăstirii Bistrița" din (1407) în secțiunea pentru „binecredincioșii domnii țării aceștia”: "„Pomenește Doamne pe Bogdan I voevod - Pomenește Doamne pe Lațco voevod - Pomenește Doamne pe Costea voevod - Pomenește Doamne pe Petru voevod - Pomenește Doamne pe Roman voevod.”" În anul 2004 este descoperit un al doilea izvor intern, "Pomelnicul
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvârșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiți toate"". Inițial o ctitorie domnească de proporții modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
file de letopiseț povestea anilor de domnie ai ocrotitorului său, Petru Rareș, precum și lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu. Ambele au fost aduse aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Pe lespedea de pe mormântul Doamnei Anastasia se află următoarea inscripție: "Binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Alexandru Voevod, domn Țării Moldovei, a înfrumusețat acest mormânt maicii sale Doamnei Anastasia care a trecut la veșnicile lăcașuri și a fost îngropată aici la anul 7066 (1558) indiction 10, crugul lunii 7, al soarelui
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
o donație a ctitorului. Pe lângă aceasta s-a mai păstrat un manuscris al ""Faptelor Apostolilor"" cu o însemnare în limba slavonă: "Cu bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Bogdan Voievod, Domn al Țării Moldovei, prin porunca și cheltuiala robului lui Dumnezeu Luca Arbure pârcălabul Sucevei ... l-a dat ... celei din nou zidite biserici de la curtea sa de la Solca, unde este hramul Tăierii
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
meșteșugurile vicleanului și nu ignoră tăbărîrile războaielor nevăzute, este și el o altă candelă învăluită de lumina cunoștinței, putând zice cu dreptate împreună cu marele Apostol "Căci nu ne sunt necunoscute gândurile lui".555 Iar cel ce duce o viață evlavioasă (binecredincioasă) după porunca Domnului, îndreptând-o prin virtuți, e o altă candelă, ca unul ce-și adeverește evlavia (credința) prin modurile purtărilor sale. În sfârșit, cel ce în așteptarea judecății face din înfrânare zid ce oprește intrarea patimilor la suflet, s-
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
bisericuța de pe Poartă, zidită de Ștefan Tomșa al II-lea în turnul de la intrarea în Curtea Domnească din Iași (cu hramul Sfintei Treimi). Prima mărturie despre Mănăstirea Bârnova o avem de la cronicarul Miron Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Barnovschi în orașul Iași, precum și Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. După cum scrie Miron Costin, domnitorul
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Biserici Ortodoxe și de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din Cămârzani din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
între anii 1832-1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). Este construită din piatră și cărămidă, cu trei altare: central - Nașterea Domnului, laterale (inchinate initial ): cel sudic - Sf. Alexandru Nevski, cel nordic - Sf. Nicolai Mirlikysky. Astăzi cele două altare laterale sunt închinate binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare la care orașul Chișinău își aniversează hramul - 14 octombrie. Arhitectul locașului sfânt este Avraam. I. Melnikov, maestru al stilului empir rus. Ansamblul catedralei este alcătuit din: biserică sau catedrala propriu-zisă, o
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
Acest sfânt mucenic a fost din Țara Românească, născut din părinți de bun neam și binecredincioși, pe la anul Domnului 1644, adică în vremea stăpânirii lui Matei Basarab. La câțiva ani după ce acesta s-a mutat la Domnul (1654), a venit la domnie în această țară Mihail Radu (zis Mihnea al III-lea), care, ne maiputând prididi
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7987 (=1579), luna lui martie 15"". Nicolae Grigoraș presupune că o dveră brodată în 1577 cu fire de aur și argint și păstrată la Episcopia Buzăului, având inscripția în limba slavonă ""Binecredinciosul nostru domn Io Petru voievod, anul 7085"" (1576-1577), ar proveni tot de la Galata din vale. Constantin Cihodaru și-a exprimat unele îndoieli cu privire la această proveniență, el presupunând că această dveră ar fi putut fi donată direct Episcopiei Buzăului de către domnitorul
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
a Moldovei. Printre cei mai de seamă reprezentanți se numără: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu. Primul „Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
ieromonahul Pimen Chirilă a construit o capelă-troiță cu hramul "Sf. Prooroc Ilie". În anul 1991, prin decizia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Schitul Sihăstria Voronei a fost ridicat la rangul de mănăstire. În iulie 1992, cu prilejul Proclamării canonizării Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, mănăstirea a primit vizita patriarhului Teoctist, însoțit de mai multi ierarhi: mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, episcopul Calinic Argatu al Argeșului și episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului. După ridicarea sa la rangul
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Prima mărturie despre Mănăstirea Barnovschi o avem de la cronicarul Miron Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Bârnova din apropierea orașului Iași, precum și Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. După cum scrie Miron Costin, domnitorul
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
scumpe. Dintre acestea sunt de menționat următoarele: Ctitorul donase prin 1627-1628 și un chivot de argint care se păstrează astăzi la Mănăstirea Galata. Pe acesta se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: "Acest chivot l-a făcut binecredinciosul și de Hristos iubitorul Domn Io Miron Barnovschi Voievod, în nou zidita sa mănăstire, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 7136". Arhidiaconul Paul de Alep (secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei) susține că domnitorul Miron Barnovschi-Movilă
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
află trei clopote, dintre care două au fost donate de ctitor. Clopotul mare are 400 kg, cel mijlociu 300 kg și cel mic 70 kg. Clopotul mare a fost turnat în 1628 la Liov, după cum atestă inscripția în limba slavonă: "Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, au făcut acest clopot în mănăstirea sa din nou zidită, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în târgul Iașilor, la anul de la
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
lui Dumnezeu luând sceptrul și scaunul și cu iubitoarea de Hristos maica sa Elena și cu preaiubiții săi frați Ștefan și Constantin a zidit și terminat întru pomenirea sa și a părinților săi și a fraților. Prin porunca și încrederea binecredincioasei lor hotărâri s-a încredințat îngrijirea pentru terminarea ei mie smeritul întru cei sfințiți episcopi, Macarie și ocrotitul de Dumnezeu a acestui ... Și acestea s-au înscris aici. Toate acestea s-au sfârșit în anul de la zidirea lumii care se
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
acolo scaunul firesc al unui mitropolit care în rang de neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moaștele celor mai mari dintre domnitorii români, acolo doarme primul descălecat Dragoș, îmblânzitorul de zimbri, acolo Alexandru cel Bun, întemeietorul de legi, acolo Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, zidul de apărare al creștinătății. Bucovina este "pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toata inteligență noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]