279 matches
-
Dan C. Mihăilescu, Doi autori de Curtea-Veche, „22”, 1999, 42; Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, „Europa, Asia, America”, RL, 1999, 29; Teodor Vârgolici, Corespondență Mircea Eliade, ALA, 2000, 504; Z. Ornea, Din epistolarul Mircea Eliade, RL, 2000, 6; Cornel Moraru, Repere biobibliografice, VTRA, 2000, 6-7; Valeriu Râpeanu, Patru din cele (probabil) 25 de „dosare” Mircea Eliade, „Curierul național”, 2001, 359; Florin Mihăilescu, Fructele devoțiunii, VR, 2002, 7; Al. Săndulescu, „Eliade și Noica”, ALA, 2003, 635. I.D.
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Bibescu la roman (în versiunea românească a lui Radu Cioculescu). Cartea, densă documentar, este indispensabilă oricărei abordări pe teren românesc a operei lui Marcel Proust. Traiectorii (2003) reunește selectiv articole din „Jurnalul literar”. Ceea ce le caracterizează este interesul pentru secvențe biobibliografice mai puțin cunoscute (cum ar fi cele legate de revista „Cuvântul” și generația „Criterion”), precum și pentru literatura exilului românesc: incitante și utile informații și comentarii despre Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Theodor Cazaban, Monica Lovinescu, Pavel Chihaia ș.a. O
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
T. Stoika, pref. Ovid Densusianu, cu desene de Victor Ion Popa, București, 1921; ed. îngr. și pref. Gheorghe Preda, București, 1977; Poezii, pref. Ovid Densusianu, introd. Cezar și Titus T. Stoika, Chișinău, 1928; Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu, fișă biobibliografică Titus T. Stoika, București, 1973. Traduceri: Joséphin Sâr Péladan, Oedip și sfinxul, București, 1914. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VAN, 1914, 8; I.M.R. [I. M. Rașcu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VRP, 1914, 19-20; Densusianu, Opere, VI, 548-549
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă, care vizează situarea istorică și descrierea tipologică a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă secțiune problematicii generale („nașterea optzecismului”, „trăsăturile optzecismului” și ale poeziei optzeciste
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
judicios achizițiile cercetărilor actuale cu elemente consacrate de critica și istoria literară mai veche. Exegeta dezvoltă însă și un punct de vedere personal, care se reliefează de fiecare dată, cadrul fiind o schemă cvasiidentică, aplicată în investigarea fiecărei opere: date biobibliografice, geneză, receptare, arhitectură generală (simetrii, opoziții, polifonie), organizare tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
Tocilescu, București, 1931 (în colaborare). Repere bibliografice: I.V. Jagić, Istoriia slavianskoi filologhii, Sankt Petersburg, 1910, 805-808; Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sârcu și contribuția lui la cultura românească veche. Bibliografia scrierilor lui..., „Arhiva românească”, 1942; Alexandrina Matcovschi, Polihronie Sârcu (Schiță biobibliografică), Chișinău, 1967; L. E. Semionova, Sârcu Polihronii Agapievici, în Slavianovedenie v dorevoliuncionnoi Rossii. Biobibliograficeskii slovar, Moscova, 1979, 327-328; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, II, introd. Al. Săndulescu, București, 1983, 187-191. Il. M.
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și fabuliștii români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în numere
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
de bronz”, RL, 1969, 48; Horia Vasilescu, „Duminică frumoasă de primăvară”, O, 1971, 10; Vera Călin, Iulia Soare, RL, 1971, 31; Corina Cristea, Inevitabila întoarcere, LCF, 1973, 29; Ardeleanu, „A urî”, 138-143; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați, 1973, 249-250; Negoițescu, Engrame, 154 - 157; Dan Grădinaru, O scriitoare uitată, RL, 1990, 27; Dicț. scriit. rom., IV, 286-287. T. R.
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
1950; ed. 2, București, 1951; ed. introd. Ion Vitner, București, 1954; Sună ghiocel, sună clopoțel, București, 1950; Poezii alese, pref. Sergiu Fărcășan, București, 1952; Piuici și frații lui mai mici, București, 1954; Poezii. Pagini alese (1894-1954), pref. Dumitru Micu, note biobibliografice de Sorin Toma, București, 1997. Traduceri: Carmen Sylva, Versuri, București, 1897; Molière, Tartuffe, București, f.a.; reed. în Molière, Opere, II, București, 1955; Lev Tolstoi, Povestiri pentru copii, București, 1921; Karl May, Winetu, București, [1924-1925] (în colaborare cu Ion Gorun); Joseph-Arthur
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
inimii”, CNT, 1977, 30; Victor Bârlădeanu, „Calul alb de la miazănoapte”, „Presa noastră”, 1977, 9-10; Mihai Coman, „La nord-vestul inimii”, LCF, 1977, 46; Dumitru Micu, „Calul alb de la miazănoapte”, CNT, 1978, 5; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 545-547; Popa, Ist. lit., II, 1012. C. Dt.
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Scriitori, III, 204-210; Rotaru, O ist., III, 232; Micu, Limbaje, 277-283; Gabriel Dimisianu, Tiberiu Utan, RL, 1994, 22; Aurel Rău, Tiberiu, ST, 1994, 7-8; Simion, Fragmente, I, 173-174; Dimisianu, Lumea, 581-582; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 547-556; Popa, Ist. lit., I, 935; Daniel Cristea-Enache, Odă soarelui, ALA, 2002, 607; Dicț. scriit. rom., IV, 687-688; Lucia Olteanu, Declarație de avere - Neștiuți sau celebri, București, 2002, 195-199, passim. N. M.
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
artPanorama”, 1998, 5; Ionel Savitescu, „Doctor fără arginți”, ATN, 1998, 6; Nicolae Panaite, De ieri sunt mai puține nopțile, CL, 1998, 9; Carmelia Leonte, O poetică a timidității, CRC, 1998, 10; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 558-560, Aida Pulpan, „Mâța pe spini”, ATN, 2002, 5; Vasile, Poezia, 286-289; A. I. Brumaru, Netemătorul la manierism , „Gazeta de Transilvania”, 2003, 3 806; Amalia Voicu, Universurile concentraționare ale poemului, „Poezia”, 2003, 3; Carla Bratu, „Cititorul de drept comun
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
strălucitor efort / macină zadarul” (Cochilii). Volumul de eseuri Respiro în amonte (1995) cuprinde contribuțiile cele mai semnificative ale lui Z. în domeniul istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât generațiile care i-au urmat nu au ezitat să
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
teoria valorilor întemeiată pe observația conștiinței, București, 1942; ed. îngr. Maria Alexandrescu Vianu și Vlad Alexandrescu, București, 1997; Transformările ideii de om, București, 1942; E. Lovinescu (în colaborare cu Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Vladimir Streinu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Gheorghe Petrașcu, București, 1943; Filosofia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1945; Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu), I, București, 1944; ed. 2, București, 1971; Trei critici
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Interferențe”, „Limbă și literatură”, „Limba și literatura română pentru elevi”, „Logos”, „Luceafărul”, „Studia bibliologica”, „Studii de literatură universală”, „Studii de teologie” (Târgoviște), „Viața românească” ș.a. Dintre cărțile publicate de S. - Crochiuri de istorie literară (1974), G. C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobibliografic (1978), B: Fundoianu / Benjamin Fondane (2000), Remember (2001), Ipostaze de istorie literară (2002) și Orizonturi de istorie literară (2003) - cea de-a treia îl reprezintă mai bine, prin tratarea sistematică a operei poetului, prozatorului și eseistului B. Fundoianu. Critica a
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
efemere publicații școlare ș.a.m.d. Toate cele șapte volume cuprind atât studii și însemnări cultural-istorice, cât și portrete ale reprezentanților zonei (peste trei sute cincizeci de nume, jumătate figurând aici în premieră). Complementar, dicționarul literar ambiționează să cuprindă în prezentări biobibliografice întregul tablou al zonei, de la scriitori precum Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu până la modești literați. Ț. pare să împărtășească o opinie a lui Octavian Goga, potrivit căreia, chiar dacă unii „nu trec hotarul artei eterne”, ei „sunt totdeauna în vecinătatea
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
1985, 9; Adrian Marino, Jurnal intim, TR, 1985, 33; Roxana Sorescu, „Succes moral”, RL, 1985, 46; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 53-56; Constantin Cubleșan, „Viața fiecărui om este un roman”, RL, 1988, 19; Mircea Zaciu, Fișă biobibliografică, RL, 1988, 19; Băileșteanu, Aorist, 173-176; Tihan, Apropierea, 80-83; Mircea Muthu, Dalta și condeiul, LCF, 1990, 8; Vlad, Lect. prozei, 317-321; Constantin Cubleșan, Memorialistul Ion Vlasiu, ST, 1993, 5; Olga Caba, Cheia personajelor romanului autobiografic „Drumul spre oameni”, JL, 1995
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
251; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1945, 99-105; Micu, „Gândirea”, 632-633; Eugenia Vodă, „Pentru mine calvarul a început la 35 de ani și s-a terminat la 80” (interviu cu Grigore Popa), RL, 1990, 35; Grigore Popa (fișă biobibliografică), APF, 1993, 1-2; Mihai Șora, Drumeț cu iască și amnare, JL, 1996, 45-48; Horia Stanca, În amintirea lui Grigore Popa, JL, 1996, 45-48; Marin Diaconu, Superlativul vieții, JL, 1996, 45-48; Micu, Ist. lit., 220, 430; Dicț. scriit. rom., III, 805-806
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
Gh. Brăescu, Aron Cotruș, Ilarie Chendi, Gib I. Mihăescu sau la Radu Gyr, Ion Pillat, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Emanoil Bucuța, Elenă Farago, Ioan Adam, Ionel Teodoreanu, în timp ce Const. Rîuleț publică Amintiri de la cenaclul maestrului Macedonski, iar Tudor Teodorescu-Braniște alcătuiește fișe biobibliografice amănunțite și articole docte despre autori străini prea puțin cunoscuți publicului larg: Pirandello, Bernard Shaw, Henri Béraud, dar și despre Jean Richepin, Georges Courteline, Balzac ș.a. Comentarii despre literatura polona semnează, din al doilea an de apariție, Marya Kasterska. Cronică
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
35; Simion Bărbulescu, „Burebista”, CNT, 1982, 38; Constantin Michael-Titus, Pagini românești. Priviri din afară, Londra, 1983, 107-110; Al. Raicu, „Burebista”, RL, 1983, 10; Petru Rezuș, Roman istoric, LCF, 1983, 25; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 1997, 326; Popa, Ist. lit., II, 1082. M.In.
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
mori, Odă..., Sarmis, Gemenii ș.a.). Nu de aceeași valoare este lucrarea Mihai Eminescu. Viața și opera (1983), care ar fi trebuit să încununeze activitatea de eminescolog a lui M. Cartea absoarbe, într-adevăr, cam tot ceea ce autorul achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Lucian Perța. Fișă pentru mai târziu, „Urzica”, 1986, 9; Augustin Cozmuța, Lucian Perța. Profil literar, „Graiul Maramureșului”, 1995, 1772; Marius Tupan, Unde perțiene, LCF, 1997, 18; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 412-417. R.D.
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
rămase în reviste, sunt sobre până la sicitate. În cele trei studii micromonografice cu care colaborează la volumul al doilea al tratatului academic de istorie a literaturii române (Ioan Voinescu II, Alexandru Cantacuzino și G. Sion), accentul cade pe exactitatea reconstituirii biobibliografice, în vreme ce interpretarea operei e nespectaculoasă, uneori deficitară (de pildă, romanul Serile de toamnă la țară de Al. Cantacuzino este mult subevaluat). SCRIERI: Ioan Voinescu II, Alexandru Cantacuzino, G. Sion, în Ist. lit., II, 599-603, 609-614. Ediții: Documente și manuscrise literare
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]