256 matches
-
țării sale. L-au omagiat, printre alții, prietenii săi de o viață, prof. univ. dr. habilitat Gh. Postică și scriitorul Andrei Vartic (trecut la Domnul, în 2009)<footnote Dr. hab. Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ilie Borziac a avut o viață consacrată muncii, cercetării științifice, evaluării și evidențierii tuturor aspectelor cu privire la comunitățile umane dintr-o largă arie geografică europeană, creațiile lor materiale și spirituale. Și-a îndeplinit cu credință, cu dăruire, cu
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
recunoaștere unanimă a calităților sale profesionale. Nu același lucru se poate spune despre omul Ilie Borziac ; așa cum remarca și Andrei Vartic<footnote Andrei Vartic, Ilie Borziac la poarta simbioticului, în Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>, viața sa a fost întunecată, nu o dată, de necruțătoare tragedii ale familiei sale. A fost doborât de acestea, dar a avut puterea să se ridice, să renască, să continue să cerceteze, să scrie, să publice, să-și
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
a iubirii, RITL, 1985, 1; Sorescu, Ușor cu pianul, 281-296; Ungureanu, Proza rom., 324-355; Mircea Muthu, „Gândurile albe” ale lui V. Voiculescu, ST, 1987, 3; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu, București, 1987, 355-359; Aurora Alucăi, V. Voiculescu (1884-1963). Biobibliografie, I-II, Iași, 1988; Mihăilescu, Întrebările, 169-178; Tihan, Apropierea, 49-57; Zamfir, Cealaltă față, 176-186; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 188-200; Marius Pop, V. Voiculescu în amintirea contemporanilor, București, 1989; Florescu, Itinerarii, 13-101; Negoițescu, Ist. lit., I, 301-305; Octavian Soviany, Din „preistoria” poeziei voiculesciene
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Gafița, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 7-42; Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Zaciu, Glose, 33-38; Barbu, Sine ira, 251-253; Păcurariu, Clas. rom., 175-184; Rotaru, O ist., I, 609-621; Gabriela Oniscu, Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Biobibliografie, Iași, 1972; Piru, Varia, I, 8-9; Săndulescu, Lit. epistolară, 150-198, 304-334; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Ist. lit., III, 663-698; Cioculescu, Itinerar, I, 182-189, II, 274-277, V, 277-284; George, Sfârșitul, I, 11-13, II, 149-157; Săndulescu, Citind, 5-10, 56-63; Ștefănescu, Momente
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Ilie Constantin, Marin Sorescu, poet tragic, RL, 2003, 37; Firan, Profiluri, II, 253-263; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 158-160; Maria Ionică, Marin Sorescu - între parodie și solitudine necesară, Craiova, 2003; Gheorghe Boris Lungu, Marin Sorescu. Biobibliografie, pref. Dan Mănucă, Craiova, 2003; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 40-42, 74-78; Zamfirescu, Istorie, II, 392-405. M. S., M. I.
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
ale prozei scurte, TR, 1979, 44; Radu Ciobanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, T, 1984, 4; Ovidiu Moceanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, ST, 1984, 10; Viorel Dârja, „Uitarea și neuitarea inocenților”, CL, 1984, 12; Braga, Sensul, 178-182; Maria Razba, Corneliu Rădulescu. Biobibliografie, Deva, 1987; Gheorghe S. Suciu, Subtext și motivare, TR, 1988, 43; Razba, Personalități hunedorene, 419-421; Dumitru Hurubă, „Jocul cu umbre”, Cuvântul liber”, 2001, 2 943. Il.M.
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
Cluj, 1926; Răspuns unei acuzațiuni de plagiat, Cluj, 1927; Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, București, 1927; Viața și opera lui Publius Vergilius Maro (volum colectiv), București, 1930; Horațiu, Cluj, 1936; În amintirea lui Ioan Paul, Cluj, 1936; Biobibliografia lui Vasile Bogrea. 1881-1926 (în colaborare cu Iosif E. Naghiu), Cluj, 1937. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, București, 1922, Eneida. Cartea a II-a, București, 1941, Bucolice. Georgice, pref. G. Guțu, București, 1967 (în colaborare cu D. Murărașu), Eneida, pref. trad., Cluj-Napoca
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 862-864, Ist. lit. (1982), 949-951; Ion Zamfirescu, Spiritualități românești, București, 1941, 167-179; Ion Zamfirescu, Destinul personalității, București, 1942, 143-151; Al. Dima, Gândirea românească în estetică, Sibiu, 1943, 54-62; Lucian Blaga, „Getica”, „Saeculum”, 1943, 4; Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1957; Tudor Vianu, Jurnal, București, 1961, 31-36; Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, 90-98; Dimitrie Gusti, Opere, II, București, 1969, 350-356; Emil Manu, Vasile Pârvan, scriitor și filosof al culturii, LL, 1969, 59-70; Mincu, Critice, I, 76-86; Balotă, Labirint
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
266-288; Balotă, Ion, 86-117; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974, 258-276; Al. Zub, Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; Al. Zub, Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1975; Balotă, Arte, 241-255; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976, 269-287; Vartic, Spectacol, 12-32; Al. Piru, Vasile Pârvan, MS, 1978, 2; Micu, Lecturi, 168-177; Mircea Anghelescu, Pârvan, scriitorul..., T, 1980, 6; Virgil Catargiu, Ontologia istoriei la Vasile Pârvan
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
1997; Grădina, Deva, 2000. Repere bibliografice: Radu Ciobanu, „Livada”, „Drumul socialismului” (Deva), 1986, 13 decembrie; Radu Ciobanu, O vocație, „Drumul socialismului” (Deva), 1989, 11 martie; I. Nichita, „Miresmele câmpului”, „Graiul Sălajului”, 1993, 10 decembrie; Vladimir Pop-Mărcanu la 80 de ani. Biobibliografie, Deva, 2002. Ct.C.
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
București, 1938; ed. 2, introd. Marian Popescu, București, 1995; Limitele artei, București, 1939; Dragoste și viață în lumea teatrului, îngr. și pref. Arșavir Acterian, București, 1994; Cealaltă parte a vieții noastre, îngr. Arșavir Acterian, introd. Florin Faifer, Iași, 1994; Molière, biobibliografie Florin Faifer, București, 1995; Poeme, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1996; Scrieri despre teatru, tr. Irina Dimiu, îngr. și pref. Claudia Dimiu, București, 1998. Repere bibliografice: Noica, Semnele, I, 289-291, 320-321; Perpessicius, Opere, IV, 26-27; Ionescu, Război, II, 106-110, 114-115
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București, 2003
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
de geografie literară, relevă o profundă devoțiune față de cauză provinciei natale. SCRIERI: Edgar Quinet et leș Roumains, Paris, 1928; Bibliografia periodicelor (1927-1928) (în colaborare), București, 1931; Viața literară românească în Ardealul de dupa Unire, Cluj, 1934; Michelet și românii, Cluj, 1935; Biobibliografia lui Gheorghe Bogdan Duică - Bio-bibliographie de Georges Bogdan Duică, ed. bilingva (în colaborare cu I. Crăciun), Cluj, 1936; La Littérature contemporaine en Roumanie, Cluj, 1936; Bibliografia publicațiilor (1933, 1934 și 1935) (în colaborare), București, 1938; Lupta românilor din Transilvania pentru
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat strălucit personalitatea, conștiința profesională. SCRIERI: G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Cezar Petrescu, București, 1972; G. Călinescu (1899-1965). Biobibliografie, București, 1975; Marin Preda, București, 1976; Nostalgia absolutului, București, 1981; Viața lui G. Călinescu, București, 1981; ed. 2, București, 1994; Nicolae Labiș, București, 1982; Lucian Blaga, București, 1986; Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Viața lui Lucian Blaga, I-IV
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
Călinescu, București, 2001; Ioan Alexandru, Brașov, 2002. Ediții: G. Călinescu, Enigma Otiliei, București, 2000. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, Ion Bălu, „Cezar Petrescu”, RL, 1972, 21; Piru, Varia, I, 459-462; Grigurcu, Idei, 269-274; Nițescu, Repere, 53-57; Negoițescu, Engrame, 259; Șerban Cioculescu, Biobibliografie călinesciană, FLC, 1976, 10; Nicolae Manolescu, „Eram bărbatul care...”, RL, 1982, 7; Al. Piru, Ion Bălu, „Viața lui G. Călinescu”, LCF, 1982, 8; Z. Sângeorzan, O carte despre Labiș, CL, 1983, 8; Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173; Constantin Cubleșan, Viața lui
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
1990, 27; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 76-80; Negoițescu, Ist. lit., I, 339-340; I. Cremer, Ștefan Baciu poet suprarealist, L, 1991, 10; Const. Ciopraga, Memoriile „...septuagenarului tânăr”, CRC, 1991, 32; Aurel Rău, Ștefan Baciu, fără distanțe, ST, 1992, 11-12; Ștefan Baciu. Biobibliografie, APF, 1992, 2; Radu Aldulescu, O lume pierdută, RL, 1992, 7; Românii, 19-21; Arșavir Acterian, Ștefan Baciu și revista „Mele”, RL, 1993, 3; Doina Uricariu, Triplu salt oceanic și liric, RL, 1993, 3; Ion Cristofor, Un poet al dorului: Ștefan
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
opera, București, 1939; Horațiu în literatura română, București, 1939; Nicolae Filimon, inițiatorul romanului românesc, București, 1940; Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui N. Bălcescu, în Articole și referate despre N. Bălcescu, București, 1953; Vasile Pârvan. Biobibliografie (în colaborare), București, 1957; Échos ibériques et hispano-américains en Roumanie (în colaborare), București, 1959; Tchékhov en Roumanie (în colaborare), București, 1960; Publicațiile periodice românești, vol. II (în colaborare cu Georgeta Răduică și Neonila Onofrei), București, 1969. Culegeri: Cântece de dragoste
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
sau „Cerul înstelat deasupra noastră”, VR, 1988, 3; Al. Zub, Între două lumi, RL, 1988, 11; Nicolae Manolescu, Gh. Asachi în limburile noii poezii, RL, 1990, 27; Negoițescu, Ist. lit., I, 23-27; Gheorghe Asachi. Studii, București, 1992; Gheorghe Asachi. 1788-1869. Biobibliografie, Iași, 1993; Faifer, Semnele, 90-94; Manolescu, Poeți, 7-22; Dicț. esențial, 41-43; Vârgolici, Portrete, 5-9. A.Sm.
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în Philologus XC, 1962, pp. 86-89. 142 Cizek, Eugen, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. VIII. 143 Seneca, Lucius Annaeus, Apokolokyntosis sau Prefacerea în dovleac a divinului Claudius, traducere, note, repere cronologice și biobibliografie de Ilieș Câmpeanu, Editura Paideia, București, 2002, p. 10. 144 Idem, p. 5. 145 Idem, pp. 5-6. 146 Comentariul îi aparține lui Ilieș Câmpeanu, îngrijitorul ediției pe care am citat-o și noi, p. 7. 147 Pentru că "Seneca era în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Facultății de Drept din București, este în parte o reluare și o rescriere a primului volum dintr-un vast ciclu memorialistic și eseistic Jurnal infidel Pagini din exil 1987-1993 (Editura Eminescu, 1998) dar și o aducere la zi a propriei biobibliografii. Strict bibliografic vorbind, semnalăm încă de la început noile cărți ale prozatorului și scenaristului: "Îmblânzitorul de lupi" (o carte despre exil, acțiunea se petrece în Elveția); "Iarba zeilor"nuvele (1998); "2 plus 1 Două scenarii plus o piesă de teatru" (1999
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Emoționantă este confidența neîncetată pe care omul Pasolini o face cititorului, pasul în doi cu acesta, ezitant, sincer, complice pe întreg parcursul cărții. Și totuși Petrol nu este o scriere meteorică, apărute ex nihilo, ci un vast recipient al întregii biobibliografii pasoliniene, al tuturor ipostazelor sale umane, politice, artistice. În 1947 Pasolini s-a înscris în Partidul Comunist Italian, nu fără să fi defășurat o activitate de militant, parțial reflectată în versurile funebre și baroce din "L'usignolo della chiesa cattolica
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Marie Aidelle, femeia cu care trăise Meaume în ultimii ani. Sursele documentare despre gravorul Meaume, reperate de autor până în veacul al XIX-lea, dau la iveală moștenirea lăsată: bijuterii, pânze, desene, case, terenuri etc. Efectul de autenticitate e unul sigur, biobibliografia epică a gravurilor are probitatea gravă a profesionistului. Tehnica lui Quignard, cea a pointilismului narativ, suprapusă stilului stenografic, acreditează un protagonist al veacului al XVII-lea, un artist al limbajului violent al gravurii, un om cu frica lui Dumnezeu, lipsit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Editura Humanitas, 2001, 112 p.), această long-short-story, impecabil tradusă de Daniela Ștefănescu, este povestea vieții lui Jonathan Noel, ambientată tot la Paris (de data asta însă în secolul al XX-lea), metropola unei Franțe atât de familiare și captivante pentru biobibliografia lui Süskind. Brusc privat de afecțiune (părinții îi vor fi deportați în timpul războiului), copilul Jonathan este crescut de un unchi; adus din Charenton în valea Durancei, este pus să lucreze pământul, iar când îi vine vremea, este trimis în armată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de el din categoria primordială a social-existențialialului"43. Ultimele pagini ale lucrării grupează sub titlul Devenirea romancierului (privire de sinteză) concluziile cercetării întreprinse de critic și prezentate pe larg de-a lungul acestui eseu care deține un loc important în biobibliografia slaviciană. Valoarea lor e certificată de reluarea ulterioară a acestora, după moartea criticului, în Dicționarul scriitorilor români realizat sub coordonarea, revizia științifică a lui Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu la Editura Albatros în 2002. Scris cu douăzeci de ani
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
biografice și amintește de Șaguna și Miron Cristea; de Iosif al II-lea și Franz Josef. Credem că aceste paralelisme depășesc chiar și limitele psihocriticii lui Charles Mauron. Monografia lui Cornel Ungureanu va ocupa un loc important într-o viitoare biobibliografie Slavici. Capitolul I al lucrării, Plecarea de acasă, reflectă imaginea lui Slavici-omul văzută prin ochii cititorului Europei postmoderne pe care criticul timișorean pare să-l reprezinte perfect. El reușește "prin intuiție să pătrundă în nucleul expresiei în intimitatea gândirii celui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]