699 matches
-
În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională a ei. Și atunci, În cadrul unui fragment izolat geografic al ecosistemului pot apare specii noi, deci o nouă biocenoză care va transforma acel fragment de ecosistem Într’unul independent, chiar În cazul dispariției ulterioare a factorului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile din ecosistem pot fi perturbate și din inițiativa biocenozei, printr’o modificare informațională a ei. Și atunci, În cadrul unui fragment izolat geografic al ecosistemului pot apare specii noi, deci o nouă biocenoză care va transforma acel fragment de ecosistem Într’unul independent, chiar În cazul dispariției ulterioare a factorului ce a generat inițiala fragmentare. E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a generat inițiala fragmentare. E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze Basarabia. Ecologia ne Învață Însă și cum să evităm acest pericol: să Înlesnim relațiile fragmentului basarabean cu restul biocenozei românești, cum demult transhumanța a făcut-o Între Moldova, Muntenia și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a trebuit ca părinții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca și În societatea umană, El, ciuperca, face rost de cele necesare traiului, absorbindu-le din mediu; Ea, alga, le transformă În mâncare. Și o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca și Disney, să iau apărarea eroului negativ, fără de care acela pozitiv nu se poate manifesta. Evident, binefacerile se arată În alt plan decât acela al individului - vegetal - care se alege doar cu ponoasele. Acel plan e unul global, al biocenozei. Egoist, ca orice om, Încep cu foloasele noastre, de fapt unul, acela de leac. Vâscul conține amine. Una, colina, ca o componentă a fosfolipidelor, Între care lecitina prezentă În sistemul nervos, Își arată utilitatea În tratarea astmului bronșic și a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ciuperci comestibile cu aspect de măturoi: Clavaria; „numai“ patru specii! Și Încă una, dar pentru țap. Barba depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o obligă, odată la jumătate de an, dacă nu vrea să-și consume combustibilul doar pentru a-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
evoluția plantelor și deopotrivă a animalelor. Dar, Încă de la cârdășia algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu mai poate fi vorba de libertate deplină, nici de sclavie, ci de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lor? Sunt o mulțime de teorii - dacă vreți o „dinozauromanie“, Între care a făcut vogă o zisă ciocnire a unui asteroid cu Terra care, prăfuind pentru ani de zile atmosfera, a blocat fotosinteza, condamnând la moarte un segment consumator al biocenozei alcătuit exclusiv din aceste reptile, ajunse la maximul diversificării și perfecțiunii. Doar că ăsta e doar un mecanism posibil. Realitatea e că lumea lor era deja depășită evolutiv de păsări și mai ales de mamifere, pe atunci niște bieți șobolani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică, În termeni ecologici, producători primari, consumatori și descompunători. Care, tustrei, Încheie un contract atât de ferm Încât unul - oricare - de-ar părăsi Înțelegerea, ar pieri cu toții, motiv pentru care Natura nu cunoaște nici notar și nici judecător. Asta e biocenoza, și ea funcționează de când viața, fără greș. În paranteză fie spus, poate ar trebui să mai tragem cu coada ochiului la legile ei nescrise... Dar cele trei „meserii“ au mulțime de specializări, precum un medic poate fi pediatru, stomatolog, cardiolog
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
peliculă de apă care, la rândul ei, Înglobează dizolvând, o câtime de aer. Așa vorbind, solul e un material entropic, o expresie a degradării. Firesc, căci el e rezultatul viețuirii unei mulțimi de organisme care, asociate În de-acum obsedanta biocenoză, rod - fiecare după feleșag - stânca primordială, extrăgând din ea esența vieții - negentropia - și lăsând la „locul faptei“ un reziduu: solul, care nici stâncă nu mai e, dar nici vid. Ca și la noi, care „Înghițind“ resurse lăsăm În urmă groapa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
feleșag - stânca primordială, extrăgând din ea esența vieții - negentropia - și lăsând la „locul faptei“ un reziduu: solul, care nici stâncă nu mai e, dar nici vid. Ca și la noi, care „Înghițind“ resurse lăsăm În urmă groapa de gunoi, reziduul biocenozei solului crește mereu. Am prins o vorbă din zbor: că’n sol există mai multe specii decât În leagănul vieții, care e apa. Mi se pare firesc. Căci În apă rezultatul viețuirii unei categorii oarecare de organisme, de pildă autotrofele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie ele niște ființe, omul Începe să se separe de Natură, să evadeze de sub controlul ei; se extinde și, implicit, dezechilibrează. În primul rând teritorial: Își adjudecă un spațiu, ogorul, din unitatea biosferei. Corect? În care nu mai trăiește vechea biocenoză, asociația de ființe, ci doar planta cultivată, una din multele de până atunci, ferită de celelalte, considerate buruieni, ca și de concurența la consumul ei, vechii parteneri de biocenoză ai omului devenit agricultor. Hm! Alt dezechilibru, poluarea inerentă, deși insidioasă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ogorul, din unitatea biosferei. Corect? În care nu mai trăiește vechea biocenoză, asociația de ființe, ci doar planta cultivată, una din multele de până atunci, ferită de celelalte, considerate buruieni, ca și de concurența la consumul ei, vechii parteneri de biocenoză ai omului devenit agricultor. Hm! Alt dezechilibru, poluarea inerentă, deși insidioasă, căci se referă la compoziția biocenozei. Corect? Cu burta plină, omul visează la delicatese: un vânat, prin care provoacă alt dezechilibru. Căci nu mai trăiește În pădure, Îndeplinindu-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
planta cultivată, una din multele de până atunci, ferită de celelalte, considerate buruieni, ca și de concurența la consumul ei, vechii parteneri de biocenoză ai omului devenit agricultor. Hm! Alt dezechilibru, poluarea inerentă, deși insidioasă, căci se referă la compoziția biocenozei. Corect? Cu burta plină, omul visează la delicatese: un vânat, prin care provoacă alt dezechilibru. Căci nu mai trăiește În pădure, Îndeplinindu-și și rolul ecologic, ci vine de pe ogorul său, și el furat pădurii, Întorcându-se cu vânatul pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori ce-om mai crede benefic pentru noi. Și o obligăm prin deturnarea Însăși esenței ei: genomul. Corect? Nu vreau să par defetist. Cu mâinile curate putem fi doar reintegrându-ne În Natură, redevenind ancestralul și simplul element dintr’o biocenoză. Dar, sfidând limitele cunoașterii umane, nu ne putem pune Întrebarea dacă nu cumva continuăm, „păcătuind“ mereu, să slujim Natura? Mă opresc, cu un argument: viața, evoluția biosului Înseamnă degradarea mediului exterior. Murdărirea mâinilor noastre poate Însemna afirmarea altcuiva; poate a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acum Între cele mai diverse/diferite organisme pluricelulare și nu numai a salvat viața de următoarea degradare a mediului. Dar o nouă membrană, cât Terra chiar, era imposibil de realizat. Și a devenit, din pur materială, ideatică: „cârdașele“ au devenit biocenoză, iar membrana relațiile dintre organismele componente ale biocenozei. Adaptare carevasăzică, care a ajuns până În zilele noastre reducând, succesiv, din membrană În membrană, presiunea entropică a mediului spre cea nu zero, dar primordială, În care se adăpostește esența vieții, molecula de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și nu numai a salvat viața de următoarea degradare a mediului. Dar o nouă membrană, cât Terra chiar, era imposibil de realizat. Și a devenit, din pur materială, ideatică: „cârdașele“ au devenit biocenoză, iar membrana relațiile dintre organismele componente ale biocenozei. Adaptare carevasăzică, care a ajuns până În zilele noastre reducând, succesiv, din membrană În membrană, presiunea entropică a mediului spre cea nu zero, dar primordială, În care se adăpostește esența vieții, molecula de ADN... À propos: Natura știe la fel de bine, când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
presiunii apei din iaz: acela construiește un al doilea dig, mai la vale, dar mai scund, pentru ca contrapresiunea apei, din aval desigur, s’o reducă pe aceea care „Încarcă“ barajul principal, acela care Îl interesează... Dar... A apărut - În mijlocul acelei biocenoze - copilul teribil al Naturii: omul, care pare a fi un fel de „cal troian“ căci, Înzestrat cu rațiune, a Început să aspire spre stele, iar asta Înseamnă În primul rând a părăsi biocenoza. Și n’o face? În primul rând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îl interesează... Dar... A apărut - În mijlocul acelei biocenoze - copilul teribil al Naturii: omul, care pare a fi un fel de „cal troian“ căci, Înzestrat cu rațiune, a Început să aspire spre stele, iar asta Înseamnă În primul rând a părăsi biocenoza. Și n’o face? În primul rând simplificând-o, și pe ea dar și relațiile intrinseci, un fel de subțiere a „membranei“, expunere sinucigașă la ostilitatea crescândă a mediului. Simplificare? Păi omul Îngrijește, pe ogor și În grajd, le păstrează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grajd, le păstrează În preajmă, chiar dacă nu recunoaște dependența reciprocă de ele, doar vreo 400 de specii dintre cele aproape două milioane. Iar ogorul, ca și grajdul, sunt gestionate destul de simplist, tot de el. Rezultatul? Ceea ce știe Natura demult: cu cât biocenoza e mai simplă, cu atâta e mai vulnerabilă. Paremi-se că aici sălășluiește sinuciderea, poate primul semn că omul e un inadaptat. Și, totuși... Și el e frumos. Chiar dacă el, și nu altul, a spus-o, prin toată spiritualitatea. Ah! Cred
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune Întreaga biocenoză care profită de generozitatea, cum se vede deloc dezinteresată a plantei: la urma-urmei, nu cumva tot niște heterotrofe se ocupă cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea plantei, temelia energetică a vieții tuturora, e Încă mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie cât mai mulți „slujbași“, specii adică, Între ei chiar cei doi „Înrăiți“. Punând la corvoadă arborele, peste beneficiul lui imediat, limitat desigur În timp căci Naturii nu-i plac Matusalemii, acela de rezistență mecanică, destinează celuloza de fapt restului biocenozei. La urma-urmei, cu ce se hrănește căprioara, o posesoare de celulază, la vreme de iarnă, decât cu lăstarii arborilor? Nesinchisindu-se de suferința ori speranțele regenerative ale acelora. Asta pentru că Natura n’ascultă de sentimente, ci de legi. O lege
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]